Sursa foto: Pixabay
Cum descriu partenerii sociali din mediul de afaceri consultările cu Guvernul pe ordonanța privind măsurile fiscale? Cu un banc.
„Două babe stăteau de vorbă:
– Mi-am luat un dispozitiv de auz nou.
– Și cât a costat?
– Joi dimineață”.
„Ilustrează extrem de bine dialogul purtat până acum între Guvern și partenerii sociali”, a declarat, pentru Economedia, Adrian Vascu, vicepreşedinte al Asociației Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR).
Schimbările fiscale planificate de Guvern pentru 1 august și 1 ianuarie 2023 au fost puse inițial în dezbatere publică în data de 4 iulie. În urma unor critici puternice din partea mediului de afaceri, Executivul a decis totuși să vină cu o serie de ajustări, printre care amânarea pentru 1 ianuarie (față de 1 august) a eliminării impozitului specific pentru HoReCa și clarificări pentru microîntreprinderi. Drept urmare, miercuri, Ministerul Finanțelor a publicat o listă actualizată a principalelor schimbări fiscale. Cu toate acestea, mediul de afaceri a reclamat faptul că acestea încă nu erau suficiente.
Astfel, săptămâna aceasta, Guvernul a participat la două întâlniri cu partenerii sociali, în cadrul comisiei de dialog social, una marți și una joi.
„Și marți și joi s-a cerut același lucru: retragerea proiectului, să se ia în considerare punctele de vedere ale partenerilor de dialog social și să se dezbată”, a declarat pentru Economedia Valentina Saygo, consultant fiscal.
Însă vineri Guvernul deja a adoptat proiectul, cu ajustări minimale, printre care cele pentru HoReCa și modificări pentru transportatori.
Care erau principalele obiecții ale mediului de afaceri la proiectul de modificări fiscale?
Una dintre cele mai importante critici a fost adusă pentru suprataxarea contractelor part-time (cu normă parțială de lucru), măsură ce se aplică de la 1 august. Într-adevăr, supraimpozitarea contractelor part-time a fost o măsură în vigoare și în trecut și ea a fost ulterior eliminată, pentru ca acum Guvernul să o reintroducă. „Nu mai vorbim despre predictibilitate, despre tratament echitabil și egal. Nu mai vorbim desre principiile contabile, principiul permanenței contabile care impune aceeași metodă de taxare pe parcursul unui întreg an”, spune Valentina Saygo.
De asemenea, ea spune că ordonanța nu prevede măsuri tranzitorii pentru trecerea microîntreprinderilor de la un sistem fiscal la altul, dacă acestea sunt obligate să treacă de la impozitul pe venituri de 1% la cel pe profit.
De asemenea, sunt mari probleme cu evaluarea și impozitarea conform grilei notariale, mai spune ea.
Într-adevăr, ANEVAR a avertizat în mai multe rânduri (AICI, AICI și AICI) că dacă impozitul pe proprietate va fi calculat la valoarea din grila notarială „va conduce la un blocaj” și va crea dificultăți statului în stabilirea și colectarea impozitelor. Ei au mai spus că studiile notarilor care vor fi folosite pentru stabilirea impozitării pe proprietate nu sunt unitare, iar firmele care le-au realizat nu dețin calitatea de evaluatori autorizați.
Valentina Saygo susține, de asemenea, că la impozitarea locală a fost păstrată doar cota minimă de impunere, în timp ce cota maximă este „la liber”. Potrivit ei, în mod clar consiliile locale vor impozita nerezidențialul, ceea ce înseamnă o taxare a mediului de afaceri.
Ea critică și limitarea asocierii în maxim trei microîntreprinderi, despre care spune că încalcă dreptul la liberă asociere, dar și noua modalitate de calcul a cifrei de afaceri la agricultură și construcții și limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management.
Consultarea, în grabă, pe repede-înainte
Adrian Vascu, ANEVAR, susține că mediul de afaceri nu dorea neapărat retragerea proiectului, dar reclamă graba foarte mare cu care a fost adoptat actul normativ. „Trebuia să dea o formă de act, după ce au discutat cu autoritățile europene despre faptul că sunt prea multe excepții fiscale și trebuie să facă ceva. Dar sunt conștienți că vor urma ceva acte subsecvente până la 1 ianuarie 2023, fie un alt act care să mai corecteze pe parcurs, ori în Parlament pe parcursul legislativ. Trebuie să ne așezăm la masă să reparăm astfel încât excepțiile pe care le-am promis față de Comisie că le eliminăm să nu se transforme în alte excepții”, spune Vascu.
Și Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, reclamă faptul că procesul de consultare a fost unul cu multe carențe și pe repede înainte.
„Nu ne-a plăcut nici să ne trezim la mijloc de iulie cu măsuri care urmau să intre în vigoare la 1 august. Foarte bine că unele au fost amânate. Ar trebui să facem lucrurile mai așezat”, spune el, pentru Economedia.
Directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia susține că rămâne la opinia pe care a exprimat-o în ziua în care a văzut ordonanța: „cu problemele economice pe care le vedem la orizont, creșterile de taxe sunt o idee proastă”.
„În puținul timp pe care l-am avut au fost discuții cu ministrul finanțelor și cu prim-ministrul și unele dintre punctele pe care le-am ridicat vizavi de HoReCa, transportatori sau accizele la alcool au fost într-o anumită măsură corectate în varianta adoptată față de cea inițială, pentru că argumentele aduse de Concordia au fost solide. Asta e bine, deși am gâfâit să ținem pasul cu un document despre care știam că va fi adoptat în câteva zile. Nu cred că este ultima dată când discutăm despre fiscalitate. Ne-am asumat unele reforme prin PNRR. Am solicitat atât ministrului de finanțe, cât și premierului să nu mai promovăm modificări pe repede înainte. Companiile se confruntă deja cu prea multe probleme și necunoscute. S-au angajat că așa va fi. Sunt de prea multă vreme în lumea aceasta ca să nu fiu sceptic, dar sunt deschis să fiu contrazis de fapte”, arată Radu Burnete.
Ordonanța privind măsurile fiscale nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial, deci prevederile finale sunt încă necunoscute.