Sursa foto: Pexels
Clienții europeni ai băncilor își retrag tot mai mulți bani din conturi, în căutarea unei oferte mai bune, în timp ce bancherii se împotrivesc să plătească mai mult pentru a păstra depozitele de care unii consideră că se pot lipsi în prezent, scrie Reuters.
Această tendință a apărut în timp ce unii dintre cei mai mari creditori din regiune au prezentat un început de an profitabil, în rezultate care au oferit, de asemenea, o imagine a fenomenului numit “bank walk” – o ieșire lentă, dar notabilă, a numerarului clienților.
Băncile au cerut imediat mai mult pentru împrumuturi atunci când ratele dobânzilor au crescut rapid anul trecut, dar majoritatea au tras de timp atunci când a venit vorba de creșterea dobânzilor plătite milioanelor de deponenți.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Acest lucru a dus la creșterea profiturilor la multe bănci importante, peste așteptările multor analiști, dar i-a lăsat nemulțumiți pe deponenți, ridicând noi întrebări cu privire la stabilitatea pe termen lung a sectorului.
“Băncile tradiționale trebuie să decidă dacă să își maximizeze randamentul prin menținerea ratelor la depozite la un nivel cât mai scăzut posibil, sau să își prioritizeze lichiditatea și stabilitatea prin creșterea ratelor și păstrarea fondurilor clienților”, a declarat Nicola Marinelli, profesor asistent de finanțe la Regent’s University London.
Fondurile de pe piața monetară se dovedesc a fi populare în rândul deponenților care caută randamente mai mari pentru banii lor, în condițiile în care nivelurile ridicate ale inflației persistă.
În ultimii ani, randamentele acestor fonduri au depășit doar cu puțin ratele depozitelor bancare, dar indicele Crane Money Market Fund denominat în lire sterline a raportat un randament anualizat pe 7 zile de 4,12% la 25 aprilie, în comparație cu unele rate ale dobânzilor bancare încă blocate sub 1%. Echivalentul în euro a fost de 2,81%.
Totuși, marile bănci spun că nu se simt amenințate de scăderea depozitelor.
Întrebat despre scăderea cu 1,6% a depozitelor în primul trimestru, Andrea Orcel, directorul general al UniCredit, a declarat că banca are o poziție de lichiditate foarte solidă.
În Marea Britanie, clienții NatWest au retras 11,1 miliarde de lire sterline în primele trei luni ale anului, depozitele HSBC, au scăzut cu 10 miliarde de dolari, până la 1.600 de miliarde de dolari, în timp ce Barclays și Lloyds Banking Group au înregistrat scăderi de 5 miliarde și, respectiv, 2,2 miliarde de lire sterline.
În Germania, datele Bundesbank au arătat că depozitele gospodăriilor au scăzut cu aproape 8% față de anul precedent, iar Deutsche Bank, cea mai mare bancă din țară, a atribuit parțial propria scădere de 4,7% în primul trimestru temerilor de contagiune a crizei bancare din Statele Unite și Elveția.
Directorul financiar, James von Moltke, a recunoscut, totuși, că un rol a jucat și o concurență mai mare, “unele depozite sensibile la preț părăsind banca”, iar unii clienți trecând la alternative cu randament mai mare, cum ar fi fondurile de piață monetară.
BNP Paribas din Franța a raportat, de asemenea, o scădere modestă a depozitelor în primul trimestru, în timp ce Santander din Spania a fost singurul mare jucător european care a raportat o creștere, de 6%, în aceeași perioadă.
Unii legislatori au criticat băncile pentru decalajul dintre ceea ce percep de la debitori și ratele dobânzilor oferite economiștilor.
“Este vorba despre profitabilitate. Este vorba de a vă păstra propriile profituri. Nu acesta este răspunsul?”, i-a întrebat parlamentarul britanic Angela Eagle pe șefii băncilor în cadrul unei audieri parlamentare britanice din februarie.
Directorul general al HSBC, Noel Quinn, a descris pierderea de depozite a băncii sale ca fiind “nimic semnificativ”, în timp ce Andy Halford, directorul financiar al Standard Chartered, a declarat pentru Reuters că el crede că oamenii vor prioritiza în cele din urmă securitatea în detrimentul dobânzilor.
“Vom vedea că oamenii își vor parca banii acolo unde sunt în siguranță”, a spus el.