Sursă foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Guvernul Ciolacu s-a remarcat de când a preluat în vară mandatul prin mai multe gafe, măsuri fiscale controversate și răzgândiri, care au bulversat populația și mediul de afaceri. Cea mai recentă gafă a fost a Ministerului Finanțelor, instituție pe care o conduce Marcel Boloș, respectiv eroarea din ordonanța „austerității” care dădea profesorilor o majorare salarială de numai 8% de la 1 ianuarie 2024, față de creșterea de 13% promisă. Multe dintre aceste măsuri controversate au fost anunțate de Ministerul Finanțelor, condus de Marcel Boloș, dar au fost asumate politic de coaliția de guvernare și nu îi pot fi imputate 100% ministrului. Totodată, este important de menționat că Marcel Boloș a preluat, la jumătatea anului, un buget în care veniturile erau supraestimate și cheltuielile subestimate, ceea ce i-a creat dificultăți în a gestiona deficitul bugetar.
Economedia face o trecere în revistă a principalelor măsuri și declarații confuze pentru populație și mediul de afaceri.
Ordonanța austerității modificată din nou
Guvernul a schimbat din nou ordonanța austerității și a șters procentele de majorare a salariilor profesorilor. Acum menționează că salariile „se majorează în anul 2024 cu 20%, în medie, în 2 tranşe: „prima tranşă începând cu data de 01.01.2024” și „a doua tranşă începând cu data de 01.06.2024”.
Premierul a spus după ședința de Guvern că se majorează salariile profesorilor, dar nu și cu cât.
Citește aici forma modificată a ordonanței austerității.
Guvernul a adoptat joi noapte proiectul de buget și ordonanța austerității după ce a întârziat ședința cu 9 ore. Economedia a relatat pe parcursul zilei cum ordonanța a fost modificată încontinuu, iar Finanțele și Munca s-au certat pe prevederi.
De exemplu, Munca reproșa Finanțelor că a omis să scutească de taxe 200 de lei din salariul minim. Prevederea nu se regăsea, într-adevăr, în proiectul de ordonanță aausterității. La finalul ședinței de Guvern, premierul Marcel Ciolacu a declarat că 200 de lei din salariul minim vor fi scutiți de taxe până la 1 iulie 2024, când va crește din nou salariul minim.
Totodată, valoarea tichetelor din programul Rabla Plus pentru mașinile electrice a fost modificată de câteva ori. În proiectul de ordonanță a austerității, ele erau tăiate de la 11.000 euro, la 2.000 euro. În cele din urmă, vor scădea la 5.100 euro.
De asemenea, Profit.ro scria, miercuri, citând surse guvernamentale, că Guvernul aducea înaintea ședinței modificări la ordonanța austerității, înainte de a adopta documentul, la măsura de restricționare a regimului microîntreprinderilor de aplicarea acestui tip de impozitare și de către afiliați, inclusiv rude. Economedia a scris AICI despre modificările aduse pentru microîntreprinderi.
Doar 8% creștere salarială pentru profesori – o „eroare”, a fost publicată o variantă „mai veche”
Ministerul Finanțelor a publicat, miercuri, un proiect de ordonanță a austerității, „ordonanța trenuleț”, care dădea profesorilor o majorare salarială de numai 8% de la 1 ianuarie 2024. Anterior, Guvernul hotărâse că profesorii vor primi o creștere salarială de 13% la 1 ianuarie, pentru ca în iunie să primească diferența până la o creștere de 20% a salariilor.
Ulterior, Ministerul Finanțelor a publicat un al doilea proiect de ordonanță, în care majorarea salarială pentru profesori a devenit 13%. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că a fost publicată, „dintr-o eroare”, o variantă mai veche a proiectului.
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a declarat la Digi24 că varianta de OUG în care era inclusă și creșterea salarială a profesorilor cu 8% a fost publicată din greșeală în dezbatere publică pe site-ul ministerului, fiind „mai veche”. Boloș și-a cerut scuze și a explicat greșeala prin faptul că angajații ministerului „lucrează de 24 de ore în continuu la elaborarea proiectului de buget”.
„Zvonurile” din ordonanța austerității
Economedia a prezentat încă de săptămâna trecută, în exclusivitate, un draft al ordonanței austerității. În acel document, Ministerul Finanțelor voia să amâne cu 2 ani majorarea contribuției la Pilonul II de pensii, deși avem lege care prevede creșterea contribuției de la 1 ianaurie.
Ministrul Marcel Boloș a calificat acest lucru drept „speculații și zvonuri”, care „nu aduc niciun beneficiu”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat atunci că „domnul ministru al Finanțelor […] a trebuit să dezmintă iar presupuse măsuri fiscale care nu există pentru 2024”.
În cele din urmă, s-a putut observa că proiectul de ordonanță publicat în dezbatere publică de Finanțe seamănă în procent de 90% cu cel publicat în exclusivitate de Economedia. Au fost eliminate însă câteva măsuri controversate, printre care amânarea majorării contribuției la Pilonul II și majorarea salariilor demnitarilor cu 5%.
Modificări la modificările adoptate luna trecută la Codul Fiscal
Prin ordonanța austerității, Ministerul Finanțelor modifică modificări la Codul Fiscal pe care le-a adoptat nu mai devreme de luna trecută, după cum a scris Economedia AICI.
De exemplu, o măsură propusă de Ministerul Finanțelor care s-a dovedit a fi una mai puțin inspirată, fiind criticată de mediul de afaceri și schimbată de mai multe ori, este limitarea cashului. Inclusiv premierul Ciolacu a declarat că ulterior că „sunt lucruri îndreptățite care au apărut în spațiul public” în ce privește plafonarea plăților cash, care „trebuie îndreptate”.
Astfel, după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pe o serie de măsuri fiscale, inclusiv limitarea plăților cash, ministerul Finanțelor a trebuit să dea o ordonanță de urgență prin care a renunțat la cea mai mare parte din acele plafoane, cu două excepții.
Acum, prin noua ordonanță a austerității, Finanțele au modificat încă unul dintre plafoane, respectiv plafonul de cash pe care marii retaileri pot să îl aibă în casierie la finalul zilei, care va fi majorat de la 50.000 lei la 500.000 lei.
Pe lângă, mai sunt numeroase alte modificări la Codul Fiscal și la legea contabilității, unde cresc amenzile. Economedia a scris AICI mai multe despre cele mai importante modificări aduse Codului Fiscal, în ordonanța „trenuleț”.
Multitudinea de variante de taxe discutate în vară
În vara acestui an Marcel Boloș a dezvăluit că încasările ANAF sunt în urma programului și că trebuie să fie luate măsuri fiscale. În cele din urmă, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe acestea. Cele mai importante măsuri, dintre care unele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2024: impozit mai mare pentru microîntreprinderi, taxă pe cifra de afaceri pentru bănci și companii cu afaceri peste 50 de milioane de euro, scutire de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară doar pentru venituri sub 10.000 lei, angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS, majorarea TVA pentru anumite produse, impozit special pentru mașini și case scumpe.
Amintim, însă, că mediul de afaceri a fost bulversat toată vara acestui an de diverse forme ale proiectului pe care Guvernul și-a asumat în cele din urmă răspunderea.
De exemplu, în ce privește microîntreprinderile, a dispărut o prevedere prin care acestea plăteau impozit de 16% dacă aveau rată de rentabilitate de 30%.
Alte modificări pot fi citite AICI.
Controversa naționalizării pensiilor din Pilonul 2. Boloș a arătat-o cu degetul pe secretara de stat Daniela Pescaru
Subiectul naționalizării pilonului 2 de pensii a apărut în spațiul public în luna septembrie, când parlamentarii PSD și PNL au primit de la liderii de grupuri un fișier ce conținea mai multe amendamente la proiectul de lege cu măsuri fiscale pe care guvernul urma să își asume răspunderea. Printre amendamente se numărau și naționalizarea pilonului 2.
La acel moment, Ministrul de Finanțe Marcel Boloș a dat vina pe secretara de stat Daniela Pescaru pentru amendamentul la proiectul de măsuri fiscale ce prevedea naționalizarea pilonului 2 de pensii, de circa 103 miliarde de lei.
El a fost întrebat în mod repetat cum e posibil ca un secretar de stat fără putere politică reală să ia de capul lui decizia de a propune un astfel de amendament, Boloș a pretins că ”nu cunosc detaliile întregii poveşti şi nici nu vreau să le cunosc, pentru că o astfel de măsură nu cred că poate fi pusă în discuţie şi poate fi pusă în aplicare. Aici discutăm de active nete de peste 100 de miliarde de lei, nu s-a pus niciodată în discuţie (…) E jenant să întreb aceste lucruri care ţin de acţiunile individuale”.
După discuții în coaliție, amendamentul a dispărut, iar premierul Marcel Ciolacu a susținut că această temă nu s-ar fi discutat niciodată.
Ministrul Finanțelor a mai spus că naționalizarea pensiilor din Pilonul 2 a fost discutată acum o lună de coaliția PSD-PNL, la propunerea cuiva „care nu face parte din structurile politice”, dar ideea a fost respinsă.
Puteți citi mai multe detalii AICI.
Comisia Europeană, semne de întrebare cu privire la calculele pe care Ministerul Finanțelor le-a întocmit pentru impactul bugetar al măsurilor fiscale
În perioada în care se discuta despre renegocierea PNRR, Marcel Boloș, prezent la discuțiile la Bruxelles, cu oficialii europeni, a admis că reprezentanții Comisiei Europene au avut semne de întrebare legate de calculele privind impactul bugetar, după ce ministrul le-a prezentat proiectele de creșteri de taxe și de reduceri de cheltuieli.
„Atât cele pe linie fiscală, dar și cele care privesc reducerea de cheltuieli bugetare, publice. Am discutat în termeni de impact bugetar, unde au avut un semn de întrebare cu privire la calculele pe care le-am întocmit și modalitatea la care am ajuns la acel impact. Am spus că am avut o metodologie destul de precisă pentru evaluarea acestui impact bugetar, că urmează ca metodologia să o prezentăm separat Comisiei și că pe marginea acesteia și a impactului bugetar urmează să se pronunțe Comisia Europeană, pentru ca mai apoi să avem un parcurs al adoptării acestor măsuri, care trebuie să fie în cursul lunii septembrie, pentru ca aceste măsuri să-și producă efectul și să putem să ne respectăm angajamentele față de CE”, a declarat atunci.
Lupta cu evaziunea fiscală prin denunț: „S-a înțeles greșit că ar fi vorba de turnători și delaționiști”
O altă măsură anunțată de Boloș și primită cu reticență de liderul PNL, Nicoale Ciucă, a fost „turnătoria fiscală”: cei care îi denunță pe evazioniștii fiscali să primească 1% din valoarea fraudei.
Ulterior, Boloș a declarat că măsura privind denunțarea evazioniștilor fiscali și recompensarea denunțătorilor „s-a înțeles greșit”, spunând că nu este vorba de „turnători și delaționiști”, ci „este un model american.
Ciucă a declarat în luna noiembrie că „nu sunt de acord în momentul de față, pentru că nu venim cu măsuri după părerea unuia sau altuia. Este o problemă care ține de impact și consecințe la nivel de societate. Ca atare, trebuie analizată o astfel de decizie. La cum sună acum, da (mă voi opune – n.red.)”.
Propunerea lui Boloș de TVA la alimente, prima controversă a coaliției PSD-PNL
O altă propunere a lui Boloș transmisă la televizor, care a creat și prima controversă a coaliției PSD-PNL la acel moment, a fost scăderea TVA la alimentele de bază, propunere care a fost ulterior respinsă vehement de premierul Ciolacu.
„Aud discuții despre scăderea TVA la alimentele de bază. Vă anunț oficial că acest lucru nu se poate. Trebuie să ne uităm ce s-a făcut în trecut şi ce a funcţionat, orice reducere la TVA a dus la o ieftinire pe o perioadă foarte limitată de timp, în două săptămâni, preţurile au fost la fel. Deci nu a funcţionat”, a declarat marți Marcel Ciolacu într-o conferință de presă.
Premierul Marcel Ciolacu a contrazis atunci ideea privind scăderea TVA la 0%, spunând că nu va fi acceptată de Comisia Europeană.
Cu doar o zi înainte, ministrul liberal al Finanțelor, Marcel Boloș, anunțase o posibilă inițiativă de scădere a TVA la alimentele de bază. El a admis într-un interviu pentru Digi24 că nu a discutat ipoteza cu premierul Marcel Ciolacu și nici nu a prezentat un studiu de impact bugetar al acestei măsuri.
A luat în primire un buget cu venituri supraestimate și cheltuieli subestimate
De cealaltă parte, trebuie să menționăm că ministrul Marcel Boloș a preluat mandatul la jumătatea anului, cu un buget făcut de social-democratul Adrian Câciu, în care veniturile erau supraestimate și cheltuielile subestimate.
Veniturile colectate de ANAF au rămas așadar în urmă față de programare.
Drept urmare, estimarea de deficit bugetar s-a majorat puternic. Așadar, Marcel Boloș a trebuit să găsească rapid măsuri fiscale care să aducă venituri în plus și să negocieze cu Comisia Europeană, alături de premier, un deficit bugetar mai mare, pentru a nu pierde fonduri europene.