Semnal de alarmă: Sprijinul statului pentru antreprenori se lovește de întârzieri. Șase scheme majore de ajutor de stat, blocate / Alte programe au mari restanțe

O mulțime de firme din România au vrut să își dezvolte afacerile și cu sprijinul anumitor programe guvernamentale, dar s-au lovit de mai multe probleme când a venit vorba de primirea efectivă a banilor de la stat. Șase scheme majore de ajutor de stat sunt în acest moment blocate sau au mari restanțe către beneficiari, conform datelor consultate de Economedia și informațiilor din piață. Și alte programe de finanțare au facturi neplătite de miliarde de lei. Se ridică astfel întrebarea: mai are statul bani să finanțeze aceste programe, ținând cont de deficitul bugetar deja ridicat, de 1,58% din PIB, consemnat după numai două luni din acest an?  Și cât vor mai trebui să aștepte antreprenorii și firmele pentru banii promiși sau datorați?

Start-up Nation

Ca prim exemplu, antreprenorii care au aplicat la programul Start-up Nation ediția 2022 au așteptat, în unele cazuri, mai bine de un an banii pentru firmele nou înființate, în condițiile în care au fost obligați să ia credite-punte pentru desfășurarea afacerii până la decontarea sumelor și pentru care trebuie să plătească dobânzi de până la 1.600 de lei pe lună plus costurile de garantare, după cum a scris Economedia anterior în exclusivitate.

Și tot Start up Nation a fost evaluat luna trecută de Consiliul Concurenței, care a descoperit că, în anumite cazuri, firmele care au beneficiat de ajutor de stat au avut performanțe mai slabe decât cele care nu au avut parte de acest sprijin.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

În acest timp, guvernul anunță că așteaptă noi înscrieri la Start-up Nation 2025 începând din luna aprilie a acestui an, program ce va avea un buget record, de 440 de milioane de euro.

Până atunci, însă, se înmulțesc întârzierile de plată de la mai multe programe, precum și vocile nemulțumiților.

Femeia antreprenor

Un alt program cu probleme este „Femeia antreprenor”, care nu are buget pentru decontări în acest an, iar lista definitivă a finanțărilor din programul „Femeia Antreprenor” ar urma să fie finalizată până la sfârșitul primăverii. Potrivit termene.ro, bugetul alocat „Programului național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM” este de 220 de milioane de lei. Suma alocată este trecută ca și credite de angajament, iar la credite bugetare este trecută zero lei.

Asta înseamnă, potrivit sursei citate, că Ministerul Economiei va semna contracte de finanțare de 220 de milioane de lei în 2025, dar plățile efective din programele Femeia Antreprenor se vor realiza în anii următori.  

Mai exact, programul Femeia Antreprenor lansat în 2024, finanțat prin Ministerul Economiei, este de 20 de milioane de lei. Ediția lansată în 2022 are un buget de 200 de milioane de lei.

Construct Plus

Construct Plus este un alt program de sprijin guvernamental blocat, cu un buget de 150 de milioane de euro, pentru care înscrierile s-au încheiat în luna mai a anului trecut, dar evaluările dosarelor depuse până la termenul limită nu au fost încheiate nici acum.

Economedia a cerut mai multe lămuriri ministerului Economiei în legătură cu stadiul acestui program, iar răspunsul a fost:

„Statusul programului ConstructPLUS va fi actualizat și disponibil pe site-ul instituției noastre, în secțiunea dedicată (Ajutor de stat pentru industrie http://economie.gov.ro/ajutor-de-stat-pentru-industrie/), în cel mai scurt timp posibil.”

Industria prelucrătoare

Un alt program despre care am solicitat informații a fost cel destinat industriei prelucrătoare, pentru care au fost selectate 8 companii câștigătoare în primăvara lui 2023 din 97 de cereri. 

Spre finalul lui 2023, au fost semnate contractele, iar Economedia a scris aici despre cine este în spatele companiilor care primesc ajutor de stat de la Ministerul Economiei. A apărut la momentul semnării o schimbare pe lista celor opt companii câștigătoare: nu mai este Eco Wind Power SRL, care era controlată de familia Umbrărescu, ci Chimcomplex.

Potrivit ministerului Economiei, în termen de 6 luni de la semnarea acordurilor de finanțare, beneficiarii aveau obligația de a prezenta dovada cofinanțării precum și de a demara investiția.  

Doar că toate cele 8 contracte, cu o valoare de 1,8 miliarde de lei, au fost revocate de ministerul Economiei, scria recent Ziarul Financiar. Unii dintre antreprenori au spus că își vor finaliza investițiile deja începute fără sprijin de la stat, dar vor da în judecată ministerul.

Industria mare

De asemenea, un alt program rămas anul acesta fără bani este cel de sprijin pentru industria mare, lansat în toamna anului trecut.

„Avem deja o schemă aprobată de Comisia Europeană care doar trebuia pornită. România a lucrat anul trecut împreună cu Ministerul de Finanţe la o schemă de ajutor de stat pentru decarbonizare în sectorul metalurgic. S-a făcut schema, ministrul Marcel Boloş a fost la Comisia Europeană. Am făcut-o, am depus proiectele, iar în 2025 în buget nu este prins nimic. Schema era de 1 mld. lei (200 mil. euro), destinată pentru zece proiecte“, a spus exclusiv pentru ZF, Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice şi unul dintre specialiştii care au lucrat la proiect.

Digitalizarea IMM-urilor

În fine, al șaselea program care se confruntă cu mari întârzieri este cel pentru digitalizarea IMM-urilor, în valoare totală de aproape 350 de milioane, bani din PNRR.

Recent, potrivit StartupCafe, mai mulți consultanți pentru finanțări europene, care au făcut proiecte și au solicitat finanțări pentru sute de antreprenori români, prin această schemă, au atras public atenția asupra problemelor întâmpinate.

Programul a fost lansat la începutul lui 2023, iar peste 7.000 de antreprenori români au angajat consultanți și au depus proiecte pentru a atrage fonduri europene de câte 20.000-100.000 de euro pe firmă. Dar implementarea proiectelor întârzie. Potrivit MIPE, 1.283 de contracte sunt în implementare din cele 7.188 de proiecte depuse de IMM-uri.

În aceste condiții, consultanții pentru accesarea fondurilor europene, reuniți în asociația GândIMM, i-au transmis ministrului Marcel Boloș o scrisoare deschisă privind problemele din schema de finanțare.

„Considerăm că dacă nu se intervine rapid, există riscul ca cel puțin 50% dintre proiecte să nu poată fi implementate”, susțin consultanții.

Facturi restante la Anghel Saligny și PNDL

La finalul anului 2024 Ministerul Dezvoltării avea datorii de peste 6,3 miliarde de lei pentru lucrări efectuate prin Programul „Anghel Saligny” și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), spunea ministrul Cseke Attila.

El a declarat, recent, că facturile restante din anul 2024 pentru lucrări efectuate prin Programul „Anghel Saligny” vor fi achitate până pe 31 martie, după care vor putea fi depuse noi facturi, emise în acest an.

Datorii către furnizorii de energie

Asociația Furnizorilor de Energie – AFEER anunța în ianuarie că statul este dator cu 8 miliarde de lei către furnizorii de energie care au susținut din bani proprii schema de plafonare a facturilor la energie, urmând să fie compensați ulterior de statul român.

Recent, AFEER afirma că bugetul alocat pentru 2025 prevede doar trei miliarde de lei, o sumă „insuficientă pentru acoperirea restanțelor și continuarea schemei de compensare”.

În plus, schema de plafonare-compensare a facturilor la energie va continua și după data de 1 aprilie 2025, încă trei luni la energie electrică și încă un an la gaze, a decis Guvernul. Așadar, va fi nevoie de sume suplimentare.