Analiză Financial Times: Drama leului românesc, care „a scăpat de sub controlul băncii centrale”, după ce primul tur a arătat că George Simion are șanse să devină președinte

Leul românesc slăbește încet de aproape două decenii, dar banca centrală a reușit, prin diverse intervenții, să îl împiedice să treacă de 5 lei pentru un euro în ultimii ani. Dar acum leul românesc „a scăpat de sub controlul băncii centrale și a depășit pragul de 5 euro pentru prima dată în istorie”, scrie Financial Times, într-o analiză în care vorbește despre „drama” monedei naționale românești.

Cauza imediată este îngrijorarea cu privire la o situație politică destul de explozivă. Naționalistul de extremă dreapta George Simion, favorabil Maga, pare acum să aibă șanse să devină președinte în urma unui tur de scrutin la 18 mai, învingându-l pe centristul Nicușor Dan, pro-NATO și pro-UE.

Financial Times susține că dorința și/sau capacitatea Băncii Naționale de a ține sub control leul românesc pare să se fi evaporat în această săptămână, leul coborând brusc la 5,09 marți.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Analiștii JPMorgan au scris anterior că mișcarea a fost determinată de un amestec de acoperiri și de speculații directe conform cărora banca centrală a României va trebui să abandoneze regimul de flotare gestionată al leului și să îl lase să navigheze unde îl duce vântul.

„Considerăm că mișcările de ieri [6 mai] ale randamentelor implicite din piața valutară au reflectat în principal cererea/oferta și fricțiunile în furnizarea de lichidități participanților la piața offshore. Concret, credem că piața a trebuit probabil să absoarbă 1) adăugarea de acoperiri valutare pentru pozițiile lungi pe ROMGB; 2) obținerea de fonduri prin intermediul swap-urilor valutare cu scadență scurtă pentru pozițiile lungi pe EURRON la vedere; 3) adoptarea de poziții speculative prin intermediul contractelor la termen pe valută în perspectiva deprecierii suplimentare a RON. În cazul unor mișcări rapide, fricțiunile onshore-offshore pot conduce la randamente implicite ale cursului de schimb al RON care depășesc limita superioară a coridorului ratei dobânzii (7,5%)”, arată analiza JPMorgan.

Raportul JPMorgan susține că Banca Națională a României nu a ieșit complet de pe piață și că, în principal, lasă leul să scadă pentru a-și conserva puterea de foc.

Cu toate acestea, ei consideră că banca centrală va permite o „ajustare decentă”, având în vedere o „probabilă schimbare permanentă a fundamentelor”. Prin urmare, JPMorgan a fixat o țintă de 5,25 pentru cursul de schimb euro-leu, dar a avertizat că BNR ar putea interveni în acel moment și ar putea stoarce lichiditățile.

„Postulăm că intervenția BNR a jucat un rol mai puțin important până în prezent, deși a contribuit fără îndoială la creșterea randamentelor implicite ale FX. BNR a permis EURRON să se tranzacționeze mai sus, ceea ce probabil a redus sumele de intervenție pe care a trebuit să le furnizeze. Cu toate acestea, mișcarea rămâne gestionată și, prin urmare, BNR vinde probabil EURRON și retrage lichidități. De la un punct de plecare cu un excedent de 33,8 miliarde RON în martie 2025, este puțin probabil ca lichiditatea să fi trecut deja în deficit. Mișcarea limitată de până acum a randamentelor implicite T/N, care rămân sub limita superioară a coridorului dobânzilor (7,5%), susține această interpretare.

Pe măsură ce EURRON se ajustează la un nivel mai ridicat, este probabil ca curba implicită a FX să se redimensioneze, capătul superior al coridorului dobânzilor devenind o ancoră mai eficientă, deși fricțiunile de lichiditate/cererea ridicată de FX pot persista în zilele următoare. Având în vedere că piața a fost surprinsă de schimbarea substanțială a politicii de intervenție a EURRON, cererea de spec/hedging valutar poate persista, în condițiile în care fricțiunile offshore/onshore continuă. Cu toate acestea, presupunând că avem dreptate și că BNR permite acum o ajustare decentă a EURRON spot, curba forwards ar trebui să se tranzacționeze mai puțin ca un preț de „devalorizare”, deoarece ajustarea are loc în timp ce cererea/oferta de pe piața valutară începe să se normalizeze. Presupunând că nu se modifică ratele de politică ale BNR/coridorul ratei dobânzii, pe măsură ce trecem probabil la un deficit de lichidități, capătul superior al coridorului dobânzii (7,50%) ar trebui să devină o ancoră mai eficientă.

Nu ne așteptăm ca BNR să stoarcă în mod direct lichiditatea offshore prin mișcări exagerate ale randamentelor implicite ale FX, dar politica rămâne opacă. Istoria a cunoscut ocazii de mișcări foarte mari ale randamentelor implicite ale RON, cum ar fi în timpul GFC, despre care se înțelege că au fost puse la cale de BNR prin restricționarea disponibilității RON offshore pentru a sprijini operațiunile valutare. Credem că astfel de mișcări sunt mai puțin probabile acum. În primul rând, BNR consideră probabil că o anumită ajustare a RON este optimă, având în vedere schimbarea permanentă probabilă a fundamentelor. În al doilea rând, experiența anterioară cu astfel de randamente implicite ridicate ale FX s-a dovedit foarte negativă pentru creștere. Cu toate acestea, există în continuare o vizibilitate limitată asupra funcției de reacție/obiectivului final al politicii valutare a BNR și nu putem exclude pe deplin o anumită comprimare a finanțării. Am susține totuși că acest lucru devine mai probabil după o ajustare decentă a EURRON”, mai arată JPMorgan.

Financial Times afirmă, așadar, că perioada amintește de anii 1990, când speculatorii testau limitele băncilor centrale din Europa de Est.