Ucraina nu va prelungi contractul pentru tranzitul gazelor rusești către Europa după 2024, potrivit biroului de presă al guvernului ucrainean, relatează Interfax. „Poziția Ucrainei este clară: contractul de tranzit expiră la sfârșitul acestui an și nu vom prelungi contractul, lucru pe care premierul ucrainean l-a spus colegului său slovac”, au fost declarațiile făcute în cadrul brief-ingului de presă.
Pentru ruși, pierderea conexiunii ucrainene înseamnă că trebuie să reorienteze fluxurile către Europa. Acestea vor fi direcționate, de la anul, cu precădere către Turcia, prin conducta TurkStream și cu vasele transportatoare de GNL, după cum spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. “Întrebarea este cum va ajunge acest gaz în Europa. Desigur, există rute alternative prin Turcia, sunt livrări de GNL, unde este cerere astăzi. Deci există alternative iar asta duce la schimbări în lanțul de aprovizionare”, a spus reprezentantul Moscovei.
Acordul de tranzit dintre Naftogaz din Ucraina și Gazprom a fost semnat la 30 decembrie 2019. Contractul prevede un tranzit anual de 40 de miliarde de metri cubi de gaze în perioada 2021-2024. Cantitățile distribuite efectiv sunt însă mult mai mici, mai ales după invazia rusă din 2022. Anul trecut, tranzitul a fost de doar 14,6 miliarde de metri cubi, în scădere cu 28% față de 2022.
Pentru România, reorientarea gazelor rusești către Turcia este importantă prin prisma faptului că, de acolo, aducem și noi gaze de import. Ruta bulgară, pe unde vin gazele din Turcia este principala noastră sursă de importuri. Aceste gaze pot fi din surse rusești sau azere, ambele trecând prin Turcia în drumul lor către Europa. Încă și mai multe gaze ce vor veni în Turcia ar trebui, cel puțin teoretic, să scadă prețurile ducând la o alimentare mai ieftină.
De remarcat, conexiunea nostră prin gazoduct cu Bulgaria este de capacitate foarte mare – până la 9 miliarde metri cubi pe an, așadar putea aduce, la nevoie, oricâte cantități. Deocamdată însă, țara noastră stî relativ bine în regiune, ca grad de securizare a aprivionării cu gaze. La un consum anual de circa 10,5 miliarde metir cubi, aproximativ nouă miliarde provin din producția internă, restul fiind importuri.