Vicepreședintele ANRE: Soluția pe termen mediu şi lung la creșterea prețurilor energiei o reprezintă investiţiile. O importanţă deosebită o va avea extragerea gazelor naturale din Marea Neagră

Redacția sept. 6, 2021 1 comentarii
Energie electrica curent

Soluția pe termen mediu şi lung la creșterea prețului energiei o reprezintă investiţiile şi vor trebui ajutaţi aceia care doresc să investească în capacităţi de producţie. Astfel, o importanţă deosebită o va avea extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, a declarat vicepreşedintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltán Nagy-Bege, pentru cotidianul clujean Krónika, scrie Rador.

El susține că tot ceea ce s-a întâmplat pe piaţa energiei este o rezultantă a mai multor factori. Potrivit lui, foarte multe depind de ce va face Uniunea Europeană pentru a stopa valul de scumpiri, aplicând astfel politica sa privind clima încât să diminueze pe termen scurt efectele creşterii preţurilor.

În opinia lui Zoltán Nagy-Bege, pachetul de măsuri privind clima intitulat Fit for 55 – care prevede ca, până în 2050, ţările membre să devină neutre din punct de vedere climatic şi ca până în 2030 să reducă emisiile nocive cu cel puţin 55% – va afecta semnificativ industria energetică, cel mai mare poluator.

Vor avea de suferit mai ales ţările din Europa Centrală şi de Est, unde accentul se pune pe cărbune şi gaze naturale, în timp ce statele occidentale se află într-o situaţie mai bună, deoarece au început de peste zece ani pregătirile pentru trecerea la producţia energiei regenerabile şi oprirea termocentralelor poluante.

Experţii consideră că o soluţie pe termen mediu şi lung ar putea fi investiţiile în producţia unei energii mai curate, dar până atunci România va fi obligată să cumpere cote de bioxid de carbon din ce în ce mai scumpe, care vor fi plătite tot de consumatori.

Preţul energiei electrice de 150 de lei pe megawattoră de acum o lună oricum părea foarte ridicat, dar în cazul actualului preţ, de 250 de lei, nu mai rămâne decât speranţa că nu va fi mai mare. Nici în cazul gazelor naturale perspectivele nu sunt mai încurajatoare: în timp ce anul trecut, un megawattoră putea fi contractat cu 50-60 de lei, în momentul actual cel mai mic preţ este de 160 de lei. În România există 4,5 milioane de gospodării unde consumul anual de energie este de sub 1.000 de kWh, deoarece în multe locuri nu exită reţele de gaze.

Scumpirile au început în luna ianuarie, când preţul energiei electrice a crescut cu 18%. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în luna iunie, energia electrică s-a scumpit cu 24,65%, iar gazele naturale, cu 20,5%, comparativ cu iunie 2020.

Scumpirea bruscă a energiei a condus la creşterea, peste aşteptări, a inflaţiei: în luna iulie, inflaţia anuală a fost de 5%, după o inflaţie de 3,9%, în luna iunie, iar BNR a prognozat că, până la sfârşitul anului, inflaţia va fi în jur de 6,5%.

După liberalizarea totală a pieţei energiei din România, sunt puţine şanse să fie reintroduse tarifele reglementate. Mai ales că politicienii români nu doresc o confruntare cu Comisia Europeană, deoarece Bruxelles-ul a ameninţat cu sancţiuni pentru a accelera liberalizarea, care şi aşa a fost realizată cu o mare întârziere. O eventuală reglementare a preţurilor ar putea fi o soluţie pe termen scurt, dar pe termen lung ar strica foarte mult.

Sursa foto: Pixabay

Comentarii

  1. Bla.bla.
    Doar cascaval vedeti!
    Despre romani va doare la basca!
    Lichele politice in functii de conducere ies fara rusine cu declaratii idioate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *