Sursă Pixabay
Scandalul cerealelor ucrainene care au ajuns în estul Europei a scos în stradă fermierii din Polonia, Ungaria și România. Nemulțumiți de concurența cu prețuri mai mici din țara invadată de război, fermierii au protestat pe lângă ministerele de resort pentru a cere interzicerea importurilor din Ucraina. În timp ce Polonia și Ungaria au decis să suspende temporar importurile din țara vecină, România a rămas singura poartă de intrare în Europa a cerealelor de la Kiev, cu condiția ca TIR-urile cu grâne să fie sigilate.
Cât de mult a afectat, în mod real, importul de grâne ucrainene fermierii români? Cât de mult este inflamată artificial criza cerealelor? De ce o parte din fermieri a refuzat să vândă producția în vara anului 2022 și de ce alții au cumpărat ei înșiși grâu ucrainean foarte ieftin? Și, o altă fațetă a scandalului, de ce nu au putut obține fermierii români despăgubiri mai mari de la Comisia Europeană? Ce dovezi ale pierderilor ar fi trebuit să prezinte și nu au prezentat?
Cezar Gheorghe, expert analist în comerțul cu cereale (din 2020 la Clubul Fermierilor din România) a explicat într-un interviu pentru G4Media aceste aspecte. ”O parte dintre fermieri au refuzat să vândă anul trecut, iar piața s-a întors împotriva lor”, explică acesta.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Consultantul mai arată și că fermierii care au cumpărat ei înșiși, anul trecut, grâu ucrainean foarte ieftin pentru a-l revinde în 2023 cu adaos substanțial, dar care nu și-au atins scopul nu au absolut niciun motiv de cerere de despăgubiri pentru că și-au asumat tranzacțiile ca pe un business.
Expertul consideră și că UE ”a viciat calculul de la început”, în privința ajutoarelor financiare pentru fermierii români, pentru că a luat ca reper producția de cereale din 2022, când a fost secetă, în locul mediei ultimilor 5 ani.
Reporter: Considerați că se confirmă faptul că mulți fermieri români ar fi refuzat să vândă, în vara anului trecut, așteptând ca prețul cerealelor să crească în primăvara 2023?
C.G.: Într-adevăr. În momentele de tensiune ce au început odată cu invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul panicii, căci toate mărfurile rămân blocate în bazinul Mării Negre, incluzând aici Ucraina și Rusia, prețurile au început să urce în mod vertiginos. Am ajuns astfel la valori maxime în luna mai 2022 de 415 euro la grâu, 840 euro la rapiță și circa 378 euro la produsul porumb. De asemenea, semințele de floarea soarelui au atins un maxim de 1150USD /tonă. O parte dintre fermieri au refuzat să vândă motivând alte creșteri substanțiale. Însă piața s-a întors împotriva lor.
Pe măsura ce s-au activat liniile de solidaritate, s-a creat culoarul cerealelor cu plecare din Odesa, bursele globale au început să scadă treptat până în luna august 2022. Scăderile au continuat alimentate și de acțiunile FED în lupta împotriva inflației, astfel că astăzi avem niveluri de preț de 230 EURO la grâu, 430 euro la rapiță, 230 euro porumb și 420 USD la semințele de floarea soarelui. Nu este mai puțin adevărat că costul logistic a început să crească din cauza cererii pentru mărfurile ucrainene, flote de autocamioane și vagoane plus barje și-au deplasat interesul spre aceste mărfuri pentru că erau tarife mai mari.
Acest lucru a antrenat o creștere de 70% a costului logistic în România ceea ce înseamnă că se închide tot în buzunarul fermierului român într-un final. Și, de asemenea, disponibilitatea logistică și timpii foarte mari de așteptare au generat reluctanța din partea fermierilor ce au considerat că iarna va fi un moment bun de vânzare a mărfurilor. Însă, precum am spus, piața este formată din cerere și ofertă, iar dacă oferta a revenit prin liniile de solidaritate și coridorul cerealelor plus Rusia ce a vândut agresiv (în termen de preț) grâu, prețul a scăzut la valorile descrise mai sus. Într-un fel a fost ca un film în episoade, pe segmente și paliere, în care foarte mulți fermieri români nu au crezut sau nu au înțeles volatilitatea din piețe.
Rep.: Se confirmă, de asemenea, că unii fermieri români au cumpărat ei înșiși, anul trecut, grâu ucrainean foarte ieftin pentru a-l revinde în 2023 cu adaos substanțial și acesta constituie acum unul dintre motivele nemulțumirilor lor?
C.G.: În afară de comercianți, procesatori, au existat firește și fermieri ce dețineau spații de depozitare și au gândit că conglomerând prețul mărfurilor ucrainene în prețul mărfurilor românești, vor genera o oportunitate în termen de venituri. Aceștia însă nu au cum să fie nemulțumiți căci au considerat și asumat acest lucru ca pe o afacere și nu au absolut niciun motiv de cerere de despăgubiri.
Rep.: Cât de mare considerați că este impactul cerealelor ucrainene pe piața din România din punct de vedere al fermierilor români, cum l-ați evalua? La actualele prețuri fermierii români vând în pierdere sau este vorba de micșorarea marjei de profit?
C.G.: Impactul mărfurilor ucrainene în piața din România este greu de definit. În primul rând datorită diferenței de preț dintre origini și putem spune că 3.75 mil tone de mărfuri ucrainene au luat locul în piața internă a 3.75 mil tone de mărfuri românești. Aici trebuie să spunem că originea România avea un preț mult mai ridicat și astfel a fost preferată originea ucraineană. În modul sumar putem discuta despre o medie, căci ea a variat foarte mult, de 40-60EURO pe tonă calculate ca discount între cele două origini, cea ucraineană fiind firește mai ieftină.
Apoi se adaugă costul logistic crescut cu o medie de 70% ceea ce alimentează acea diferență de preț cu încă 20-30EURO/tonă. Și firește costurile financiare provenite din depozitare, neplata la timp a datoriilor (căci nu au vândut) rezultate din îngrășăminte, semințe și produse pentru protecția culturilor ce au generat un alt cost de 15-20euro/tonă. Subsumând acele cifre ajungem la o medie de 75-110EUR/tonă impact financiar. Însă cu adevărat nu putem știi cantitatea afectată de aceste aspect prezentate mai sus. Poate fi 40-50 sau 70% din recolta României, ce a fost cifrată la nivelul de 22 mil tone în sezonul precedent.
Dacă vorbim de costurile de înființare trebuie să știm că culturile de toamnă din 2021, aferente recoltei 2022, adică grâu, orz și rapiță, au avut un cost aplicat celui de dinainte de război, deci mult mai redus. Culturile de primăvară înființate în primăvara lui 2022 au avut și ele un cost moderat de finanțare căci aprovizionarea la data de 22 februarie 2022 era încheiată.
Rep.: Dar din punct de vedere al consumatorului român, cum evaluați impactul cerealelor ucrainene la prețuri?
C.G.: Impactul în prețuri a fost la începutul conflictului alimentat de penuria de ulei de floarea soarelui, iar apoi influența directă a avut-o costul energiei care a reprezentat o pondere foarte mare pentru întreg spectrul de procesare și producție. Prețul discountat ucrainean ar fi trebuit să atenueze acest cost energetic, dar segmentele de distribuție au continuat cu procentajele ridicate de profit rămânând astfel pe un palier ridicat de preț. Și astăzi când lucrurile sunt în control din punct de vedere al prețului materiei prime și al energiei, distribuția și retailul țin nivelurile ridicate de preț pentru mare parte din produse de bază.
Rep.: De ce credeți că nu au putut obține fermierii români despăgubiri mai mari de la Comisia Europeană? Ce dovezi ale pierderilor ar fi trebuit să prezinte și nu au prezentat?
C.G.: Calculul Comisiei Europene a fost viciat de la bun început. Indiferent ce date au avut, ei au luat reper stocurile României la 31.12.2022 în comparație cu media stocurilor în ultimii cinci ani. Iar în 2022 am traversat o secetă teribilă ce a îngenuncheat recolta de porumb și floarea soarelui. La porumb trebuia să realizăm 14.5 mil tone și am realizat 8 milioane de tone, iar la semințele de floarea soarelui trebuie să avem o recoltă de 3.2 mil tone, iar noi am realizat doar 2.2 mil tone. Și, în mod firesc, am avut stocuri reduse la 31.12.2022 față de media anilor precedenți. Și, știind acest lucru, Comisia a generat această modalitate viciată și neadevărată de calcul spunând că am avut stocuri mici deci am exportat mult, iar marfa ucraineană ne-a folosit. Total neadevărat în ciuda oricăror cifre prezentate.
Rep.: Calitatea cerealelor importate din Ucraina: Cât de mari sunt, de fapt, problemele?
C.G.: Probleme pot exista însă în condiția de doar 5% analize efectuate nu avem o relevanță clară despre calitatea lor care poate fi la fel de bine și pozitivă și negative în unele cazuri. Nu trebuie să generăm ipoteze de lucru fără a avea certitudini. Simple acuzații nu dovedesc nimic, ci doar incită.
C.G.: Nu vedem o motivație suficientă într-un potențial de creștere a prețului, ținând cont de reducerea prețului la materia primă, la energie și de ce să nu spunem și potențial la cerere. La un final vorbind deschis, mărfurile ucrainene au fost introduse în procesare tocmai din cauza prețului redus dar au fost amestecate cu mărfuri românești cu preț mai ridicat, costul de raft și distribuție a fost menținut, deci profitul suplimentar provenit dintr-o aprovizionare cu o materie primă mai ieftină a ramas în bilanțul procesatorului primar.