Industria globală a ambalajelor va creşte cu circa 30%, până în anul 2025, până la valoarea de 1 trilion de dolari, după ce s-a extins cu o medie anuală de 5,6% în ultimii cinci ani, relevă un studiu publicat recent de Horvath, citat de News.ro.
Conform cercetării realizată de Horvath, intitulată “Industria europeană a ambalajelor în 2025 – tendinţe, perspective şi factori de succes într-un mediu de piaţă competitiv”, în acelaşi timp se va majora cererea de materiale de ambalare îmbunătăţite şi sustenabile, cu un impact mai redus asupra mediului.
Printre factorii care generează creşterea susţinută a acestei pieţe, specialiştii în consultanţă au identificat: îmbătrânirea populaţiei, gospodăriile cu mai puţini membri, urbanizarea şi creşterea comerţului online, precum şi cererea sporită de ambalaje sustenabile.
O analiză detaliată bazată pe rapoartele de piaţă din studiu dezvăluie alte constatări interesante cu privire la tipul, utilizarea şi distribuţia cantităţii ambalajelor necesare la nivel mondial. Astfel, industria şi transporturile devin mai “sustenabile” faţă de consumul populaţiei (59% dintre ambalaje). Pe acest fond, consumul se ridică la 59% din piaţa mondială a ambalajelor, folosind preponderent cantităţi mai mari de materiale plastice (compozite).
La ora actuală, trei sferturi din piaţa mondială a vânzărilor de ambalaje este dominată de hârtie şi carton, precum şi de ambalaje din plastic, restul fiind alcătuit din metal, sticlă şi alte materiale. De asemenea, 70% din toate ambalajele de consum sunt produse pentru alimente (51%) şi băuturi (19%), 8% pentru produse medicale, 4% pentru cosmetice şi doar 18% pentru alte bunuri/bunuri de larg consum.
“În ultimii ani, direcţiile de dezvoltare a industriei ambalajelor au fost marcate, în mod decisiv, de conştientizarea sporită a publicului cu privire la necesitatea protecţia mediului, alături de norme mai stricte care să preîntâmpine irosirea resurselor şi producerea deşeurilor – deşi mai sunt multe de realizat pentru diminuarea risipei. De exemplu, la nivelul anului 2018, dacă totalul deşeurilor de hârtie, carton şi plastic, generate anual, ar fi fost calculate “per capita” ar fi rezultat 218 kg pentru fiecare locuitor al Germaniei, respectiv 105 kg pentru fiecare locuitor al Austriei. Deşi provocările privind reducerea impactului ambalajelor asupra mediului rămân însemnate, iar rezultatele în diminuarea deşeurilor sunt inegale, de la o ţară la alta, în Europa se reuşeşte reciclarea ambalajelor în proporţie de: (1) 90% – pentru ambalaje de metal; (2) 87% – hârtie şi carton; (3) 84% – sticlă; (4) 47% – plastic; şi (5) 25% – lemn. Procentele ar putea creşte, în viitor, odată ce peste 70% dintre europeni îşi declară o preferinţă pentru ambalajele “prietenoase cu mediul”, ceea ce înseamnă că acestea se pot refolosi, sunt biodegradabile şi compuse în proporţie tot mai mare din hârtie, în detrimentul materialelor plastice”, se menţionează în concluziile cercetării de specialitate.
O altă tendinţă identificată în studiul Horvath este dezvoltarea soluţiilor “Smart Packaging”, “care devin un diferenţiator puternic pentru jucătorii din industrie”.
La nivel global, zona economică Asia-Pacific este răspunzătoare, în prezent, pentru cea mai mare proporţie de ambalaje (aproximativ 40%), cu o rată de creştere anuală estimată de aproape 7%. În clasament urmează Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA) cu puţin sub 30%, respectiv America de Nord (26%).
Horvath este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005.