Foto: Brexit / Pexels.com
Brexitul a afectat economia Marii Britanii, care rămâne singurul membru al G7 cu o economie mai mică decât era înainte de pandemie, arată o analiză CNN.
Au trecut doi ani de când fostul prim-ministru Boris Johnson a semnat acordul comercial pentru Brexit și a declarat triumfător că Marea Britanie va fi “prosperă, dinamică și mulțumită” după finalizarea ieșirii sale din Uniunea Europeană.
Acordul de Brexit ar permite companiilor britanice să “facă și mai multe afaceri” cu Uniunea Europeană, potrivit lui Johnson, și ar lăsa Marea Britanie liberă să încheie acorduri comerciale în întreaga lume, continuând să exporte fără probleme pe piața UE de 450 de milioane de consumatori.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În realitate, Brexitul a afectat economia Marii Britanii, care rămâne singurul membru al G7 – grupul de economii avansate din care mai fac parte Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite – cu o economie mai mică decât era înainte de pandemie.
Anii de incertitudine cu privire la viitoarea relație comercială cu Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al Marii Britanii, au dăunat investițiilor în afaceri, care în trimestrul al treilea au fost cu 8% sub nivelul de dinaintea pandemiei, în ciuda faptului că un acord comercial între Marea Britanie și UE este în vigoare de aproape doi ani.
Iar lira sterlină a fost afectată, ceea ce a dus la scumpirea importurilor și la creșterea inflației, fără a reuși să stimuleze exporturile, chiar dacă alte părți ale lumii s-au bucurat de un boom comercial post-pandemic.
Lira sterlină a pierdut aproape o cincime din valoarea sa de la referendumul UE
Lira sterlină britanică a scăzut cu 19% în raport cu dolarul american de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, la 23 iunie 2016.
Deși Marea Britanie a votat să părăsească Uniunea Europeană în iunie 2016, ieșirea sa din piața unică și din uniunea vamală a fost finalizată abia la 24 decembrie 2020, când cele două părți au convenit în cele din urmă asupra unui acord de liber schimb.
Acordul Brexit, cunoscut sub numele de Acordul de comerț și cooperare, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021.
Acesta a eliminat tarifele pentru majoritatea bunurilor, dar a introdus o serie de bariere netarifare, cum ar fi controalele la frontieră, verificările vamale, taxele de import și inspecțiile sanitare pentru produsele de origine vegetală și animală.
Înainte de Brexit, un fermier din Kent putea expedia un camion de cartofi la Paris la fel de ușor ca și cum l-ar fi trimis la Londra. Acum nu mai e cazul.
“În fiecare zi auzim povești de la întreprinderile mici despre coșmarul formularelor, al transportului, al curierilor, despre lucruri care se blochează săptămâni întregi… lungimea epică a problemelor este pur și simplu uluitoare”, a declarat Michelle Ovens, fondatoarea Small Business Britain, un grup de campanie.
“Felul în care au decurs lucrurile în ultimii doi ani a fost foarte rău pentru micile afaceri”, a declarat Ovens pentru CNN.
Cercetătorii de la London School of Economics estimează că varietatea de produse britanice exportate în Uniunea Europeană a scăzut cu 30% în primul an de la Brexit. Aceștia au spus că acest lucru s-a datorat probabil faptului că micii exportatori au ieșit de pe piețele mici din UE.
Marea Britanie nu va înlocui cu ușurință ceea ce a pierdut prin pierderea accesului neîngrădit la cel mai mare bloc comercial din lume, arată analiza.
Singurele acorduri comerciale noi și substanțiale pe care le-a încheiat de la ieșirea din Uniunea Europeană, care nu au fost pur și simplu o reluare a acordurilor pe care le avea în calitate de membru al UE, au fost cu Australia și Noua Zeelandă. Conform propriilor estimări ale guvernului, acestea vor avea un impact neglijabil asupra economiei britanice, crescând PIB-ul pe termen lung cu doar 0,1% și, respectiv, 0,03%.
În schimb, Oficiul britanic pentru Responsabilitate Bugetară, care elaborează previziuni economice pentru guvern, se așteaptă ca Brexitul să reducă producția Marii Britanii cu 4% pe o perioadă de 15 ani, comparativ cu rămânerea în blocul comunitar. Se estimează că exporturile și importurile vor fi cu aproximativ 15% mai mici pe termen lung.
Analiza integrală AICI