Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a recunoscut, vineri, la Timișoara, că ratarea contractelor de 10 miliarde de lei pentru modernizarea Magistralei CFR Craiova – Caransebeș este cauzată de costurile subevaluate din licitație. Procedura de achiziție va fi relansată rapid, după aprobarea noilor indicatori-tehnico economici în Guvern și fără riscul de a pierde fondurile europene din Programul Transport 2021-2027. Întârzierea ar trebui să fie de doar 2 luni, a spus Grindeanu (n.r dar de fapt este de aproape un an). La licitațiile lansate în această primăvară niciun constructor nu a depus oferte la contractele pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare pe M 100 Craiova – Caransebeș.
„Sunt 6 loturi pe Caransebeș – Craiova extrem de importante, inclusiv pentru noi pe acest traseu. (n.r, linia) Timișoara – Caransebeș va fi modernizată prin PNRR. Cele 6 loturi vor fi modernizate prin Programul Transport. Toate aceste SF-uri – Studii de Fezabilitate au fost făcute și au fost ținute în așteptare la Ministerul Transporturilor sau la companii, înainte de scumpiri la materiale. Normal că indicatorii nu mai sunt identici cu cei dinainte de pandemie sau de războiul din Ucraina. Nu doar la noi au explodat prețurile. Ei (n.r., CFR Infrastructură) au dus procedura până la capăt… Eu cred că în perioada imediat următoare, o săptămână-două, vor fi reaprobați indicatorii în ședință de guvern și va fi relansată licitația fără probleme prin Programul Transporturi. În acești doi ani a mai fost tunelul de pe A1 Lugoj – Deva, nu mai știu alte licitații de acest tip. Remediul este scurt, sigur se pierd vreo 2 lunipână se reia toată procedura de reaprobare a indicatorilor tehnico-economici, dar asta nu înseamnă că investiția este dată deoparte”, a transmis vineri, la Timișoara, ministrul Transporturilor. Sorin Grindeanu a uitat să menționeze și contractul pentru Metroul de la Cluj-Napoca, cel mai mare contract semnat în Transporturi, care a trecut printr-o reaprobare a costurilor, după cum Economedia a scris aici.
Ratarea licitațiilor pentru toate cele 6 loturi este cel mai mare eșec pe componenta investiții în mandatul directorului general Ion Simu, promovat și susținut în funcție de ministrul Sorin Grindeanu, director care, după concursul pentru mandat de 4 ani, are un salariu de 6.000 de euro. Mai mult, anularea licitațiilor vine după o altă problemă la CFR Infrastructură: licitația suspectă pentru modernizarea Gării de Nord din București (la Regionala CFR București) pe care a verificat-o Ministerul prin Corpul de Control, dar astăzi, 27 octombrie, Sorin Grindeanu a spus că nu sunt gata concluziile.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Comparație contracte semnate în PNRR cu loturile din PT
Dintre cele 7 contracte semnate prin PNRR, lotul 4 Aleșd – Frontieră Ungaria pe M 300 este cel mai apropiat ca lungime de lotul 3 Igiroasa – Drobeta-Turnu Severin. Contractul pentru lotul 4 (46 km.) Aleșd – Frontieră Ungaria a fost semnat cu WeBuild pentru 2,4 miliarde lei, iar lotul 3 de pe M 900 Igiroasa – Drobeta Turnu Severin (41 km) a fost scos la licitație cu o valoare de 3 miliarde lei deși include tunelul de 6 kilometri de la Balota (Mehedinți).
Lotul 3, Igiroasa – Drobeta Turnu Severin (41 km) este cel mai mare contract distinct dintr-un proiect CFR Infrastructură, lotul cu tunelul Balota având o valoare de 3 miliarde lei și a fost scos la licitație pe 12 aprilie. Tunelul Balota cu o lungime de 6 km va fi al doilea ca lungime din țară după cel în lucru de 7 kilometri de la Ormeniș, pe M 300 Brașov – Sighișoara unde lucrează Aktor. (n.r CFR Infrastructură vrea să construiască un tunel de 10 km. între Predeal și Brașov)
– Lotul 1 (Craiova – Filiași), cu o lungime de 37,97 km și trebuie finalizat în 54 de luni (12 luni proiectare și 42 de luni execuție lucrări).
– Lotul 2 (Filiași – Igiroasa), cu o lungime de 44,26 km și trebuie finalizat în 60 luni (12 luni proiectare și 48 de luni execuție lucrări).
Lotul 3, Igiroasa – Drobeta Turnu Severin (41 km) este cel mai mare contract distinct dintr-un proiect CFR Infrastructură, lotul cu tunelul Balota având o valoare de 3 miliarde lei și a fost scos la licitație pe 12 aprilie. Tunelul Balota cu o lungime de 6 km va fi al doilea ca lungime din țară după cel în lucru de 7 kilometri de la Ormeniș, pe M 300 Brașov – Sighișoara unde lucrează Aktor. (n.r CFR Infrastructură vrea să construiască un tunel de 10 km. între Predeal și Brașov)
– LOT 4: DROBETA TURNU SEVERIN – BĂILE HERCULANE, km 362+632 – 404+250 (41,618 km)
Durata proiectării și execuției lucrărilor: 72 luni (12 luni proiectare și 60 de luni execuție lucrări)
– LOT 5: BĂILE HERCULANE – PO NOU POARTA, km 404+250 – 436+887 (32,637 km)
Durata proiectării și execuției lucrărilor: 60 luni (12 luni proiectare și 48 de luni execuție lucrări).
Lot 6 CAP X PO NOU POARTA – CARANSEBES KM 436+887 – KM 474+046,53. Durata contractului este de 72 de luni, 12 pentru proiectare și 60 de luni pentru execuție.
Secțiunea de cale ferată Craiova – Caransebeș are o lungime de 226 km, fiind linie CF electrificată pe toată distanța, linie dublă electrificată Craiova – Strehaia (60km) și linie simplă electrificată Strehaia – Caransebeș (174km). Pe această linie CF circulă atât trenuri de călători cât și trenuri de marfă, în prezent fiind existente 32 puncte de secționare. Sistemul de semnalizare este semi-automat între stații și electro-mecanic în stații, toate mecanismele căii ferate (semnale, treceri la nivel și aparate de cale) fiind comandate și controlate prin mecanismele existente.
Linia de cale ferată Pitești – Craiova – Vârciorova – Orșova – Caransebeș – Timișoara a fost construită între anii 1868 – 1879 că urmare a insistenței deosebite a României de a impune realizarea legăturii feroviare cu Banatul aflat sub administrația Austro-Ungară prin punctul de
frontieră Vârciorova. Linia de cale ferată Craiova – Vârciorova în lungime de 130 km a fost construită între anii 1868-1875. Linia de cale ferată Caransebeș – Orșova, în lungime de 89 km a fost construită între anii 1874- 1878. După aproape un an se finalizează și tronsonul cf dintre Vârciorova și Orșova, în lungime de 4 km. În această perioadă transbordarea mărfurilor și călătorilor s-a făcut cu mijloace avute la dispoziție. (Date din Monografii). Calea ferată Timișoara – Caransebeș – Vârciorova în lungime de 191km a fost exploatată de Societatea privilegiată a Cailor Ferate Austriece până în anul 1891 când linia CF a fost naționalizată de statul ungar și trecută în proprietatea MAV – Căile Ferate Ungare de Stat. După 1 decembrie 1918 se încep negocierile privind preluarea liniei c.f. de către Statul Român, și prin efectul prevederilor Tratatului de la Trianon la 21 septembrie 1920 linia Timișoara – Vârciorova trece în proprietatea Statului Român, potrivit Studiului de Fezabilitate realizat de Asocierea Italferr S.P.A. – S.C. ISPCF S.A. – S.C. Italrom Inginerie International SRL.
De la Caransebeș la Timișoara și Arad sunt contracte semnate prin PNRR pentru loturile 2, 3 și 4, iar pentru Lotul 1 Caransebeș – Lugoj noua contestație Alstom a fost admisă la CNSC.