Sursa foto: Dreamstime
Un profesor universitar a calculat cifrele pentru a arăta cum cererea de energie a inteligenței artificiale (AI) ar putea fi echivalentă cu cea a unei țări întregi. Creșterea recentă a capacităților și aplicațiilor inteligenței artificiale (AI) a deschis o serie de dezbateri cu privire la posibilele dezavantaje ale acestei tehnologii, de la studenții care copiază la examene, la mașinile care înlocuiesc oamenii la locul de muncă și chiar riscul distrugerii totale a rasei umane, scrie Euronews.com.
Acum, o altă potențială piedică a inteligenței artificiale ar putea fi la orizont, experții avertizând că puterea de calcul necesară pentru a rula algoritmii necesari și procesele de învățare automată ar putea contribui la schimbările climatice din cauza cantității de energie pe care o utilizează.
Un profesor universitar, Alex de Vries, candidat la doctorat la Universitatea Liberă din Amsterdam, a sugerat că, dacă fiecare căutare pe Google timp de un an ar folosi inteligența artificială, aceasta ar utiliza o cantitate echivalentă de energie electrică folosită pentru a alimenta o țară mică precum Irlanda.
El spune că „având în vedere cererea tot mai mare de servicii de inteligență artificială, este foarte probabil ca consumul de energie legat de inteligența artificială să crească semnificativ în următorii ani”.
De Vries este fondatorul Digiconomist, un site web care expune consecințele neintenționate ale tendințelor digitale.
Inteligența artificială a apărut ca o tendință digitală în creștere și crucială în 2023, iar el avertizează că, atunci când va fi adoptată pe scară mai largă, ar putea avea cereri de energie care le-ar putea depăși pe cele ale unor țări.
Inteligența artificială generativă este utilizată de tot mai mult public în fiecare zi, printre cele mai populare fiind chatbots precum ChatGPT de la OpenAI și instrumentul de creare a imaginilor de la Midjourney. Pentru a crea rezultatele lor, modelele pe care sunt construite necesită un proces de învățare automată, în cadrul căruia sunt alimentate cu cantități mari de date.
Acesta spune că, atunci când un instrument precum ChatGPT produce text pe baza unor solicitări, acesta utilizează „o cantitate semnificativă de putere de calcul și, prin urmare, de energie”.
Potrivit lui, funcționarea ChatGPT ar putea costa 564 MWh de energie electrică pe zi.
În timp ce dezvoltatorii depun eforturi pentru a-și face instrumentele de inteligență artificială mai eficiente, de Vries spune că acest lucru poate duce la un fenomen cunoscut sub numele de Paradoxul lui Jevons.
„Rezultatul de a face aceste instrumente mai eficiente și mai accesibile poate fi acela că doar permitem mai multe aplicații ale acestora și mai mulți oameni să le folosească”, a spus el.
De Vries estimează că, pe baza datelor disponibile privind consumul de energie și inteligența artificială, dacă Google ar folosi inteligența artificială pentru cele aproximativ 9 miliarde de căutări zilnice, ar avea nevoie de 29,2 terrawați-oră (TWh) de energie în fiecare an – echivalentul consumului anual de electricitate al Irlandei.
Deși scenariul de mai sus nu este probabil să se întâmple pe termen scurt, capacitatea de procesare a cererii de inteligență artificială va crește. De Vries estimează că, până în 2027, consumul de energie electrică legat de IA la nivel mondial ar putea crește cu 85 până la 134 TWh anual, pe baza proiecției producției de servere de IA.
Acest lucru ar fi comparabil cu nevoile anuale de energie electrică ale unor țări precum Olanda, Argentina și Suedia.
De Vries a abordat anterior costurile energetice ale unei alte tehnologii la modă, tranzacțiile cu criptomonedele necesitând utilizarea unor cantități uriașe de energie electrică.
Unele estimări au sugerat că Bitcoin, cea mai populară criptomonedă, ar putea emite în fiecare an aceeași cantitate de dioxid de carbon ca întreaga Noua Zeelandă.