Analiză. Sancțiunile occidentale ajung din urmă economia de război a Rusiei

Vladimir Putin pixabay.com

Atunci când președintele rus Vladimir Putin a lansat luna trecută un nou consiliu pentru coordonarea aprovizionării armatei ruse, el a părut să recunoască amploarea problemelor economice cu care se confruntă țara, iar sentimentul de urgență a fost palpabil, scrie The Washington Post.

„Trebuie să fim mai rapizi în a decide chestiuni legate de aprovizionarea operațiunii militare speciale și de contracararea restricțiilor asupra economiei care, fără nicio exagerare, sunt cu adevărat fără precedent”, a declarat el.

Timp de luni de zile, Putin a susținut că „blitzkrieg-ul economic” împotriva Rusiei a eșuat. Cu toate acestea, sancțiunile occidentale impuse din cauza invaziei din Ucraina sapă tot mai adânc în economia Rusiei, exacerbând lipsa de echipamente pentru armata sa și împiedicând capacitatea acesteia de a lansa orice nouă ofensivă terestră sau de a construi noi rachete, au declarat economiști și oameni de afaceri ruși.

Cifrele recente arată că situația s-a înrăutățit considerabil din vară, când, susținută de un flux constant de venituri din petrol și gaze, economia rusă părea să se stabilizeze. Cifrele publicate săptămâna trecută de Ministerul de Finanțe arată că un indicator economic cheie – veniturile fiscale din sectorul non-petrol și gaze – a scăzut cu 20% în octombrie față de anul precedent, în timp ce agenția rusă de statistică de stat Rosstat a raportat că vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10% în septembrie față de anul precedent, iar cifra de afaceri din sectorul cargo a scăzut cu 7%.

„Toți indicatorii obiectivi arată că există o scădere foarte puternică a activității economice”, a declarat Vladimir Milov, un fost ministru adjunct al energiei din Rusia, care este acum un politician important al opoziției în exil. „Spirala se intensifică și nu există nicio cale de ieșire din această situație acum”.

Interdicția occidentală asupra importurilor de tehnologie afectează majoritatea sectoarelor economiei, în timp ce mobilizarea forțată de către Kremlin a peste 300.000 de recruți ruși pentru a servi în Ucraina, combinată cu plecarea a cel puțin tot atâția în străinătate care fug de recrutare, a dat o lovitură suplimentară, au declarat economiștii. În plus, restricțiile impuse chiar de Putin asupra livrărilor de gaze către Europa, urmate de explozia inexplicabilă a gazoductului Nord Stream, au dus la o scădere bruscă a producției de gaze – cu 20% mai puțin în octombrie față de anul precedent. Între timp, vânzările de petrol către Europa se prăbușesc înainte de embargoul Uniunii Europene care se așteaptă să fie impus la 5 decembrie.

Kremlinul a trâmbițat o scădere mai mică decât se aștepta a PIB-ului, prognozată de Fondul Monetar Internațional la doar 3,5% în acest an, ca demonstrând că economia rusă poate rezista la seria de sancțiuni draconice.

Dar economiștii și oamenii de afaceri au declarat că cifrele principale ale PIB-ului nu reflectă starea reală a economiei rusești, deoarece guvernul rus a pus capăt efectiv convertibilității rublei de când au fost impuse sancțiunile. „PIB-ul a încetat să mai aibă vreo semnificație pentru că, în primul rând, nu știm care este cursul real al rublei și, în al doilea rând, dacă produci un tanc și îl trimiți pe front, unde este imediat aruncat în aer, atunci este considerat în continuare ca valoare adăugată”, a declarat Milov, care a scris un raport care explică situația pentru Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene, publicat luna aceasta.

Probleme mai profunde pândeau și în sectorul bancar rusesc, unde cea mai mare parte a contabilității a fost clasificată. Banca Centrală a Rusiei a raportat săptămâna aceasta că un nivel record de 14,7 miliarde de dolari în valută forte a fost retras din sistemul bancar rusesc în octombrie, pe fondul creșterii anxietății legate de mobilizare și de starea economiei.

Chiar și așa, un raport din noiembrie al Băncii Centrale a avertizat că PIB-ul Rusiei se va confrunta cu o contracție mai accentuată de 7,1% în trimestrul al patrulea din 2022, după ce în cele două trimestre anterioare a scăzut cu 4,1% și 4% față de anul trecut. Săptămâna trecută, când economia rusă a intrat oficial în recesiune, președinta Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a declarat în fața parlamentarilor că anul viitor situația ar putea deveni și mai întunecată. „Chiar trebuie să privim situația foarte sobru și cu ochii deschiși. Lucrurile s-ar putea înrăutăți, înțelegem acest lucru”, a spus ea.

Anunțul lui Putin din septembrie privind mobilizarea parțială a trupelor a dat o lovitură enormă sentimentului de afaceri. „Pentru multe companii rusești, realitatea războiului s-a scufundat”, a declarat Janis Kluge, asociat senior la Institutul german pentru securitate și afaceri internaționale. „A devenit clar că acest lucru va continua pentru o perioadă lungă de timp. Acum, așteptările sunt mult mai rele decât au fost în timpul verii.”

Crearea de către Putin a consiliului de coordonare, condus de premierul Mihail Mișușin, a fost un semn că președintele rus este zdruncinat de impactul tot mai mare al sancțiunilor, au declarat economiști și analiști. Putin „este îngrijorat că trebuie să intervină pentru a se asigura că proviziile vor fi disponibile”, a declarat Serghei Guriev, prodecan la Sciences Po din Franța. „El este îngrijorat de faptul că sancțiunile au afectat cu adevărat capacitatea de a produce bunuri””

De asemenea, aceasta semnalează că guvernul rus pregătește o mobilizare mai amplă a economiei rusești pentru a aproviziona armata în contextul unei penurii cronice de bunuri de bază, cum ar fi alimentele și uniformele. O serie de noi legi vor impune amenzi mari oamenilor de afaceri care refuză să execute comenzi pentru armata rusă, precum și potențiale pedepse cu închisoarea, deschizând calea pentru ca antreprenorii să fie presați să furnizeze bunuri la prețuri reduse. Crearea consiliului este „legată de presiunile mari asupra mediului de afaceri și de nevoia de a impune un diktat dur pentru a obliga mediul de afaceri să facă ceea ce nu dorește să facă”, a declarat Nikolai Petrov, cercetător senior pentru Rusia și Eurasia la Chatham House din Londra.

Un om de afaceri moscovit cu legături în sectorul apărării a declarat că o mobilizare discretă a economiei ruse a fost deja demult în curs de desfășurare, mulți antreprenori fiind forțați să producă bunuri pentru armata rusă, dar temându-se să vorbească împotriva comenzilor la prețuri reduse.

„Acest lucru a devenit necesar încă de la început, când a început războiul”, a declarat omul de afaceri, vorbind sub protecția anonimatului de teama represaliilor. „Marea masă a mediului de afaceri este tăcută. Dacă spui că faci provizii sau arme pentru statul rus, atunci ai putea avea probleme în străinătate.”

Dovezile anecdotice raportate în presa rusă au indicat probleme enorme în aprovizionarea cu echipamente a noilor recruți ai Rusiei. Un reportaj detaliat din luna octombrie din cotidianul rus Kommersant a descris penurii uriașe de muniție și de uniforme pentru recruți, producătorii invocând dificultăți în asigurarea materialelor necesare din cauza sancțiunilor.

Alți oameni de afaceri ruși au declarat că dezastrul militar rusesc din Ucraina a scos la iveală imensele ineficiențe și corupția din complexul militar industrial rusesc. „Există întrebări uriașe cu privire la locul unde au fost cheltuite toate trilioanele de ruble din ultimul deceniu”, a declarat un fost bancher rus de rang înalt cu legături cu statul rus.

În cazul în care noul consiliu economic nu reușește să coordoneze mai bine producția de provizii și armament, acest lucru ar putea afecta capacitatea Rusiei de a lansa noi ofensive în Ucraina, a declarat Petrov. „Principala problemă care stă în fața Kremlinului este întrebarea când va fi pregătită armata să înceapă noi acțiuni militare în Ucraina, iar pregătirea armelor și munițiilor și așa mai departe va determina aceste planuri.”

Perspectivele par să se înrăutățească atunci când embargoul impus de UE asupra vânzărilor de petrol rusesc va intra în vigoare la 5 decembrie, au declarat economiștii. Combinată cu o plafonare a prețurilor care se așteaptă să fie impusă pentru toate vânzările de petrol rusesc în afara UE, măsura ar putea costa bugetul rusesc cel puțin 120 de milioane de dolari în venituri pierdute pe zi, a declarat Milov, și deja se așteaptă ca bugetul rusesc să acumuleze un deficit până la sfârșitul acestui an.

pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *