Deficitul bugetar a trecut de 3% din PIB, după primele opt luni ale anului. Minusul dintre venituri și cheltuieli se ridică la aproape 40 de miliarde de lei

crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay

România a înregistrat un deficit bugetar de 3,35% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele opt luni ale anului, în creștere față de deficitul de 2,89% raportat la finalul lunii iulie, dar în scădere față de deficitul de 5,19% înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020, arată un comunicat al Ministerului Finanțelor. România depășește așadar deficitul de maxim 3% stipulat în mod normal de regulile europene. Cu toate acestea, în contextul crizei declanșate de pandemie, regulile privind depășirea pragului de deficit au fost suspendate.

Ca sumă, execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde lei, față de deficitul de 54,77 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020.

Potrivit Ministerului Finanțelor, această evoluție pozitivă a fost determinată de:

  • creșterea veniturilor bugetare cu 1,42 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene;
  • reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,42 puncte procentuale din PIB (an/an), ca urmare a diminuării ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB.

Totodată, în perioada ianuarie-august 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 6,08 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 9,77 miliarde lei (15,85 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB).

Veniturile bugetului general consolidat

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 240,81 mld lei în primele opt luni ale anului 2021, cu 19,6% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. Acest avans a fost influențat atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut – ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificații și scutiri), cât și de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parțială a unor categorii de venituri (TVA, contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit). Totodată, cele mai însemnate creșteri nominale se remarcă în cazul TVA, contribuții de asigurări și fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 18,78 mld lei în perioada ian-aug 2021, consemnând o creștere de 15,7% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+46,7%), impozitul pe dividende (+31,4%), respectiv Declarația unică (+20,8%).

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,1%, înregistrând o dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 83,78 mld lei în primele opt luni ale anului 2021, în creștere cu 13,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii (Fig. 2) și a fost influențată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât și de recuperarea parțială a contribuțiilor amânate la plată în anul anterior.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 13,32 mld lei în ian-aug 2021, în creștere cu 26,6% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 29,9% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 49,60 mld lei în primele opt luni ale anului curent, în creștere cu 41,2% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 16,54 mld lei în perioada analizată, cu 7,4% peste nivelul înregistrat în ian-aug 2020. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată de baza redusă aferentă anului trecut – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, recuperarea parțială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 22,50 mld lei în ian-aug 2021, în creștere cu 16,6% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 19,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice – determinată în principal de normalizarea consumului de carburanți față de perioada de referință, respectiv un avans de 11,3% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susținut și de majorarea accizei la țigarete.

Veniturile nefiscale au însumat 18,55 mld lei în ian-aug 2021, înregistrând o creștere de 1,5% (an/an), susținută și de dinamica veniturilor din dividende (+5,4% an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,41 mld lei în primele opt luni ale anului 2021, în creștere cu 30,8% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 280,16 mld lei au crescut în termeni nominali cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Pe primele opt luni ale anului 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 6,08 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 9,77 mld lei.

Cheltuielile de personal au însumat 73,95 mld lei, în creștere cu 2,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,3% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 71,73 milioane lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicați în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1.763,41 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 37,38 mld lei, în creștere cu 8,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 27,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,9%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 4,84 mld lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 99,5 mld lei în creștere cu 9,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârșitul lunii august, s-au plătit pe măsuri active 1.580,35 mil lei, respectiv 606,8 mil lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 190,71 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 353,38 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 54,51 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 374,95 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii august plățile au fost de 2.761,23 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 4,25 mld lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli  au fost de 4,85 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 19,16 mld lei, cu 38,1% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 30,19 mld lei, în creștere cu 25,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 24,11 mld lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 54,27% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele opt luni ale anului 2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 187,12 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Sursă foto: Pixabay

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *