foto: EDF
Cu toate că prețurile la energie au atins cote fără precedent, pentru EDF, compania de stat franceză de energie electrică, controlată de stat, anul 2022 a fost un an dur, cu pierderi anuale record de 17,9 miliarde de euro, informează BBC. Le Figaro descrie acest rezultat ca fiind unul dintre cele mai proaste rezultate publicate vreodată de o companie franceză.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii francezi a afectat puternic profiturile EDF, dar și închiderea forțată a multor centrale nucleare pentru reparații, notează BBC.
Pierderile sunt a treia cea mai mare pierdere din istoria companiilor franceze și cea mai mare pierdere din ultimii 20 de ani.
Datoriile EDF au crescut vertiginos până la 64,5 miliarde de euro.
Pierderile sunt în contrast puternic cu activitatea EDF din Regatul Unit, care a înregistrat un profit de 1,12 miliarde de lire sterline, furnizând energie electrică și gaze naturale pentru cinci milioane de gospodării.
În Franța, guvernul președintelui Emmanuel Macron a reacționat la invazia Rusiei în Ucraina prin impunerea unui “scut” tarifar pentru consumatori, limitând companiile energetice la o creștere de 4% în 2022, urmată de 15% în 2023, menținând inflația la un nivel mai scăzut decât în alte țări europene, mai amintește analiza BBC.
Dar acest lucru a însemnat că EDF a trebuit să vândă energie consumatorilor francezi în pierdere, în timp ce consumatorii britanici au plătit mult mai mult pentru energia lor. EDF deține aproximativ 80% din piața de electricitate din Franța.
Industria franceză nu a mai înregistrat rezultate atât de slabe din 2002, când Vivendi Universal și France Telecom au înregistrat pierderi de peste 20 de miliarde de euro în anul precedent.
EDF nu a mai raportat până acum pierderi atât de mari.
“Rezultatele din 2022 au fost afectate în mod semnificativ de scăderea producției noastre de electricitate, precum și de măsurile de reglementare excepționale introduse în Franța în condiții de piață dificile”, a declarat directorul general Luc Remont, care a precizat că prioritatea EDF este acum de a readuce compania pe drumul cel bun, conform BBC. El a precizat că veniturile de bază vor fi semnificativ mai mari în 2023.
Producția nucleară a EDF în Franța a scăzut cu 30%, ajungând la cel mai scăzut nivel din 1988, deoarece mai mult de jumătate din cele 56 de centrale nucleare îmbătrânite ale sale au fost deconectate pentru reparații, care au fost amânate din cauza pandemiei Covid-19. Franța are cea mai mare flotă de centrale nucleare din Europa.
Întreruperile au însemnat că Franța a devenit un importator net de energie electrică pentru prima dată în ultimele decenii.
Problemele financiare ale EDF au cauze diverse, dar un alt factor important este obligația pe care o are de a vinde un sfert din producția sa la un preț fix către concurenții săi.
Sistemul cunoscut sub numele de Arenh (Acces reglementat la energia electrică nucleară istorică) a fost conceput în 2010 pentru a mulțumi UE, care era îngrijorată de faptul că EDF – cu capacitatea sa nucleară masivă – ar putea deveni un furnizor monopolist.
Astfel, piața franceză de electricitate a putut fi deschisă concurenței, însă EDF susține că acest sistem a obligat compania să se afle în situația absurdă de a-și subvenționa concurenții.
În 2022, lucrurile au devenit “suprarealiste”, după cum spunea un fost director general. Din cauza creșterii galopante a costului energiei electrice pe piața europeană, a capacității proprii de generare a EDF afectate de probleme tehnice și a faptului că guvernul a extins garanția de preț scăzut pentru clienți – EDF a fost nevoită să cumpere energie electrică la 100 de euro pe unitate și să o vândă rivalilor la 46 de euro.
Iar mulți dintre acești concurenți, susține EDF, nu sunt deloc jucători adevărați, ci simpli comercianți pe piață.
Trei foști directori executivi au descris sistemul ca fiind “o pastilă otrăvită” și au acuzat UE și Germania că au manipulat sistemul împotriva intereselor Franței.
Deși statul francez controlează deja 84% din EDF, guvernul a început un proces de naționalizare completă a companiei. Sunt probabile schimbări majore, nu în ultimul rând la Arenh.
Președintele Macron a vorbit despre o renaștere a industriei nucleare, cu planuri pentru șase noi reactoare care să ajute Franța să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, în conformitate cu obiectivele UE, conchide analiza BBC.
Datorii uriașe și dividende substanțiale
Cu pierderi istorice și o explozie a datoriilor, grupul energetic francez EDF, controlat de stat, a înregistrat unul dintre cele mai proaste rezultate publicate vreodată de o companie franceză, notează și Le Figaro. Cu un deficit de 17,9 miliarde de euro, compania intră într-un Top 3 al recordurilor triste, alături de Vivendi (23,3 miliarde de euro pierderi în 2002) și France Telecoms (20,7 miliarde, tot în 2002). În ceea ce privește datoria, aceasta a ajuns la 64,5 miliarde de euro.
Prinsă între investițiile grele care trebuie făcute – extinderea flotei nucleare, construcția primelor EPR la Flamanville și Hinckley Point -, performanțele economice medii și plata unor dividende substanțiale, EDF a acumulat de-a lungul anilor o datorie considerabilă. Însă compania publică a rămas profitabilă. Acest lucru nu a mai fost cazul în 2022. Situația este cu atât mai paradoxală cu cât companiile energetice în ansamblu au beneficiat de creșterea prețurilor la electricitate, gaz sau petrol. Dar nu și EDF.
