Estimările Comisiei Europene: Majoritatea statelor membre se vor îndrepta spre recesiune în ultimul trimestru al anului/ Rata inflației va scădea în 2023, dar va rămâne în continuare la 7% în UE

Presiunile ridicate asupra prețurilor la energie, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, un mediu extern mai slăbit și condiții de finanțare mai stricte vor înclina UE, zona euro și majoritatea statelor membre spre recesiune în ultimul trimestru al anului, potrivit unei estimări ai Comisiei Europene.

Cu toate acestea, impulsul puternic din 2021 și creșterea puternică din prima jumătate a anului ar trebui să ridice creșterea PIB-ului real în 2022 în ansamblu la 3,3% în UE (3,2% în zona euro), cu mult peste nivelul de 2,7% prevăzut în estimările din vară.

Pe măsură ce inflația continuă să taie din veniturile disponibile ale gospodăriilor, contracția activității economice ar trebui să continue în primul trimestru din 2023.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Se așteaptă ca în primăvară să revină creșterea în Europa, pe măsură ce inflația își va relaxa treptat influența asupra economiei. Cu toate acestea, activitatea economică va fi moderată, iar creșterea PIB-ului va ajunge la 0,3 % în 2023 pe ansamblul UE și al zonei euro.

Până în 2024, creșterea economică își va recăpăta progresiv tracțiunea, ajungând la o medie de 1,6 % în UE și de 1,5 % în zona euro, potrivit previziunilor Comisiei Europene.

Inflația urmează să atingă un vârf înainte de a se reduce treptat

Comisia Europeană estimează că valorile peste așteptări ale inflației pe parcursul primelor zece luni ale anului 2022 și extinderea presiunilor asupra prețurilor vor duce către vârful inflației la sfârșitul anului și vor ridica proiecția privind rata anuală a inflației la 9,3% în UE și la 8,5% în zona euro. Se preconizează că inflația va scădea în 2023, dar va rămâne la un nivel ridicat de 7,0% în UE și de 6,1% în zona euro, înainte de a se tempera în 2024 la 3,0% și, respectiv, 2,6%.

Comparativ cu previziunile intermediare de vară, aceasta reprezintă o revizuire în creștere cu aproape un punct procentual pentru 2022 și cu peste două puncte procentuale în 2023.

În ciuda mediului dificil, piața forței de muncă a continuat în 2022 să aibă performanțe solide, ocuparea forței de muncă și rata de participare fiind la cel mai ridicat nivel, iar șomajul la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Expansiunea economică a atras un număr net suplimentar de două milioane de persoane pe piața forței de muncă în prima jumătate a anului 2022, ridicând numărul de persoane angajate în UE la un maxim istoric de 213,4 milioane. Rata șomajului a rămas la un nivel minim record de 6,0% în septembrie.

Se așteaptă ca piețele forței de muncă să reacționeze cu întârziere la încetinirea activității economice, dar să rămână rezistente. Se preconizează o creștere a ocupării forței de muncă în UE de 1,8% în 2022, înainte de a se opri în 2023 și de a crește moderat până la 0,4% în 2024. Ratele șomajului în UE sunt estimate la 6,2% în 2022, 6,5% în 2023 și 6,4% în 2024.

Deficitul în UE ar putea ajunge la 3,2% din PIB în UE și de 3,3% în zona euro în 2024

Creșterea nominală puternică din primele trei trimestre ale anului și eliminarea treptată a sprijinului legat de pandemii au determinat o nouă reducere a deficitelor publice în 2022, în pofida noilor măsuri adoptate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie asupra gospodăriilor și firmelor. După ce a scăzut la 4,6% din PIB în 2021 (5,1% în zona euro), se preconizează că deficitul în UE va continua să scadă în acest an până la 3,4% din PIB (3,5% în zona euro).

Cu toate acestea, în 2023, deficitul public agregat ar urma să crească din nou ușor (la 3,6% în UE și la 3,7% în zona euro), pe măsură ce activitatea economică slăbește, cheltuielile cu dobânzile cresc, iar guvernele prelungesc sau introduc noi măsuri pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei. Retragerea planificată a acestora în cursul anului 2023 și reluarea creșterii economice ar trebui să reducă ulterior presiunea asupra fondurilor publice. Prin urmare, se preconizează un deficit de 3,2% din PIB în UE și de 3,3% în zona euro în 2024.

Pe parcursul orizontului de prognoză, se preconizează o nouă reducere a ponderii datoriei în PIB în UE, de la 89,4% din PIB în 2021 la 84,1% din PIB în 2024 (și de la 97,1% la 91,4% în zona euro).

Cea mai mare amenințare provine de la evoluțiile nefavorabile de pe piața gazelor și de la riscul de penurie, în special în iarna 2023-24. Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri pe alte piețe de mărfuri, accentuate de tensiunile geopolitice.

Inflația de lungă durată și eventualele ajustări dezordonate pe piețele financiare mondiale la noul mediu de rate ridicate ale dobânzii rămân, de asemenea, factori de risc importanți. Ambele sunt amplificate de potențialul de neconcordanță între obiectivele politicii fiscale și cele ale politicii monetare.