Banca Naţională a Ungariei (NBH) a decis marţi să majoreze dobânda de bază cu 100 de puncte de bază, până la 10,75%, ducând costul creditului în zona de două cifre pentru prima dată după 2008, pe fondul continuării avansului inflaţiei, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Confruntându-se cu o inflaţie galopantă şi o monedă în cădere liberă, autorităţile din ţara vecină se luptă în paralel cu Comisia Europeană, pentru a obţine deblocarea unor subvenţii în valoare de 7,2 miliarde de euro din planul de relansare.
Deprecierea forintului, care complică sarcina NBH de menţinere a stabilităţii preţurilor, a forţat instituţia să demareze cel mai abrupt ciclu de înăsprire a politicii monetare de la căderea comunistului, în condiţiile în care, începând cu data de 28 iunie şi până în prezent, Banca Naţională a Ungariei a majorat dobânda de bază cu 485 de puncte de bază.
„Comitetul de politică monetară de la NBH a promis că va continua ciclul de înăsprire până când inflaţia va atinge în mod clar vârful (lucru aşteptat să se întâmple la toamnă), iar această promisiune a ajutat la ancorarea cursului de schimb al forintului în ultimele săptămâni”, au apreciat analiştii Commerzbank.
Deficitul comercial şi cel guvernamental al Ungariei precum şi lipsa accesului la fondurile europene i-au făcut pe investitori să vândă forinţi, ceea ce a forţat Guvernul de la Budapesta să elimine un plafon de preţ asupra facturilor la energie pentru gospodăriile cu un consum ridicat. Decizia va ajuta la reducerea deficitului bugetar dar pe de altă parte va conduce la o nouă creştere a inflaţiei.
Economiştii se aşteaptă ca inflaţia de bază în Ungaria să ajungă la o medie de 12,2% în acest an, urmând să se reducă la 9,95% în 2023, cu mult peste intervalul de 2% – 4% ţintit de NBH.
În aceste condiţii, analiştii se aşteaptă ca Banca Naţională a Ungariei să ducă dobânda de bază la 12% până la finele anului, ceea ce ar fi cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.