Impozitul minim global pentru multinaționale intră în vigoare pentru a strânge până la 220 de miliarde de dolari

Marile companii multinaționale vor fi supuse, începând de luni, pentru prima dată, unui impozit minim global, odată cu intrarea în vigoare a unor reforme fiscale transfrontaliere de referință, care vor avea ca scop obținerea unor venituri anuale suplimentare de până la 220 de miliarde de dolari, scrie Financial Times.

La aproape trei ani după ce 140 de țări au ajuns la un acord pentru a elimina lacunele flagrante din sistemul internațional, unele economii majore vor începe, începând din ianuarie, să aplice o rată efectivă de impozitare de cel puțin 15% pentru profiturile corporative.

În conformitate cu o serie de norme interconectate, dacă profitul unei multinaționale este impozitat sub această rată într-o țară, alte țări vor putea percepe o taxă suplimentară. OCDE, care a inițiat reformele, estimează că acestea vor duce la o creștere a veniturilor fiscale anuale cu până la 9%, adică 220 de miliarde de dolari la nivel mondial.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Jason Ward, analist principal la grupul de presiune Centre for International Corporate Tax Accountability and Research, a lăudat „designul foarte inteligent” al reformei. „Aceasta va reduce stimulentele din partea companiilor de a folosi paradisuri fiscale și stimulentele pentru ca țările să fie paradisuri fiscale”, a spus el, adăugând că pune „o frână serioasă la ceea ce era o cursă spre fund”.

Primul val de jurisdicții care implementează impozitul minim global începând cu luna ianuarie include UE, Marea Britanie, Norvegia, Australia, Coreea de Sud, Japonia și Canada. Normele se vor aplica companiilor multinaționale cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 750 de milioane de euro.

Vor participa mai multe țări considerate de mult timp ca fiind paradisuri pentru multinaționale, printre care Irlanda, Luxemburg, Olanda, Elveția și Barbados, care anterior avea o rată de impozitare a societăților de 5,5%.

Nici SUA și nici China nu au introdus încă o legislație în acest sens, deși au sprijinit acordul în 2021. Dar reformele globale sunt concepute pentru a avea totuși un impact semnificativ.

Acordul supravegheat de OCDE în 2021 constă în doi „piloni”. Primul vizează să determine companiile multinaționale să plătească mai multe taxe acolo unde își desfășoară activitatea, în timp ce al doilea stabilește o rată minimă globală a impozitului pe profit.

Regulile înseamnă că, odată ce unele națiuni introduc rata globală, alte țări sunt încurajate să facă același lucru, deoarece, în caz contrar, națiunile participante pot colecta impozite pe seama lor.

„Pilonul doi are nevoie doar de o masă critică de țări pentru a-l pune în aplicare”, a declarat Pascal Saint-Amans, fostul șef al departamentului fiscal al OCDE.

Deși depinde în mare măsură de punerea în aplicare și de reacția companiilor multinaționale, o analiză preliminară sugerează că țările participante care găzduiesc profituri corporative semnificative cu impozitare redusă vor fi primele câștigătoare.