Sursa foto: Unsplash
Poziția strategică a României, apartenența la Uniunea Europeană (UE), forța de muncă relativ bine educată, salariile competitive și resursele naturale abundente fac din România o locație dezirabilă pentru firmele care doresc să aibă acces la piețele europene, din Asia Centrală și din Orientul Apropiat, notează raportul Departamentului de Stat al SUA despre climatul investițional din România în 2023.
Documentul mai subliniază că executivul român nu face diferențe de tratament ale investitorilor în funcție de sursa de capital. De asemenea, investitorii americani au găsit oportunități în sectoarele tehnologiei informației, automobilelor, telecomunicațiilor, energiei, apărării, serviciilor, producției, sănătății, produselor de consum, asigurărilor și băncilor.
Climatul investițional din România rămâne o imagine mixtă, notează raportul, iar investitorii potențiali ar trebui să facă diligențele necesare atunci când iau în considerare orice investiție.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Departamentul de Stat amintește și de raportul de țară al Comisiei Europene pentru România privind semestrul european 2022 care a remarcat faptul că birocrația excesivă, administrația publică ineficientă și un cadru legislativ imprevizibil au fost în detrimentul mediului de afaceri și au limitat oportunitățile de investiții.
De asemenea, vânzările guvernamentale de participații minoritare la întreprinderile de stat în sectoare-cheie, cum ar fi producția și exploatarea energiei, au stagnat din 2014.
Guvernele succesive au slăbit aplicarea codului de guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat, recurgând la numiri de manageri interimari pe termen scurt pentru a ocoli cerințele de conducere descrise în codul de guvernanță corporativă. Instabilitatea conducerii a împiedicat capacitatea întreprinderilor de stat de a planifica și de a investi.
Înainte de adoptarea legislației, este necesară consultarea părților interesate și efectuarea unor evaluări de impact. Cu toate acestea, aceste cerințe au fost respectate în mod inegal, iar entitățile publice nu efectuează, în general, evaluări de impact. Prioritățile schimbătoare ale guvernului duc adesea la modificarea rapidă a politicilor și a legislației, ceea ce duce la un climat de afaceri imprevizibil.
România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, dar aceasta rămâne o provocare permanentă, atenționează Departamentul de Stat.
România caută în mod activ investiții străine directe și oferă o piață de aproximativ 19 milioane de consumatori, o forță de muncă relativ bine educată cu salarii competitive, o locație strategică și resurse naturale abundente. Până în prezent, domeniile favorizate pentru investițiile americane includ IT și telecomunicații, energie, servicii, producție – în special în sectorul auto, apărare, sănătate, produse de consum, asigurări și bănci, scrie în raport.
Sunt evidențiate și desele schimbări de legislație din sectorul energetic.
“Sectorul energetic, în special, suferă de schimbări frecvente și neanticipate. Impozitul pe profitul excepțional instituit în 2018 și modificat în 2022 se aplică atât producătorilor de gaze naturale onshore, cât și offshore, care trebuie să plătească redevențe pentru gazele pe care le extrag în România pe baza prețului de la Viena Central European Gas Hub (CEGH). Pe măsură ce prețurile la energie au crescut în 2021-2022, România a plafonat prețurile la electricitate și gaze naturale până în aprilie 2025. Pentru a se conforma reglementărilor UE, guvernul a perceput o taxă pe profitul producătorilor de gaze naturale și de electricitate și a instituit în decembrie 2022 o contribuție de solidaritate pe doi ani de 60% din profiturile care depășesc 120% din media ultimilor patru ani a unui producător, pentru companiile care au cel puțin 75% din cifra de afaceri din extracția, tratarea și/sau rafinarea petrolului brut, a gazelor naturale, a cărbunelui și/sau a rafinării. Atât Parlamentul, cât și guvernul au adoptat cea mai mare parte a acestei legislații fără prea multe consultări publice sau evaluări ale impactului de reglementare.”
Transparența sistemului de reglementare este și ea adusă în atenție întrucât “termenele de consultare publică prevăzute de lege nu prevăd penalități sau sancțiuni executorii și, prin urmare, autoritățile publice ocolesc în mod regulat dispozițiile acesteia fără a fi afectate. Consultările publice și evaluările de impact rămân limitate, iar modificările legislative adoptate în grabă în cadrul unor proceduri extraordinare.”
Unele proiecte de acte legislative aflate în așteptare la guvern sunt disponibile în limba română pe site-ul web al Secretariatului General al Guvernului. Cu toate acestea, punctele propuse pentru ședințele de guvern nu sunt întotdeauna făcute publice în avans sau în întregime. În general, ordinea de zi a ședințelor de guvern include linkuri către proiectele de acte legislative (hotărâri de guvern, ordonanțe, ordonanțe de urgență sau memorandumuri) programate pentru a fi supuse deciziei guvernului, dar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna.
În ceea ce privește sistemul juridic și independența judiciară, sunt notate “inconsecvența și lipsa de previzibilitate în jurisprudența instanțelor sau în interpretarea legilor rămâne o preocupare majoră pentru investitorii străini și naționali și pentru societate în general. Chiar și atunci când hotărârile judecătorești sunt favorabile, executarea hotărârilor este inconsecventă și poate duce la recursuri de lungă durată. Neexecutarea hotărârilor judecătorești sau cazurile în care administrația publică contestă în mod nejustificat hotărârile judecătorești constituie obstacole în calea caracterului obligatoriu al hotărârilor judecătorești.”