Sursa foto: Blue Air, Facebook
Blue Air, compania aeriană românească ce a intrat recent în vizorul ANPC din cauza faptului că a anulat aproape 180.000 de rezervări în valoare de peste 66 milioane de lei, despre care Economedia a scris aici, se află în acest moment într-o perioadă de cumpănă, înregistrând în 2020 pierderi de 403 milioane de lei, o cifră de afaceri de 537 milioane lei și 806 angajați. Pandemia a lovit dur compania, care înainte de criza Covid era pe plus: avea afaceri de 2,1 miliarde lei, un profit de 72 milioane lei și 1.145 de angajați. Pentru anul 2021 nu sunt date disponibile, iar compania a refuzat să le pună la dispoziția Economedia. În spatele acestei companii se află omul de afaceri Rada Teodor Cristian, care deține și alte afaceri implicate în Blue Air, afaceri la fel de „profitabile”.
Potrivit datelor de pe platforma Confidas, acționarii principali ai Blue Air sunt Airline Invest (76,18%), Rada Teodor Cristian (23,8%) și fratele său, Rada Mihai Cătălin.
Cristian Rada este acționarul principal și al grupului Airline Invest și al Blue Air Aviation S.A., căruia s-a alăturat în 2007 ca pilot first-officer, iar din anul 2013 a preluat 33% din acțiunile Blue Air ca urmare a licitației organizată de CITR în cadrul procesului de insolvență a grupului Romstrade, scrie Economica.net. În anul 2018, acționarii Societății au derulat un proces de clarificare strategică în urma căruia au decis revenirea companiei la modelul de business low-cost, separarea activităților de ground management și parțial a celor de distribuție și realocarea acestora între acționari. Astfel, începând cu luna aprilie 2019, Cristian Rada a devenit acționarul principal al societății și a demarat programul de organizare a structurii de grup și pregătire a companiei pentru listarea la Bursa din Londra – proiect întrerupt însă ca urmare a pandemiei de Covid-19. Începând de la data de 11 iulie 2022 acesta a preluat mandatul de director general al companiei, ca urmare a demisiei lui Steven Greenway din motive personale.
În ce alte business-uri mai este implicat omul de afaceri
Airlines Invest, unde acționari sunt cei doi frați, a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 9 milioane lei, pierderi de 905.000 lei, având 4 angajați. Omul de afaceri mai controlează și firmele North Gate Prime Real Estate și Blue Air Group. Omul de afaceri a mai fost implicat în compania Gaz Trading care a fost radiată.
Niciuna dintre firmele controlate de acesta nu au înregistrat rezultate bune în 2020. Potrivit Confidas, North Gate Prime Real Estate a înregistrat în urmă cu doi ani pierderi de 10.054 lei, o cifră de afaceri de 0 lei și niciun angajat, în timp ce Blue Air Group înregistra pierderi de 5.186 lei și un angajat.
Anul trecut, omul de afaceri lansa o nouă companie aeriană pe nume Hello Jets, despre care Economedia a scris atunci aici. Acum, compania este controlată în integralitate către RAMS Center, dar are în continuare conexiuni cu Blue Air Aviation, care este administrator. Hello Jets înregistra în 2021 pierderi de 38 milioane lei și avea 2 angajați.
Ce zice Blue Air despre acuzațiile ANPC
După ce ANPC a acuzat Blue Air că și-ar pregăti ieșirea de pe piață și că pasagerii păgubiți ar risca nu își mai recupereze banii, Cristian Rada, acționar principal și CEO Blue Air, a infirmat această variantă.
Într-un interviu acordat Știrile PRO TV, Cristian Rada a vorbit despre amenda dată de ANPC, de 2 milioane euro, în urma controlului inspectorilor, dar și despre pașii pe care urmează să îi facă în continuare.
„În primul rând, problemele cu care se confruntă Blue Air sunt probleme ale industriei. Nu sunt probleme doar la Blue Air și cu siguranță venim după doi sau aproape trei ani din cea mai dificilă perioadă a pieței mondiale. Trebuie să înțelegem cu toții că în mod normal, toate, atât legile, cât și reglementările pe care trebuie să le aspecte orice operator aerian vin într-o situație de normalitate. Nicio lege nu este făcută pentru o situație de pandemie, nicio lege sau o directivă europeană nu este făcută pentru o situație de război. Toate sunt făcute pentru o situație normală. Și aici aș vrea să ne referim în detaliu la ce înseamnă această anulare sau refuzul de îmbarcare a unui pasager. După cum știți, tot pe legislația europeană, companiile ariene au dreptul să facă ceea ce se numește o supravânzare a locurilor. Și atunci, într-un număr limitat de câteva locuri pentru fiecare zbor, 2, 3, 5, 7 locuri, acei pasageri care nu reușesc să călătorească sunt protejați de această legislație care spune că trebuie să rambursez pasagerului în timp de 10 zile”, a declarat Cristian Rada.
Acesta mai precizează și care este procesul de rambursare în cazul curselor anulate. „Sunt companii care au primit milioane de cereri de rambursare. Nicio societate, nicio nicio companie nu este pregătită să funcționeze cu suficient staff care să poată să proceseze aceste rambursări. O rambursare medie durează între 2 ore și jumătate și 3 ore pentru validare. Nu există un singur Ionescu sau Popescu în România. Sunt sute mii de Ionescu și Popescu. Nu orice pasager care face o cerere este și eligibil pentru rambursare. Eu trebuie din nou să verific biletul respectiv. A fost sau nu a fost călătorit. Ne-am confruntat cu situații în care pasagerii au cerut din greșeală sau nu banii pe bilete călătorite. La fel, sunt situații în care vindem pasagerilor prin intermediul altor tur-operatori sau agenții online și alte tipuri de integratori. Noi nici nu cunoaștem pasagerul final, noi intracționăm doar cu platforma. În acel moment pasagerul vine și face cerere către platformă și către noi direct și trebuie să verificăm dacă n-a fost deja rambursat de către online travel agencies-ul respectiv. Toate chestiile astea cer foarte, foarte mult timp”.
Întrebat dacă acesta crede că are cineva interesul să elimine Blue Air de pe piață, omul de afaceri a răspuns: „Mi-ar plăcea să cred că nu. Dar chiar vă invit și ar fi foarte interesant să vadă publicul ce înseamnă un zbor, ca un zbor începe la 3 dimineața chiar dacă el este la ora 10 și se termină mult după ce toată lumea este acasă happy. Mai ales pentru toată munca asta pe care a depus-o toată lumea asta aici, în pandemie sunt niște condiții extrem de dificile, pentru că nimeni nu s-a mai confruntat cu așa ceva. Mi se pare, cum să spun. Mi se pare, cel puțin, nu neapărat o nerecunoaștere a eforturilor, dar e foarte greu să accepți la un moment dat, în condițiile în care tu știi că faci tot ce depinde de tine și culmea, ținta principală să fie cel care n-a anulat și n-a stricat nicio vacanță a românilor, în condițiile în care momentul în care mi s-a pare foarte interesant că în momentul în care servisam un zbor întârziat din cauze de obiective, 1.000 și ceva de români fuseseră lăsați pe jos”.
Puteți citi interviul complet aici.
Blue Air are peste 2.200 de dosare în instanță
Potrivit platformei Confidas, compania are 2.252 de dosare în instanță, printre care și cele depuse pentru a intra în faliment. Cea mai recentă cerere depusă a fost în luna iunie, prin care compania rămâne încă un an, până în iunie 2023, în concordat preventiv, procedură deschisă în urmă cu doi ani, Tribunalul București omologând prelungirea cu 12 luni. De asemenea, potrivit Confidas, Blue Air avea pe 31 martie 2022 datorii în total de 43,4 milioane lei.
Astfel, prin această procedură debitorii aflați în stare de dificultate financiară pot ajunge la un acord formal cu creditorii lor cu privire la plata datoriilor și prin care pot asigura continuitatea și viabilitatea companiei, fiind capabilă să își achite datoriile și continue activitatea.
„Așa cum intrarea în această procedură în luna iunie 2020 ne-a permis reluarea activității de zboruri regulate imediat după terminarea stării de urgență cauzate de pandemia de Covid-19, prelungirea până în luna iunie 2023 a procedurii de concordat preventiv dă posibilitatea Blue Air să asigure stabilitatea și predictibilitatea operațiunilor companiei în această vară – și până la stabilizarea pieței de transport aerian europene și clarificarea situației acțiunilor și activelor Blue Air gajate în favoarea statului român”, a declarat Oana Petrescu, președinte CA al Blue Air, pentru Profit.ro.
În 2020, Blue Air a declanșat procedura de concordat preventiv, un mecanism de evitare a insolvenței, care permite unei companii să propună creditorilor săi, care dețin peste 75% din creanțe, un plan de redresare și plată a datoriilor.
Anul trecut, compania anunța că a încheiat un acord cu o companie britanică listată pe piața secundară a Bursei de la Londra, astfel încât să se listeze prin preluare inversă, un proces mai scurt și mai puțin complex decât o ofertă publică inițială, despre care Economedia a scris aici. Ridgecrest, o companie britanică de pe piața secundară (AIM) a London Stock Exchange, a anunțat atunci că încheiase un acord neangajant (non-binding – care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic) pentru o preluare inversă a transportatorului român low-cost Blue Air.
Însă această listare nu a mai avut niciodată loc. Spre finalul anului, în luna octombrie, Ridgecrest a anunțat că a încheiat negocierile cu privire la propunerea de preluare inversă a transportatorului românesc low-cost Blue Air. Decizia este o consecință a incapacității Blue Air de a strânge finanțarea înainte de preluarea inversă, care a fost principala condiție a acordului neobligatoriu dintre Ridgecrest și Blue Air. Pe 6 iulie, Ridgecrest a anunțat că a încheiat un acord neobligatoriu pentru preluarea inversă a Blue Air. Conform acordului propus, Ridgecrest va achiziționa Airline Invest și subsidiarele sale deținute în totalitate, Blue Air Aviation și Blue Air Technic, s-a anunțat atunci. Airline Invest are doi acționari, antreprenorul Cristian Rada și fratele său. Contraprestația datorată pentru potențiala tranzacție s-a propus să fie satisfăcută în întregime prin emisiunea către Cristian Rada și fratele său a nouă miliarde de noi acțiuni ordinare ale companiei, cuprinzând, imediat după aceea, aproximativ 95% din capitalul social al companiei.
De asemenea, s-a intenționat ca societatea să efectueze o consolidare adecvată a acțiunilor și/sau o subdivizare a acțiunilor simultan cu finalizarea tranzacției propuse. La finalizarea tranzacției, numele Ridgecrest ar fi fost schimbat în Blue Air Group plc.
Blue Air, cu sediul în București, își are baza pe Aeroportul Internațional Henri Coandă și operează pe aeroportul din Torino din Italia. Blue Air a fost fondată în 2004 și are sediul în România, cu operațiuni suplimentare în Torino, Italia. Blue Air operează avioane Boeing B737-800 și B737-8. Business-ul a fost inițial deținut de Nelu Iordache, care a fost condamnat în decembrie 2017 la șase ani și trei luni de închisoare în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac – Arad, în care a fost înregistrat un prejudiciu de 1,2 miliarde de lei în dauna CNADNR, a unei bănci și a unei firme de construcții din Spania.
Blue Air operează în actuala formulă din 2013, când Airline Management Solutions SRL a preluat, în urma unei licitații, afacerea Blue Air, aflată în insolvență.
În urmă cu 5 ani, Profit.ro relata că Bata Sky Imobiliare, fosta companie Blue Air Transport Aerian, a fost trecută, după aproape 3 ani și jumătate, din faliment în insolvență, tribunalul admițând cererile formulate în acest sens de proprietarul Nelu Iordache și compania acestuia Romstrade și revocându-și, practic, propria decizie, operațiune în premieră în România. Bata Sky Imobiliare a intrat în procedură simplificată de faliment în decembrie 2013, având peste 3.220 de creditori, pierderi de aproape 37 milioane lei și datorii care depășeau 483 milioane lei. Administratorul a fost obligat atunci să predea lichidatorului judiciar arhiva contabilă și gestiunea averii. La acel moment a fost precizat că Bata Sky Imobiliare, având ca obiect de activitate transportul aerian de pasageri, nu mai are legătură cu operatorul aerian Blue Air. Cu puțin înainte de intrarea în faliment, brandul Blue Air fusese preluat de firma Blue Air Airline Management Solutions.
În august 2020, Comisia Europeană a aprobat o garanție de împrumut de până la aproximativ 62 de milioane euro (aproximativ 301 milioane lei) în favoarea companiei Blue Air, pentru a compensa compania pentru pierderile suferite din cauza pandemiei de coronavirus și pentru a oferi companiei aeriene un suport urgent de lichiditate.
Notă: articol republicat.