Comisia Europeană a redus prognozele de creștere economică în UE și în zona euro

Economia zonei euro va crește mai lent decât se preconiza anterior în acest an și anul viitor, potrivit previziunilor Comisiei Europene, în condițiile în care cererea de consum este afectată de inflația ridicată, iar cea mai mare economie, Germania, va intra în recesiune în acest an, scrie Reuters.

Și economia UE va continua să crească, deși cu un impuls redus. Previziunile revizuiesc creșterea economiei UE la 0,8% în 2023, de la 1% preconizat în previziunile din primăvară, și la 1,4% în 2024, de la 1,7%. De asemenea, Comisia revizuiește creșterea în zona euro în scădere la 0,8% în 2023 (de la 1,1%) și la 1,3% în 2024 (de la 1,6%).

Se preconizează că inflația va continua să scadă pe parcursul orizontului de prognoză. În prezent, se preconizează că inflația indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) va ajunge la 6,5% în 2023 (față de 6,7% în primăvară) și la 3,2% în 2024 (față de 3,1%) în UE. În zona euro, se preconizează că inflația va fi de 5,6% în 2023 (față de 5,8%) și de 2,9% în 2024 (față de 2,8%), ambele cu mult peste ținta de 2,0% a Băncii Centrale Europene.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

“Slăbiciunea cererii interne, în special a consumului, arată că prețurile de consum ridicate și în continuare în creștere pentru majoritatea bunurilor și serviciilor au un impact mai mare decât se preconiza în previziunile din primăvară”, a precizat Comisia.

“Acest lucru se întâmplă în pofida scăderii prețurilor la energie și a unei piețe a forței de muncă excepțional de puternice, care a înregistrat rate ale șomajului la un nivel scăzut record, o expansiune continuă a ocupării forței de muncă și o creștere a salariilor”, a precizat aceasta.

BCE a majorat rapid ratele de la jumătatea anului 2022 pentru a stăvili creșterea record a prețurilor, ceea ce a făcut mai scumpe creditele pentru economie – un factor care a afectat prognoza de creștere.

“Încetinirea bruscă a furnizării de credite bancare către economie arată că înăsprirea politicii monetare își face efectul în economie”, a declarat Comisia.

“Indicatorii sondajelor indică acum o încetinire a activității economice în vară și în lunile următoare, cu o slăbiciune continuă în industrie și un impuls tot mai slab în sectorul serviciilor, în ciuda unui sezon turistic puternic în multe părți ale Europei”, a mai spus aceasta.

Germania, cea mai mare economie a Europei, se va contracta cu 0,4% în acest an, a prognozat Comisia, revizuind în scădere o predicție de creștere de 0,2% din luna mai. Anul viitor, creșterea economică a Germaniei va fi, de asemenea, mai lentă, de 1,1%, în loc de 1,4, cât se aștepta anterior.

Italia și Țările de Jos vor crește, de asemenea, mai lent în acest an, a declarat Comisia, prognozând o expansiune a PIB-ului de 0,9% și, respectiv, 0,5%, în scădere de la 1,2% și, respectiv, 1,8%.

Dar Franța și Spania vor crește mai repede decât se așteptau anterior în 2023 , a precizat Comisia, prognozând o creștere de 1,0% și, respectiv, 2,2%, în loc de 0,7% și 1,9%, cât se preconiza anterior.

“În general, se preconizează că ritmul mai slab de creștere din UE se va prelungi până în 2024, iar impactul politicii monetare stricte va continua să limiteze activitatea economică. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară revenire a creșterii anul viitor, pe măsură ce inflația continuă să se relaxeze, piața forței de muncă rămâne robustă, iar veniturile reale se redresează treptat.”, mai notează Comisia.

Inflația va continua să scadă

Inflația a continuat să se relaxeze în prima jumătate a anului 2023, ca urmare a scăderii prețurilor la energie și a moderării presiunilor inflaționiste din partea produselor alimentare și a bunurilor industriale. În zona euro, aceasta a ajuns la 5,3% în luna iulie, exact la jumătate față de nivelul maxim de 10,6% înregistrat în octombrie 2022, și a rămas stabilă în luna august.

Prețurile la energie vor continua să scadă și în restul anului 2023, dar într-un ritm mai lent. Se preconizează că acestea vor crește din nou ușor în 2024, ca urmare a creșterii prețurilor la petrol. Până în prezent, inflația în sectorul serviciilor a fost mai persistentă decât se preconiza anterior, dar va continua să se tempereze, pe măsură ce cererea se atenuează sub impactul înăspririi politicii monetare și al unui impuls post-COVID care se estompează. Prețurile produselor alimentare și ale bunurilor industriale neenergetice vor continua să contribuie la atenuarea inflației pe parcursul orizontului de prognoză, reflectând, de asemenea, prețurile mai mici ale factorilor de producție și normalizarea lanțurilor de aprovizionare.

O perspectivă afectată de riscuri și incertitudini

Războiul de agresiune în curs de desfășurare al Rusiei împotriva Ucrainei și tensiunile geopolitice mai largi continuă să reprezinte riscuri și rămân o sursă de incertitudine. În plus, înăsprirea monetară ar putea afecta activitatea economică mai mult decât se așteaptă, dar ar putea duce, de asemenea, la o scădere mai rapidă a inflației care ar accelera restabilirea veniturilor reale. În schimb, presiunile asupra prețurilor s-ar putea dovedi mai persistente.

Riscurile climatice din ce în ce mai mari, ilustrate de condițiile meteorologice extreme și de incendiile de vegetație și inundațiile fără precedent din timpul verii, cântăresc, de asemenea, asupra perspectivelor.

Context

Previziunile economice din vara anului 2023 reprezintă o actualizare a previziunilor economice din primăvara anului 2023, care au fost prezentate în mai 2023.

Aceasta este o prognoză intermediară, care conține proiecții privind PIB-ul și inflația pentru cele mai mari șase economii ale statelor membre ale UE, pentru zona euro și pentru UE în ansamblu. Cele mai recente evoluții economice pentru alte 21 de state membre sunt abordate în cadrul analizei globale și sunt luate în considerare în calculul agregatelor UE și ale zonei euro.

Previziunile de vară se bazează pe un set de ipoteze tehnice privind ratele de schimb, ratele dobânzilor și prețurile materiilor prime, cu o dată-limită la 30 august 2023. Pentru toate celelalte date primite, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, această prognoză ia în considerare informații până la data de 7 septembrie 2023 inclusiv.

În fiecare an, Comisia publică două previziuni globale (primăvara și toamna) și două previziuni intermediare (iarna și vara). Ediția din 2023 a previziunilor de vară este prezentată mai târziu decât în ocazii anterioare pentru a putea încorpora mai multe date cheie publicate în lunile iulie și august.