Comisia Europeană pregătește înfiinţarea unei noi unităţi cibernetice comune pentru a contracara incidentele cibernetice grave tot mai numeroase

Comisia Europeană a prezentat miercuri o viziune privind înfiinţarea unei noi unităţi cibernetice comune pentru a contracara incidentele cibernetice grave tot mai numeroase care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor şi a cetăţenilor din întreaga Uniune Europeană, a anunțat azi Executivul Comunitar. Unitatea cibernetică comună va intra în faza operațională la 30 iunie 2022 și după un an aceasta ar trebui să fie pe deplin implementată.

Anunțată pentru prima dată de președinta Ursula von der Leyen în orientările politice, unitatea cibernetică comună propusă astăzi are drept scop să reunească resursele și cunoștințele de specialitate care există la nivelul UE și al statelor sale membre pentru a preveni, a descuraja și a răspunde în mod eficace la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare. “Comunitățile din domeniul securității cibernetice, inclusiv comunitățile civile, de asigurare a respectării legii, diplomatice și de apărare cibernetică, precum și partenerii din sectorul privat, acționează de prea multe ori separat. Odată cu înființarea unității cibernetice comune, aceste comunități vor avea o platformă virtuală și fizică de cooperare: instituțiile, organismele și agențiile relevante ale UE, împreună cu statele membre vor construi treptat o platformă europeană de solidaritate și asistență pentru a contracara atacurile cibernetice de mare amploare”, se arată într-un comunicat al CE.

Recomandarea privind crearea unității cibernetice comune reprezintă un pas important în direcția finalizării cadrului european de gestionare a crizelor în materie de securitate cibernetică. Aceasta constituie un rezultat concret al Strategiei de securitate cibernetică a UE și al Strategiei UE privind o uniune a securității, pentru o economie digitală sigură și la o societate digitală sigură.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În cadrul acestui pachet de măsuri, Comisia prezintă astăzi un raport referitor la progresele înregistrate în ultimele luni în contextul Strategiei privind o uniune a securității. De asemenea, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat primul raport de punere în aplicare în cadrul Strategiei de securitate cibernetică, astfel cum a solicitat Consiliul European, publicând totodată Al cincilea raport referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a cadrului comun din 2016 privind contracararea amenințărilor hibride și a comunicării comune din 2018, intitulată „Creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride”. În fine, Comisia a adoptat decizia privind înființarea biroului Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) la Bruxelles.

Ce va face unitatea cibernetică

Unitatea cibernetică comună va acționa ca o platformă menită să asigure un răspuns coordonat al UE la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare, precum și să acorde asistență pentru redresarea în urma unor astfel de atacuri. În prezent, UE și statele sale membre au numeroase entități implicate în diferite domenii și sectoare. Chiar dacă sectoarele pot fi specifice, amenințările sunt adesea comune și, prin urmare, coordonarea, schimbul de cunoștințe și chiar avertizarea prealabilă sunt indispensabile, spun oficialii UE

Participanții vor trebui să pună la dispoziție resurse operaționale pentru acordarea de asistență reciprocă în cadrul unității cibernetice comune. De asemenea, unitatea cibernetică comună va lucra la nivel operațional și tehnic pentru a pune în aplicare Planul UE de răspuns la incidente și crize de securitate cibernetică, pe baza planurilor naționale, va institui și va mobiliza echipele UE de reacție rapidă în materie de securitate cibernetică, va facilita adoptarea de protocoale pentru asistența reciprocă între participanți, va institui capacități naționale și transfrontaliere de monitorizare și detectare, inclusiv centre de operațiuni pentru securitate, și, de asemenea, va desfășura și alte activități.

Comisia propune crearea unității cibernetice comune printr-un proces în patru etape, împreună cu statele membre și cu diferitele entități care își desfășoară activitatea în domeniu. Eforturile vizează să asigure faptul că unitatea cibernetică comună va intra în faza operațională la 30 iunie 2022 și că după un an, la 30 iunie 2023, aceasta va fi pe deplin implementată.

Investițiile necesare pentru înființarea unității cibernetice comune vor fi finanțate de Comisie, în principal prin intermediul programului Europa digitală. Fondurile vor fi utilizate pentru construirea platformei fizice și virtuale, pentru crearea și mentenanța unor canale de comunicare sigure, precum și pentru îmbunătățirea capacităților de detectare. Contribuții suplimentare, în special pentru dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică ale statelor membre, pot fi furnizate din Fondul european de apărare.

„Unitatea cibernetică comună este un pas foarte important făcut de Europa pentru a-și proteja guvernele, cetățenii și întreprinderile împotriva amenințărilor cibernetice mondiale. Cu toții suntem vulnerabili în fața atacurilor cibernetice și, din acest motiv, cooperarea la toate nivelurile este esențială. Nu există actori mari sau actori mici. Trebuie să ne apărăm, dar trebuie, de asemenea, să dăm un exemplu celorlalți în promovarea unui spațiu cibernetic mondial, deschis, stabil și sigur”, a spus Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.