Sursă foto: Pixabay
Consiliul Fiscal apreciază că situarea deficitului bugetar pentru anul în curs la nivelul ţintit de 7,13% din PIB pare fezabilă, în condiţiile în care creşterea peste aşteptări a necesarului de cheltuieli curente este acoperită prin venituri suplimentare. Construcţia bugetului pentru anul 2022 va reprezenta un test foarte sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor dificile cu care se confruntă România (criza sanitară, şocul preţurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe pieţele internaţionale), consideră Consiliul Fiscal.
„Consiliul Fiscal apreciază că situarea deficitului bugetar pentru anul în curs la nivelul ţintit de 7,13% din PIB pare fezabilă, în condiţiile în care creşterea peste aşteptări a necesarului de cheltuieli curente este acoperită prin venituri suplimentare obţinute ca urmare a majorării proiecţiei PIB nominal şi prin diminuarea cheltuielilor de investiţii”, arată Consiliul Fiscal, citat de News.ro.
Rectificările bugetare operate pe parcursul anului 2021 au consemnat cea mai amplă revizuire în sus a veniturilor din istoria construcţiilor bugetare evaluate de Consiliul Fiscal.
„Aceste evoluţii nu determină însă o diminuare a deficitului bugetar ţintit, veniturile suplimentare fiind alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli. În plus, rectificarea actuală consemnează o creştere suplimentară a cheltuielilor bugetare. Această situaţie complică procesul de consolidare bugetară, deoarece o parte din veniturile suplimentare încasate în anul 2021 sunt temporare – având drept sursă principală impozite şi taxe amânate la plată în anul anterior – sau se datorează dinamicii ciclice favorabile a economiei, în timp ce o parte şi mai însemnată din sporul de cheltuieli a fost generată de creşteri de cheltuieli permanente”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Consiliul Fiscal subliniază că este obligatoriu un control riguros al cheltuirii banului public, cheltuieli care să asigure bunuri publice de bază pentru cetăţeni (sănătate, educaţie etc.) şi care concomitent să ţină cont de constrângerile impuse de consolidarea bugetară, să fie combinate cu creşterea veniturilor fiscale.
„Fără o creştere substanţială a veniturilor fiscal-bugetare va fi practic imposibil să facem faţă provocărilor actuale şi viitoare care privesc bugetul public şi societatea românească. Deficitul de încasare la TVA, pe care un raport recent al Comisiei Europene îl plasează, în termeni relativi, la cel mai ridicat nivel din UE – 34,9% în 2019 obligă la reforma ANAF şi la o campanie fermă de creştere a colectării. Aşa cum o demonstrează şi derapajul cheltuielilor bugetare din acest an, procesul de consolidare bugetară în anii următori exclusiv prin restricţii la nivelul cheltuielilor are o probabilitate de realizare redusă”, arată opinia CF.
Problema depăşirii plafoanelor s-a cronicizat, limitele stabilite prin lege fiind irelevante prin practica sistematică de majorare a acestora cu ocazia rectificărilor bugetare, consideră Consiliul Fiscal.
„Construcţia bugetului pentru anul 2022 va reprezenta un test foarte sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor dificile cu care se confruntă România (criza sanitară, şocul preţurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe pieţele internaţionale), care reclamă resurse adecvate, cu nevoia stringentă de consolidare bugetară. Consolidarea fiscal-bugetară este necesară nu numai în sine (pentru sustenabilitatea finanţelor publice), ci şi pentru o finanţare neproblematică a dezechilibrelor externe. Acestea din urmă, dacă sunt mari şi greu finanţabile, periclitează stabilitatea financiară şi economică”, adaugă Consiliul Fiscal.
PNRR, alături de resursele disponibile prin Cadrul Financiar Multianual (CFM), poate fi un instrument vital pentru facilitarea ajustării fiscale (consolidării bugetare) necesare, prin susţinerea unui nivel mai ridicat al activităţii economice decât cel indus de un impuls fiscal negativ şi înăsprirea politicii monetare.
„A doua rectificare bugetară din 2021 are loc în condiţii mai complicate decât cele anticipate la precedenta rectificare; un nou val al pandemiei se manifestă, iar dinamica economiei dă semne vizibile de încetinire puternică în ultimele luni. Totodată, puseul inflaţionist cauzat de şocul preţurilor la energie şi dereglări în lanţurile de aprovizionare alimentează tensiuni în economie şi societate. Încetinirea economiei, caracterul temporar şi ciclic al unora din veniturile bugetului, dezechilibrul extern în lărgire (determinat în întregime de decalajul economisire-investire al sectorului public) ce pune presiune pe costurile de finanţare, nevoia unor creşteri de cheltuieli sub impactul inflaţiei subliniază, toate, nevoia acută de consolidare fiscal-bugetară durabilă, credibilă, care să aducă încredere şi predictibilitate în evoluţiile fiscale şi economice, în scopul reducerii costurilor procesului de ajustare”, arată Consiliul Fiscal.
Începutul de consolidare bugetară din 2021 ar fi trebuit să fie mai vizibil, mai ferm, având în vedere creşterea considerabil peste prognoză a PIB nominal. Deficitele rezultate în execuţia bugetară efectivă ar fi putut să fie substanţial inferioare celor ţintite în proiectul de buget pe acest an.
Veniturile bugetare totale se majorează la a doua rectificare bugetară cu 5,2 miliarde lei. Revizuiri în sus ale estimărilor iniţiale sunt operate la cvasitotalitatea veniturilor dependente de dinamica PIB nominal, modificări de sens contrar înregistrându-se în cazul sumelor provenind din fonduri europene şi al celor având drept sursă închirierea benzilor de frecvenţă 5G.
Revizuirea în sus a veniturilor bugetare este explicată în principal de doi factori: majorarea peste aşteptările anterioare a prognozei pentru PIB nominal şi comportamentul firmelor care au rambursat într-o proporţie însemnată impozitele şi taxele amânate la plată în anul anterior, peste nivelul estimat cu ocazia primei rectificări operate în luna august 2021.
Consiliul Fiscal apreciază noul nivel al încasărilor prognozate ca fiind compatibil cu ultima prognoză macroeconomică a CNSP şi cu execuţia bugetară.
Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o nouă majorare (+6,3 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobaţi la prima rectificare, în principal ca urmare a suplimentărilor de cheltuieli curente – cu precădere cele de personal, bunuri şi servicii, asistenţă socială –parţial compensate de diminuarea cheltuielilor de investiţii.
„Chiar dacă inflaţia mai ridicată, cheltuielile medicale suplimentare destinate luptei cu pandemia COVID-19 şi necesitatea de a reacţiona în faţa situaţiei de pe piaţa energiei, sub-bugetarea unor agregate, justifică parţial suplimentarea cheltuielilor bugetare, amplificarea derapajului pe partea de cheltuieli este alimentată de incapacitatea de a ţine sub control cheltuielile. Evoluţia cheltuielilor bugetare este cu atât mai problematică, cu cât majorările au loc la nivelul unor categorii de cheltuieli permanente, care se vor regăsi şi în anii ce vin. Depăşirile recurente de cheltuieli permanente, ce contribuie la niveluri nesustenabile ale acestora, slăbesc bugetul general şi complică procesul de consolidare fiscală/bugetară”, adaugă Consiliul Fiscal.
Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încadrarea în noul nivel proiectat al cheltuielilor bugetare. Această apreciere nu echivalează cu o judecare pozitivă a nivelurilor de cheltuieli la unele capitole din structura bugetului.