O ocazie de a aduce normele fiscale globale în rând cu lumea contemporană (Op-ed de Paolo Gentiloni)

Crizele globale deschid adesea calea unor reforme majore. Acordurile care reglementează sistemul monetar și comerțul mondial au fost încheiate în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Caracteristicile-cheie ale sistemului actual de impozitare a societăților comerciale datează de acum un secol. În prezent, consecințele pandemiei de COVID-19 au creat un nou impuls în direcția reformării acestui sistem.

Proiectul legislativ destinat abordării situației de urgență și reconstruirii economiilor noastre va ajunge la mii de miliarde de euro. Este imperios necesar ca toată lumea, și nu în ultimul rând corporațiile care au beneficiat considerabil de pe urma digitalizării accelerate determinate de măsurile de izolare, să contribuie în mod echitabil la efortul comun. Acest lucru este indispensabil și pentru alte reforme și investiții legate de tranziția climatică.

Însă impactul crizei nu ar fi fost suficient pentru a lansa reforma impozitării globale fără poziția adoptată de Statele Unite. Angajamentul hotărât și constructiv al Washingtonului, exprimat de Janet Yellen la reuniunea de la Londra a miniștrilor de finanțe din G7 și cu ocazia altor discuții care s-au purtat online în ultimele luni, a fost o ca o gură de aer proaspăt după obstrucționismul administrației Trump. Acesta a fost unul dintre cele mai izbitoare și binevenite semne ale revenirii Statelor Unite la o viziune multilaterală.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Acordul G7 acoperă alocarea drepturilor de impozitare pentru cele mai mari și mai profitabile multinaționale din lume. Acestea vor plăti impozite oriunde obțin profituri și nu doar acolo unde își au sediul central. Miniștrii de finanțe din G7 au convenit că țările ar trebui să fie în măsură să impoziteze cel puțin 20 % din profiturile (cu o marjă de peste 10 %) pe care aceste companii le obțin din activitățile desfășurate pe teritoriul lor. Referitor la o taxă minimă globală, s-a ajuns la un acord privind o rată efectivă de cel puțin 15 %, procentul variind de la o țară la alta. Reprezentanții G7 au subliniat, de asemenea, că ar trebui să se ajungă în paralel la un acord cu privire la acești doi piloni și s-au angajat să îndeplinească acest obiectiv în cadrul următoarei reuniuni a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale ai G20, care va avea loc la Veneția în perioada 9-10 iulie.

S-a ajuns, de asemenea, la o înțelegere cu privire la un subiect care a generat multă discordie la nivel transatlantic: viitorul taxelor pentru serviciile digitale, introduse în ultimii ani într-o serie de țări europene. Trebuie să existe o „coordonare adecvată” între aplicarea noilor norme fiscale internaționale și eliminarea acestor taxe, pe de o parte, și alte măsuri similare relevante, pe de altă parte, pentru toate societățile comerciale.

G7 este o grupare de democrații bogate, din care face parte și Uniunea Europeană. Se caracterizează prin diversitate culturală, dar – în special în conjunctura actuală – și printr-o viziune unitară asupra unor aspecte cruciale. Desigur, mai sunt multe de făcut pentru a lărgi consensul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii G7 la comunitatea internațională extinsă. Știu că unele țări, nu în ultimul rând din Europa, își mențin o poziție precaută față de aceste schimbări. Însă, dacă experiența anului trecut ne-a învățat ceva, acest lucru este că putem face față provocărilor extraordinare ale timpurilor noastre doar unindu-ne forțele și elaborând soluții comune. În plus, multe alte țări din G20 ar beneficia de o alocare mai echitabilă a drepturilor de impozitare. Prin urmare, cred cu optimism că această poziție comună a miniștrilor G7 va da un impuls major următoarei etape a discuțiilor din mult-mai-extinsul Cadru incluziv al OCDE/G20, care reunește 139 de jurisdicții.

Europa și lumea întreagă sunt hotărâte să reconstruiască economiile noastre mai bine decât înainte și avem o șansă de a face același lucru și în domeniul impozitării internaționale, inspirați fiind de principiile echității și durabilității. Un rezultat pozitiv al acestui proces ar adapta alocarea drepturilor de impozitare la lumea contemporană. Acest lucru ar anunța sfârșitul unei curse globale de uniformizare la nivel inferior în materie de impozitare a societăților comerciale: o cursă în care țările se află de prea mult timp și din care foarte puțini ies câștigători, în timp ce multe miliarde sunt învinși. Iată un premiu pentru care merită să luptăm.

Autorul este comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni