ANALIZĂ Prețurile locuințelor au crescut cu 10,3% între trimestrul III din 2020 și trimestrul III din 2021

Soldul creditelor pentru locuințe acordate populației de băncile active în România până în august 2021, inclusiv, a crescut la 96,6 miliarde de lei, iar în trimestrul III al acestui an s-au vândut 186.000 de proprietăți imobiliare, potrivit ANCPI. În plus, se arată într-o analiză imobiliare.ro, în T3 2021, oferta rezidențială pentru locuințe vechi s-a redus la 16.000 de locuințe, de la 16.700 în T3 2020, explicând parțial scumpirile repetate ale apartamentelor și caselor vechi din ultima perioadă.

Interesant e faptul că oferta de apartamente și case noi a crescut, în zona București-Ilfov, de la 16.500 de apartamente în 400 de proiecte rezidențiale, la 19.500 în 470 de proiecte rezidențiale, în ciuda blocării PUZ-urilor de Primăria Capitalei, până la anul.

Dacă în 2020, creșterile de preț înregistrare între T3 și T2 au fost de doar 0,3%, în același interval din 2021, acestea au căpătat având la 2,8%. Mai mult, potrivit imobiliare.ro, între T3 2021 și T3 2020, creșterea prețurilor a fost de două cifre, mai exact de 10,3%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Și dacă apartamentele din blocurile vechi s-au scumpit cu 9%, cele din noile proiecte rezidențiale au ajuns la o creștere de 13,9%, iar evoluția pe mai mulți ani indică faptul că piața se apropie de nivelul prezentat înainte de criza din 2008. Dar, de această dată, nu e vorba de fantasme care se scumpeau pe hârtie, în 2021 proiectele chiar există, sunt în construcție sau finalizate, iar salariile au crescut corespunzător.

Asta, însă, nu înseamnă că o majorare (deja prezentă și așteptată) a dobânzilor bancare nu poate da piața peste cap, deși numărul de locuințe achiziționate cu cash a crescut, reprezentând, la nivel național, poate peste 30%.

În Capitală, cele mai scumpe apartamente pot fi găsite în arealul central și ultracentral, unde valoarea medie de listare se cifrează la 2.320 de euro pe metru pătrat util, după un avans trimestrial de 3,1% și unul anual de 5,6%. În zonele semicentrale, o asemenea locuință este scoasă la vânzare pentru 1.730 de euro pe metru pătrat, după un plus de 2,3% la trei luni și, respectiv, 10,2% la 12 luni. La periferia orașului, prețul mediu solicitat de vânzători este 1.430 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 3,9% față
de trimestrul anterior și, respectiv, cu 15,6% față de T3 2020.

În Cluj-Napoca, apartamentele scoase la vânzare în zona centrală și cea ultracentrală costă, în medie, 2.350 de euro pe metru pătrat util, după ce au consemnat un avans trimestrial de 4,2% și unul anual de 8,4%. În arealul semicentral, o locuință la bloc are o valoare medie de listare de 2.110 euro pe metru pătrat (+3,4% la trei luni și, respectiv, +10,4% la 12 luni). În cartierele mărginașe aleorașului, pretențiile vânzătorilor se situează la 1.800 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 5,4% față de cele trei luni anterioare și, respectiv, cu 7,4% față de perioada similară din 2020.

În Timișoara, locuințele din arealul central și ultracentral pot fi achiziționate, în medie, cu 1.490 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 1,8% la trei luni, și, respectiv, 3,1% la 12 luni. În zonele semicentrale, un apartament este disponibil spre vânzare cu 1.330 de euro pe metru pătrat, după o creștere de 1,2% la trei luni și, respectiv, 4,9% la 12 luni. La periferia orașului, prețul mediu
solicitat de vânzători se cifrează la 1.310 euro pe metru pătrat util, în creștere cu 1% față de trimestrul anterior și, respectiv, cu 4,9% față de T3 2020.

În Iași, apartamentele din zona centrală și cea ultracentrală au o valoare medie de listare de 1.650 de euro pe metru pătrat util, după un avans trimestrial de 3,1% și unul anual de 7,4%. În arealul semicentral, o asemenea locuință este scoasă la vânzare
pentru 1.150 de euro pe metru pătrat, după o creștere de 2,1% la trei luni și, respectiv, 5,2% la 12 luni. În cartierele mărginașe, suma medie solicitată de proprietari este 1.130 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 2,9% față de trimestrul anterior și, respectiv, cu 6,1% față de T3 2020.

Cererea de locuințe 

Privind la evoluția cererii de locuințe (apartamente și case) din București, se observă că acest indicator a început anul 2021 la un nivel similar celui din 2020, apropiindu-se de pragul de 50.000 de potențiali cumpărători, față de mai puțin de 40.000 la începutul lui 2019.

Spre deosebire de anul trecut, însă, când o tendință de scădere s-a manifestat încă din februarie, în primul trimestru al anului
în curs interesul pentru achiziția de locuințe s-a menținut, practic, stabil. După o ușoară tendință de scădere în al doilea trimestru din 2021, acest indicator a ajuns, în cel de-al treilea, la un nivel similar celui consemnat atât în 2020, dar și în 2019, menținându-se aproape de pragul de 50.000 de potențiali cumpărători.

În Cluj-Napoca, interesul pentru achiziția de locuințe era, la începutul lui 2021, mai scăzut decât în 2020, dar mai ridicat decât în perioada similară din 2019. Imobiliare.ro înregistra, astfel, puțin sub 7.000 de potențiali cumpărători, față de aproximativ 9.000 în urmă cu un an și, respectiv, mai puțin de 6.000 în urmă cu doi ani. Ca și în București, însă, curba evoluției cererii a fost mult mai
stabilă în primele trei trimestre ale anului în curs, astfel că în luna iunie acest indicator ajungea la circa 6.000 de utilizatori – nivel ceva mai scăzut decât cel consemnat în 2019, dar mai ridicat comparativ cu iunie 2020, când cererea începuse, totuși, să-și revină.

În luna septembrie, numărul potențialilor cumpărători din orașul de pe Someș, ce depășea pragul de 6.000. era ușor mai ridicat
decât în 2020, dar sensibil mai scăzut decât în 2019 (când se apropia de 7.700).

Și în Timișoara, cererea pentru proprietăți rezidențiale era, la începutul lui 2021, mai scăzută decât în 2020, dar mai ridicată decât în 2019: Imobiliare.ro consemna, astfel, aproape 8.000 de potențiali cumpărători în luna ianuarie, față de aproximativ 9.000 în urmă cu 12 luni și, respectiv, mai puțin de 6.500 în urmă cu doi ani.

În următoarele două luni ale anului în curs, acest indicator a înregistrat o ușoară scădere, apropiindu-se de 7.000 de utilizatori în martie. Interesul pentru achiziția de locuințe s-a menținut în jurul acestui prag și în următoarele trei luni din 2021, cu o ușoară
creștere în mai și, apoi, o ușoară scădere în iunie. O (relativă) stabilizare a cererii poate fi observată și în cel de-al treilea trimestru al anului, punctul maxim fiind atins în luna august (până la aproape 7.000 de vizitatori), după care în septembrie a avut loc o ușoară scădere.

La fel ca în Cluj-Napoca și Timișoara, la începutul lui 2021 interesul pentru achiziția de locuințe se situa, și în Iași, la un nivel mai scăzut comparativ cu 2020, dar mai ridicat comparativ cu 2019; astfel, cel mai mare portal autohton de anunțuri imobiliare înregistra aproximativ 5.500 de potențiali cumpărători în ianuarie 2021, în scădere față de cei circa 7.000 din perioada similară a lui 2020, dar în creștere față de cei aproximativ 5.700 de vizitatori de la începutul lui 2019.

Și pe piața ieșeană, cererea pentru proprietăți rezidențiale a fost caracterizată de o evidentă stabilitate în primele două trimestre ale anului în curs. În cel de-al treilea, însă, se remarcă o tendință de creștere, punctul maxim fiind atins în luna august, când numărul potențialilor cumpărători s-a apropiat de 6.000 – urmând ca, în septembrie, acesta să coboare spre pragul de 5.000.

Vânzările de locuințe

În ciuda dificultăților create de epidemia de Covid-19, primele nouă luni din 2021 au fost caracterizate de o evoluție pozitivă din punctul de vedere al vânzărilor de proprietăți imobiliare, atât comparativ cu 2020, cât și cu 2019. Astfel, datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că în al treilea trimestru al anului în curs au fost vândute
aproximativ 186.000 de imobile la nivel național, în creștere cu circa 31% față de perioada similară a anului anterior, când erau tranzacționate 142.500 de proprietăți.

De remarcat este faptul că pe segmentul unităților individuale a avut loc un avans și mai semnificativ, de peste 80%, de la circa 28.500 de imobile vândute, la circa 51.800. Potrivit statisticilor oficiale, numărul de vânzări consemnate în primele nouă luni ale anului în curs s-a situat, fără excepție, peste nivelurile atinse în cei doi ani anteriori. Astfel, în ianuarie 2021 au fost tranzacționate, la nivelul întregii țări, 48.736 de imobile, în februarie au fost achiziționate 50.147 de imobile, în martie – 62.891, în aprilie – 55.569, în mai – 47.773, în iunie – 54.781, în iulie – 59.328, în august – 62.137, iar în septembrie – 64.550. De menționat este că pe parcursul lui 2020 au fost achiziționate la nivel național 602.805 imobile, ceea ce reprezintă un avans de 11,6% (sau 62.625 de unități) față de 2019, când erau înregistrate 540.180 de asemenea operațiuni.