CFR Infrastructură marchează marţi, 27 decembrie 2022, 62 de ani de la montarea primului stâlp de electrificare pentru calea ferată din România, prima linie cu lucrări de electrificare fiind Predeal-Braşov, segment cu tuneluri construit în urmă cu aproape un secol și jumătate ( 1876-1878). La 62 de ani de la acel moment şi la 57 de ani de la punerea în funcţiune a tronsonului electrificat Predeal- Braşov, Ministerul Transporturilor a reuşit electrificarea a doar 38 % din întreaga reţea feroviară, foarte puţin faţă de media europeană (statistica aici). Bulgaria, spre comparaţie a ajuns la un procent de electrificare de peste 70 %. Despre modernizarea Magistralei spre Braşov, Economedia a scris aici.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Stâlpul de electrificare montat pe 27 decembrie 1960 în staţia Predeal avea 20 de metri înălţime, potrivit Asociaţiei Inginerilor Feroviari din România : ,,Este vorba de un stâlp metalic, montat pe fundație monolit, care susține o traversă elastică. În prezent pe acest stâlp se află montată o placă comemorativă dezvelită în anul 2000. Stâlpul metalic are 20 metri înălţime. Cu ajutorul acestuia şi a altor stâlpi similari montați în stația Predeal, pe 1 august 1963, tronsonul Braşov-Predeal a devenit prima cale ferată electrificată din România în sistemul modern de curent alternativ monofazat 25 kV, 50 Hz . În august 1963 lucrările de electrificare a tronsonului Brașov- Predeal au fost terminate și au început probele tehnologice și recepția lucrărilor. La 9 decembrie 1965 tronsonul electrificat Brașov -Predeal a fost dat în exploatare și primul tren de marfă remorcat de o locomotivă electrică a plecat din stația Brațov Triaj sosind la Predeal. Trenurile erau remorcate de locomotive electrice 060-EA de 5.100 kW, cu viteza maximă de 120 km/h fabricate de firma ASEA – Allmänna Svenska Elektriska AB, din Västerás, Suedia. La 20 aprilie 1966 s-a încheiat electrificarea tronsonului Predeal- Campina, apoi în anul 1967 a urmat tronsonul Câmpina- Ploiești Vest  iar, la 16 februarie 1969, primul tren remorcat de o locomotivă electrică sosea în București, o dată cu terminarea electrificării liniei Ploiești Vest- Chitila- Bucuresti Nord. În anul 1967 prima locomotiva electrică 060-EA, fabricată sub licență ASEA, ieșea de pe porțile uzinei “Electroputere” din Craiova (care realiza cutia, echipamentul electric și montajul general). Construcția metalică a boghiurilor era realizată la ICM Reșița. Locomotiva electrică 060-EA se situa, la aceași dată, printre cele mai moderne locomotive europene.

Primul stâlp de electrificare la CFR : staţia Predeal. Sursa Foto : CFR Istorie şi Cotidian.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

 

Prin PNRR, Ministerul Transporturilor va face lucrări de reabilitare şi electrificare pe Magistralele Cluj Napoca–Oradea frontieră Ungaria şi pe M 100 Caransebeş–Timişoara–Arad  (detalii aici.)

Alte două tronsoane pentru care sunt prevăzute lucrări de electrificare sunt linia Constanţa – Mangalia şi Videle Giurgiu, investiţie de aprox. 50 de milioane de Euro.