Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Volatilitatea forintului a sporit sprijinul pentru introducerea monedei euro în rândul investitorilor germani din Ungaria la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, potrivit unui sondaj realizat miercuri de Camera de Comerț și Industrie germano-ungară, scrie Reuters.
Guvernul premierului Viktor Orban nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar cabinetul său a exclus aderarea la moneda unică înainte ca standardele de viață ale Ungariei să crească mai aproape de nivelurile medii din Uniunea Europeană la care a aderat în urmă cu două decenii.
Banca Națională a Ungariei, care și-a redus marți rata de bază cu 50 de puncte de bază, până la 7,75%, a avertizat recent că Ungaria a evitat o criză monetară la sfârșitul anului 2022, când scăderea forintului a forțat banca să majoreze de urgență dobânzile.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Sondajul camerei germane a arătat că 73% dintre cei 241 de investitori chestionați între 19 februarie și 20 martie au susținut adoptarea monedei euro în Ungaria, cel mai ridicat nivel din 2011 și în creștere puternică față de minimele de aproximativ 50% înregistrate în 2016 și 2017.
“Acesta este rezultatul volatilității ridicate a cursului de schimb observate în ultima perioadă. Am văzut o tendință similară în timpul crizei financiare din 2009”, se arată în sondaj. Sprijinul pentru aderarea Ungariei la euro a fost de 94% în 2009, pe baza sondajului.
Acesta a precizat că sprijinul pentru euro a fost cel mai mare în rândul companiilor care au o nevoie substanțială de importuri și mai mic în rândul exportatorilor.
Conform sondajului, perspectivele pentru economia ungară în rândul respondenților s-au îmbunătățit față de anul trecut, în timp ce companiile au evaluat, de asemenea, perspectivele propriilor afaceri substanțial mai bine decât în sondajul anterior, realizat în toamnă.
Cu toate acestea, sondajul a precizat că aproape jumătate dintre respondenți sunt nemulțumiți de securitatea juridică din Ungaria, pe fondul unei deteriorări generale a predictibilității politicii economice, marcată de intervenția sporită a guvernului în evoluția pieței.