Grindeanu recunoaște lansarea licitațiilor pentru modernizarea liniei de tren Craiova – Caransebeș pe costurile neactualizate, de unde și ratarea licitațiilor de 2 miliarde de euro. „Se pierd doar două luni, nu și finanțarea europeană”

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a recunoscut, vineri, la Timișoara, că ratarea contractelor de 10 miliarde de lei pentru modernizarea Magistralei CFR Craiova – Caransebeș este cauzată de costurile subevaluate din licitație. Procedura de achiziție va fi relansată rapid, după aprobarea noilor indicatori-tehnico economici în Guvern și fără riscul de a pierde fondurile europene din Programul Transport 2021-2027. Întârzierea ar trebui să fie de doar 2 luni, a spus Grindeanu (n.r dar de fapt este de aproape un an). La licitațiile lansate în această primăvară niciun constructor nu a depus oferte la contractele pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare pe M 100 Craiova – Caransebeș.

„Sunt 6 loturi pe Caransebeș – Craiova extrem de importante, inclusiv pentru noi pe acest traseu. (n.r, linia) Timișoara – Caransebeș va fi modernizată prin PNRR. Cele 6 loturi vor fi modernizate prin Programul Transport. Toate aceste SF-uri – Studii de Fezabilitate au fost făcute și au fost ținute în așteptare la Ministerul Transporturilor sau la companii, înainte de scumpiri la materiale. Normal că indicatorii nu mai sunt identici cu cei dinainte de pandemie sau de războiul din Ucraina. Nu doar la noi au explodat prețurile. Ei (n.r., CFR Infrastructură) au dus procedura până la capăt… Eu cred că în perioada imediat următoare, o săptămână-două, vor fi reaprobați indicatorii în ședință de guvern și va fi relansată licitația fără probleme prin Programul Transporturi. În acești doi ani a mai fost tunelul de pe A1 Lugoj – Deva, nu mai știu alte licitații de acest tip. Remediul este scurt, sigur se pierd vreo 2 lunipână se reia toată procedura de reaprobare a indicatorilor tehnico-economici, dar asta nu înseamnă că investiția este dată deoparte”, a transmis vineri, la Timișoara, ministrul Transporturilor. Sorin Grindeanu a uitat să menționeze și contractul pentru Metroul de la Cluj-Napoca, cel mai mare contract semnat în Transporturi, care a trecut printr-o reaprobare a costurilor, după cum Economedia a scris aici.

Ratarea licitațiilor pentru toate cele 6 loturi este cel mai mare eșec pe componenta investiții în mandatul directorului general Ion Simu, promovat și susținut în funcție de ministrul Sorin Grindeanu, director care, după concursul pentru mandat de 4 ani, are un salariu de 6.000 de euro. Mai mult, anularea licitațiilor vine după o altă problemă la CFR Infrastructură: licitația suspectă pentru modernizarea Gării de Nord din București (la Regionala CFR București) pe care a verificat-o Ministerul prin Corpul de Control, dar astăzi, 27 octombrie, Sorin Grindeanu a spus că nu sunt gata concluziile.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Comparație contracte semnate în PNRR cu loturile din PT

Dintre cele 7 contracte semnate prin PNRR, lotul 4 Aleșd – Frontieră Ungaria pe M 300 este cel mai apropiat ca lungime de lotul 3 Igiroasa – Drobeta-Turnu Severin. Contractul pentru lotul 4 (46 km.) Aleșd – Frontieră Ungaria a fost semnat cu WeBuild pentru 2,4 miliarde lei, iar lotul 3 de pe M 900 Igiroasa – Drobeta Turnu Severin (41 km) a fost scos la licitație cu o valoare de 3 miliarde lei deși include tunelul de 6 kilometri de la Balota (Mehedinți).

Lotul 3, Igiroasa – Drobeta Turnu Severin (41 km) este cel mai mare contract distinct dintr-un proiect CFR Infrastructură, lotul cu tunelul Balota având o valoare de 3 miliarde lei și a fost scos la licitație pe 12 aprilie. Tunelul Balota cu o lungime de 6 km va fi al doilea ca lungime din țară după cel în lucru de 7 kilometri de la Ormeniș, pe M 300 Brașov – Sighișoara unde lucrează Aktor. (n.r CFR Infrastructură vrea să construiască un tunel de 10 km. între Predeal și Brașov)

– Lotul 1 (Craiova – Filiași), cu o lungime de 37,97 km și trebuie finalizat în 54 de luni (12 luni proiectare și 42 de luni execuție lucrări).

– Lotul 2 (Filiași – Igiroasa), cu o lungime de 44,26 km și trebuie finalizat în 60 luni (12 luni proiectare și 48 de luni execuție lucrări).

Lotul 3, Igiroasa – Drobeta Turnu Severin (41 km) este cel mai mare contract distinct dintr-un proiect CFR Infrastructură, lotul cu tunelul Balota având o valoare de 3 miliarde lei și a fost scos la licitație pe 12 aprilie. Tunelul Balota cu o lungime de 6 km va fi al doilea ca lungime din țară după cel în lucru de 7 kilometri de la Ormeniș, pe M 300 Brașov – Sighișoara unde lucrează Aktor. (n.r CFR Infrastructură vrea să construiască un tunel de 10 km. între Predeal și Brașov)

– LOT 4: DROBETA TURNU SEVERIN – BĂILE HERCULANE, km 362+632 – 404+250 (41,618 km)

Durata proiectării și execuției lucrărilor: 72 luni (12 luni proiectare și 60 de luni execuție lucrări)

– LOT 5: BĂILE HERCULANE – PO NOU POARTA, km 404+250 – 436+887 (32,637 km)

Durata proiectării și execuției lucrărilor: 60 luni (12 luni proiectare și 48 de luni execuție lucrări).

Lot 6 CAP X PO NOU POARTA – CARANSEBES KM 436+887 – KM 474+046,53. Durata contractului este de 72 de luni, 12 pentru proiectare și 60 de luni pentru execuție.

Secțiunea de cale ferată Craiova – Caransebeș are o lungime de 226 km, fiind linie CF electrificată pe toată distanța, linie dublă electrificată Craiova – Strehaia (60km) și linie simplă electrificată Strehaia – Caransebeș (174km). Pe această linie CF circulă atât trenuri de călători cât și trenuri de marfă, în prezent fiind existente 32 puncte de secționare. Sistemul de semnalizare este semi-automat între stații și electro-mecanic în stații, toate mecanismele căii ferate (semnale, treceri la nivel și aparate de cale) fiind comandate și controlate prin mecanismele existente.
Linia de cale ferată Pitești – Craiova – Vârciorova – Orșova – Caransebeș – Timișoara a fost construită între anii 1868 – 1879 că urmare a insistenței deosebite a României de a impune realizarea legăturii feroviare cu Banatul aflat sub administrația Austro-Ungară prin punctul de
frontieră Vârciorova. Linia de cale ferată Craiova – Vârciorova în lungime de 130 km a fost construită între anii 1868-1875. Linia de cale ferată Caransebeș – Orșova, în lungime de 89 km a fost construită între anii 1874- 1878. După aproape un an se finalizează și tronsonul cf dintre Vârciorova și Orșova, în lungime de 4 km. În această perioadă transbordarea mărfurilor și călătorilor s-a făcut cu mijloace avute la dispoziție. (Date din Monografii). Calea ferată Timișoara – Caransebeș – Vârciorova în lungime de 191km a fost exploatată de Societatea privilegiată a Cailor Ferate Austriece până în anul 1891 când linia CF a fost naționalizată de statul ungar și trecută în proprietatea MAV – Căile Ferate Ungare de Stat. După 1 decembrie 1918 se încep negocierile privind preluarea liniei c.f. de către Statul Român, și prin efectul prevederilor Tratatului de la Trianon la 21 septembrie 1920 linia Timișoara – Vârciorova trece în proprietatea Statului Român, potrivit Studiului de Fezabilitate realizat de Asocierea Italferr S.P.A. – S.C. ISPCF S.A. – S.C. Italrom Inginerie International SRL.

De la Caransebeș la Timișoara și Arad sunt contracte semnate prin PNRR pentru loturile 2, 3 și 4, iar pentru Lotul 1 Caransebeș – Lugoj noua contestație Alstom a fost admisă la CNSC.