Sursa foto: Dreamstime
Pentru prima dată de la primele luni ale anului 2022, respectiv după recordul istoric de 16,4%, rata anuală a inflației din România a revenit din nou sub pragul de 10%. Deciziile de politică monetară practicate de Banca Națională a României (BNR) par să fi contribuit semnificativ la această temperare a inflației, alături de procesele la nivel mondial, în special în sectorul energetic, arată datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Economiștii au sintetizat, într-o prezentare grafică, evoluția celor doi indicatori – inflația și dobânzile de politică monetară. În ceea ce privește perspectivele, echipa universitară de cercetare spune că, pe termen scurt, măsurile privind ajustarea bugetară despre care se discută în această perioadă (dar care nu au fost oficial anunțate) ar urma să aibă per total un efect de creștere asupra inflației. “Pe termen lung, însă, aceste măsuri sunt absolut necesare pentru asigurarea sustenabilității bugetare care în mod indirect va contribui și la stabilitatea prețurilor în viitor”, transmite echipa pentru Economedia.
Inflația revine la o singură cifră procentuală
Pentru prima dată de la primele luni ale anului 2022, respectiv după recordul istoric de 16,4%, rata anuală a inflației din România a revenit din nou sub pragul de 10%. Mai precis, rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%, conform datelor anunțate în august de Institutul Național de Statistică. Rata anuală a inflației ajunsese în iunie la 10,3%, față de 10,6% luna precedentă.
Un alt semn bun notat de economiști este faptul că prețurile au crescut cu doar 0,15% față de luna iunie 2023, acesta fiind în același timp și cea mai redusă creștere lunară din acest an.
Pe de altă parte, trebuie menționat că prețurile alimentelor au în continuare creșteri semnificative, mult peste media inflației.
“Chiar dacă există aceste semne pozitive, problema majoră pentru populație rămâne faptul că dintre diferitele categorii de produse, mărfurile alimentare continuă să arate cea mai mare creștere anuală a prețurilor de 16,24%, mult peste nivelul mediu al inflației. În special, prețul alimentelor de bază, precum al zahărului (+51,86%), al cartofilor (+36,71%) sau al ouălor (+27,98%), continuă să fie mult mai ridicate față de aceeași lună a anului trecut, ceea ce reprezintă o povară mult mai însemnată pentru populație față de ceea ce arată nivelul mediu al inflației anuale de 9,4%. Pe lângă acestea însă apar și primele semne bune, din păcate deocamdată prea puține: prețul făinei a avut, de exemplu, o creștere anuală de „doar” 7,6%, o scumpire ce poate fi gestionată mai ușor de populație față de scumpirile record de mai sus. Pe lângă acesta, singurul produs alimentar al cărui preț a scăzut în ultimele 12 luni este uleiul comestibil cu o scădere de 13,8%”, notează analiza.
Lista integrală a evoluției prețurilor principalelor produse poate fi consultată AICI
Pe lângă mărfurile alimentare, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 4,3%, adică sub valoarea medie a inflației, datorită în principal evoluțiilor favorabile din sectorul energetic, respectiv scăderea prețurilor la combustibili și energie electrică, precum și stagnarea prețurilor gazelor naturale. Presiunea inflaționistă pe celelalte tipuri de produse, precum îmbrăcăminte și încălțăminte sau produse de curățare, continuă să rămână destul de ridicată. În cazul serviciilor, avem o inflație anuală de 11,7% (peste valoarea medie a inflației). Similar situației alimentelor de bază, în cadrul serviciilor serviciile publice de bază, care vizează marea majoritate a populației, precum cheltuielile la apă, canal și salubritate, acestea rămân peste nivelul mediu al inflației, în acest caz cu +20,57%.
Cum a scăzut inflația?
Chiar dacă situația rămâne una instabilă și destul de dificilă pentru populație, sunt câțiva factori care au contribuit semnificativ la scăderea generală a inflației, spun economiștii. “Așa cum se observă și pe grafic, deciziile de politică monetară practicate de Banca Națională a României (BNR) par să fi contribuit semnificativ la această temperare a inflației. BNR a reacționat la timp la creșterea inflației începută în 2021, cu majorări moderate ale dobânzii de politică monetară în prima perioadă, urmată de o perioadă de majorări mai frecvente și mai puternice când inflația părea să fi scăpată de sub control”, arată analiza Romanian Economic Monitor.
“Menținerea dobânzii de referință la 7% pe parcursul anului 2023 a arătat un semn de încredere privind continuarea unei politici ferme din partea BNR în lupta cu inflația din România”, transmit economiștii.
În ședința din 7 august, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an.În prezentarea celui mai recent raport asupra inflației, din această lună, guvernatorul Mugur Isărescu a făcut referirei la politica BNR și a exclus coborârea dobânzilor în acest an. “Avem o temperare a creșterii economice în T1. Ne ajută. E foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, e greu să dai inflația în jos și să nu creezi recesiune. E un balans dificil de realizat, până acum ne-a ieșit, dar asta a însemnat o prelungire a excedentului de cerere”, a spus Isărescu. “Vom coborî dobânzile (încă nici nu discutăm despre asta) în măsura în care vedem că inflația vine în mod clar în jos sub rata de politică monetară. Anul acesta exclus”, a menționat guvernatorul.
Echipa Romanian Economic Monitor menționează că, pe lângă deciziile BNR, procesele la nivel mondial, în special în sectorul energetic, au avut și ele o contribuție majoră la această scădere a inflației. “De exemplu, acum un an, în luna iulie 2022, prețul barilului de petrol Brent varia în jurul valorii de 100 de dolari, pe când în luna iulie din 2023 această valoare oscilează în jurul prețului de 80 de dolari. Tendințe similare, chiar mai accentuate, se pot observa în cazul evoluției prețurilor de piețele mondiale ale gazelor naturale sau a energiei electrice. În mod similar, asistăm la tendințe favorabile și pe piețele internaționale ale produselor agricole de bază, ceea ce în mod treptat își exercită efectul și asupra prețurilor produselor agro-alimentare din România”, arată analiza UBB.
Riscuri și perspective
Economiștii subliniază că există cel puțin doi factori majori de risc ce pot influența această tendință de scădere a inflației. Situația internațională privind războiul din Ucraina, precum și consecințele economice imprevizibile ale acestuia pot influența în mod negativ situația inflaționistă. Factorul de risc cel mai important pe plan intern este legat de măsurile așteptate ale guvernului pentru a reduce deficitul bugetar existent, al treilea cel mai mare din Europa. Creșterea impozitelor și taxelor, precum TVA-ul sau accizele, au un impact direct asupra inflației, contribuind automat la creșterea prețurilor produselor vizate.
“Detaliile unor astfel de măsuri posibile însă nu sunt definitivate deocamdată: Pe termen scurt însă acestea vor avea cu certitudine un impact direct asupra creșterii prețurilor. Pe de altă parte însă, celelalte măsuri așteptate privind ajustarea bugetară, cum ar fi reducerea cheltuielilor în sectorul public, respectiv scoaterea din vigoare a măsurilor de ajutor sectorial în agricultură, industria alimentară, IT sau construcții vor avea un impact indirect și negativ asupra cererii populației, care pot tempera inflația în continuare. Chiar și cu acestea, pe termen scurt ne așteptăm ca măsurile privind ajustarea bugetară să aibă per total un efect de creștere asupra inflației, pe termen lung însă aceste măsuri sunt absolut necesare pentru asigurarea sustenabilității bugetare care în mod indirect va contribui și la stabilitatea prețurilor în viitor”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Guvernatorul BNR a transmis chiar că sprijină programul de “ajustare și corecție fiscală, așa cum va ieși el”. Acesta a menționat, printre altele, că mediul de afaceri nu trebuie “cocoșat” cu impozite, dar, treptat, trebuie să renunțăm la privilegii fiscale. “Dacă programul nu e suficient, ne vor mai corecta piețele!”, a avertizat Isărescu. Acesta a explicat de asemenea că majorarea impozitelor nu înseamnă automat creșterea inflației. “Majorarea impozitelor pe venit de exemplu ar avea efect contrar, ea duce la scăderea cererii agregate, oamenii câștigă mai puțin și s-ar putea ca în funcție de cererea și oferta agregată chiar să scadă prețurile dacă majorezi impozitele pe venit”, a spus Isărescu.
Ce urmează?
Având în vedere incertitudinea generată de acești factori de risc, previziunile privind evoluția inflației până la finalul anului curent rămân și ele incerte. “Cu toate acestea, conform unui scenariu realist, echipa noastră menține în continuare previziunea de la începutul acestui an, de a ajunge la o inflație de 7,5%, o țintă ce poate fi atinsă până la finalul acestui an”, conchide Szász.
De asemenea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an (T4) şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate în august. BNR estima în mai 2023 o inflaţie de 7,1% pentru finalul anului 2023.
Sursa foto: Dreamstime.com