Anunţul surpriză făcut duminică de mai multe ţări exportatoare de petrol privind o reducere a producţiei lor începând din luna mai este prezentată ca o „măsură de precauţie” pentru a stabiliza piaţa. Potrivit mai multor analişti, decizia foloseşte Rusiei şi constituie o nouă dovadă a apropierii dintre Moscova şi Riad, scrie France 24, potrivit Rador.
Decizia surpriză de duminică a anumitor membri ai OPEC+ de a-şi reduce drastic productia de petrol, care a provocat luni, 3 aprilie, o creştere a cursului, este o pomană pentru Moscova şi o nouă dovadă de soliditate a cuplului ruso-saudit.
De ce o asemenea decizie?
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Măsura a fost luată de opt membri ai Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţilor lor (OPEC+), pentru un milion de barili pe zi în total.
Spre deosebire de tăierile aplicat faţă de pandemia de Covid-19, ei au preferat să acţioneze fără a mai trece prin cadrul formal al alianţei care cere acordul fiecăruia, anume 13 ţări din OPEC şi cei 10 parteneri ai lor.
„Asistăm la apariţia unui grup OPEC+ agil, capabil şi doritor să preia conducerea”, estimează Bjarne Schieldrop, analist al băncii SEB.
OPEC, creată în 1960, cu sediul la Viena, urmăreşte să „coordoneze politicile petroliere” ale membrilor săi pentru a asigura „preţuri echitabile şi stabile pentru producători”. În 2016 a format OPEC+, incluzând noi aliaţi, printre care Rusia şi Oman.
Tocmai acest argument al „stabilităţii” a fost invocat luni de către alianţă, în situaţia în care preţul petrolului a suferit de pe urma recentei crize bancare din Statele Unite şi din Europa. Temerile de o recesiune mondială au reapărut şi investitorii au renunţat la activele cu risc, precum materiile prime, în folosul valorilor refugiu.
În opinia lui Stephen Innes, analist la SPI Asset Management, „OPEC+ a decis să tragă o linie roşie la 80 de dolari barilul de Brent (petrol din Marea Nordului, n. red.)”.
Cum ajută Moscova?
Perspectiva unor tăieri clare a făcut imediat să crească cursul, cu atât mai mult cu cât tăierea se înscrie într-un context de cerere mare o dată cu redeschiderea economică a Chinei, primul importator mondial de ţiţei. Această creştere este profitabilă pentru Rusia care „are nevoie de petrol pentru a finanţa costisitorul război din Ucraina”, aminteşte Bjarne Schieldrop.
Moscova a fost, într-adevăr, ţinta multor sancţiuni occidentale ca reacţie a invadarea Ucrainei, al căror scop era de a reduce aportul financiar al aurului negru. Potrivit expertului SEB, decizia confirmă astfel faptul că „Rusia este în continuare parte integrantă şi importantă” a grupului OPEC+ şi ea întăreşte şi mai mult cuplul ruso-saudit, pe care războiul nu l-a zdruncinat. Dimpotrivă, notează experţii, care urmăresc acest solid front comun în faţa turbulenţelor din ultimele luni.
Cu atât mai mult cu cât cei doi grei ai alianţei sunt pe picior de egalitate: coborând net producţia, Arabia Saudită se apropie de volumul cel mai mic vândut de Rusia sub efectul sancţiunilor.
De ce este o înfrângere pentru Washington?
Statele Unite au acceptat greu precedenta reducere, anunţată în octombrie. Este „o nouă provocare pentru țările consumatoare, care se află în dificultate din cauza dobânzilor ridicate şi a unei puternice inflaţii”, arată analiştii DNB.
Autorităţile americane au recţionat luni la tăierile surpriză de producţie considerându-le „ne-oportune”, prin vocea lui John Kirby, un purtător de cuvânt al Casei Albe. El a notat totuşi că preţurile petrolului au scăzut din toamnă. „Ne concentrăm pe preţuri, nu pe numărul de barili”, a adăugat el.
Dacă OPEC+ s-a născut ca reacţie la provocările ridicate de concurenţa americană, ei nu-i mai este teamă de petrolul de şist produs în Statele Unite, a cărui creştere se epuizează. Organizaţia, care domină piața cu 60% din exporturile de aur negru către ghișeul său, „are o putere semnificativă pentru a fixa preţurile” comparativ cu situaţia de cum câţiva ani, potrivit lui Stephen Innes.
Pe plan diplomatic de asemenea, „Arabia Saudită nu se teme de Statele Unite”, care au relaţii complexe cu Riadul şi şi-au pierdut influenţa în regiune, scrie Neil Wilson, analist al Finalto. „Asistăm la naşterea unei ere noi”, spune el, după cum arată recenta apropiere dintre Iran şi Arabia Saudită sub auspiciile Chinei. „Saudiţii fac ce au de făcut şi Casa Albă nu are, după cum se vede, niciun cuvânt de spus”, rezumă el.