STUDIU Cum poate ajunge România la un transport verde. Terminale GNL la Galați și Constanța, reducerea taxelor pentru vehicule ce folosesc combustibili alternativi, restricționarea înmatriculărilor de noi vehicule convenționale

România are nevoie de 73 miliarde de euro pentru a finanța modernizarea întregii rețele de transporturi, nu doar celebrele autostrăzi, ci întreg ecosistemul care ține de îndeplinirea țintelor climatice europene. 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România sunt generate de sectorul transporturilor, al treilea cel mai mare contribuitor.

În acest context, Confederația Patronală Concordia a realizat, cu ajutorul Deloitte, Studiul privind Viitorul Transportului, care reprezintă o primă foaie de parcurs pentru a ne atinge țintele, în contextul tendințelor europene de decarbonare, al obiectivelor Planului Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și al obiectivelor pachetului Fit for 55.

Studiul Concordia are în vedere două scenarii pentru sectorul transporturilor din România: unul bazat pe situația actuală și pe politicile existente (”As-Is”) și unul cu măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea țintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport – RES-T).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În acest context, Concordia și Deloitte au elaborat o serie de politici și un plan de acțiune, pentru a atinge aceste ținte. Iată cele mai importante propuneri:

• Utilizarea unei metode mai cuprinzătoare pentru evaluarea impactului CO2 asupra combustibililor: de la sondă la roată. Măsurarea doar la țeava de eșapament (de la rezervor la roată) denaturează acțiunea politicii de reducere a CO2 în transportul rutier comercial;
• Generarea unui cadru de reglementare dedicat H2 pentru utilizarea in transporturi – producție verde, depozitare, transport, distribuție, consum;
• Dezvoltarea unei strategii naționale pentru lanțul valoric al hidrogenului ecologic, pornind de la centrele de producție și construind infrastructura de alimentare în jurul acestora, în scopul accesului facil al publicului la alimentarea cu hidrogen;
• Implementarea unui cadru legal pentru tratamentul fiscal aplicat combustibililor alternativi; introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziție cu emisii scăzute de carbon (GNC, GNL) și biocarburanți (biometan, bioetanol) pentru ca respectivii combustibili proveniți din energie regenerabilă să fie mai viabili din punct de vedere economic. În cazul H2, este necesar mai întâi un cadru de reglementare;
• Dezvoltarea a două terminale GNL în portul Galați și portul Constanța pentru distribuție: unități de stocare și capacitate de „buncaraj” de GNL pentru ambarcațiunile maritime și cele care circulă pe căile navigabile interne; furnizarea de GNL pentru transportul rutier și industrii;
• Stimularea dezvoltării infrastructurii de alimentare cu GNC și GNL prin grant-uri & subvenții;
• Stabilirea unor instrumente financiare disponibile persoanelor juridice care intenționează să dezvolte tehnologii și facilități pentru producerea de biocombustibili (și biometan) din deșeuri și materii prime nealimentare și nefurajere; biometanul poate fi folosit drept înlocuitor direct al GNC/GNL fără modificări tehnice, având astfel un potențial ridicat de reducere a emisiilor;
• Înființarea unei Unități de Management a Proiectelor Inter-modale, reunind specialiști din transportul feroviar, rutier, maritim și aerian din direcțiile de specialitate din cadrul ministerelor, precum și specialiști în domeniul logisticii și transportului inter-modal. Rolul Unității va fi de a iniția, dezvolta, monitoriza și gestiona implementarea strategiei privind transporturile inter-modale;
• Acordarea de „ajutoare de stat” pe bază de subvenții către operatorii de transport de marfă feroviar, proprietarii de vagoane specializate și de material rulant care pot fi modernizate, pentru acoperirea diferenței de costuri dintre transportul rutier și cel inter-modal (realizat în sistemul RO-LA) prin fonduri de compensare anuale de la bugetul de stat;
• Investiții în dezvoltarea de centre inter-modale în imediata apropiere a parcurilor logistice și a platformelor industriale (existente sau potențiale): Timișoara, Oradea, Craiova, Sibiu, Brașov, București, Cluj Napoca, Galați, Iași, Bacău, Suceava, Târgu Mureș;
• Extinderea vânzării de vehicule PHEV după 2035, având în vedere nivelurile scăzute ale emisiilor și tehnologiile de înaltă performanță î dezvoltare pentru acest tip de vehicule. Luând în considerare starea actuală și viteza pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru adoptarea EV, vehiculele PHEV ar putea fi o soluție esențială în asigurarea gradului necesar de mobilitate cu emisii scăzute;
• Considerarea vehiculelor „mild Hybrid” (mHEV), de asemea, drept o pârghie pentru reducerea emisiilor (tehnologie de tranziție), astfel fiind acordate stimulente și beneficii similare celor pentru vehiculele „full Hybrid”
• Bonus de greutate pentru vehiculele comerciale ușoare alimentate cu combustibili alternativi de până la 4,2 tone GWV, cu permis de conducere B; Camioane >18t cu soluții de tracțiune alternative (EV/Gaz/H2/Hibrid) pot primi un bonus de max. 1 tonă pentru GWV total, dacă este aprobat din punct de vedere tehnic de către OEM pentru a compensa parțial pierderea de sarcină utilă pentru soluții de propulsie alternative mai grele;
• Restricționarea înmatriculărilor de noi vehicule convenționale, cu combustie internă, începând cu anul 2030;
• Implementarea rovinietei pe bază de distanță pentru vehiculele grele de marfă – pe baza principiului „poluatorul plătește” și a altor principii de impozitare pentru protecția mediului, este necesar ca sistemul actual de roviniete pentru transportul rutier de marfă să treacă de la un sistem bazat pe durată la un sistem bazat pe distanță. Veniturile suplimentare generate vor fi folosite pentru noi investiții în transportul sustenabil;
• Stimularea parcului auto din România către cele mai recente standarde UE de emisii și către vehicule electrice sau cu propulsie GNC/GNL; restricționarea înmatriculărilor de vehicule noi < Euro 4 până în 2025
• Implementarea zonelor cu emisii reduse și restricționarea accesului vehiculelor Euro 3, Euro 4; evaluarea fezabilității implementării zonelor cu emisii zero care să favorizeze vehiculele BEV și PHEV;
• Instruire privind conducerea ecologică și monitorizarea abilităților aferente ar trebui stimulate și ar trebui să devină cerințe legale;
• Implementarea restricțiilor urbane privind accesul vehiculelor (UVAR), favorizând autobuzele și autocarele în detrimentul autoturismelor;
• Creșterea numărului de locuri de parcare rezervate vehiculelor destinate serviciilor de taxi și/sau „car sharing” care utilizează combustibili alternativi și asigurarea accesului acestora la punctele de încărcare;
• Implementarea unui proces național comun de achiziții (inter-municipale) pentru vehiculele utilizate în transportul public de persoane în vederea obținerii unor prețuri de achiziționare mai avantajoase pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi;
• Reducerea taxei anuale, a taxei de înmatriculare și a taxei ITP pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi (inclusiv GNC / GNL); continuarea parcării gratuite pentru vehiculele pe bază de combustibili alternativi; continuarea scutirilor de taxe pentru BEV;
• Subvenționarea achiziționării de vehicule compatibile cu combustibilii alternativi (inclusiv GNC / GNL);
• Extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, promovând, de asemenea, achiziționarea de vehicule compatibile cu GNC / GNL, în conformitate cu stimulentele pentru reînnoirea parcului auto și casarea vehiculelor vechi/poluante;
• Impozitare redusă aplicabilă proprietarilor de flote BEV; stimulent suplimentar proporțional cu tranziția accelerată către BEV-uri (taxe reduse sau taxe zero la flota convertită complet în BEV în mai puțin de 5 ani);
• Scutirea stațiilor publice de încărcare de taxele de racordare și tarifele de întărire; taxe mai mici pentru încărcarea electrică;
• Scăderea / plafonarea taxelor pe biletele de autobuz și autocar; implementarea unor roviniete mai favorabile față de cele pentru autoturisme;
• Dezvoltarea unui parc de autobuze ecologice și elaborarea unor studii de evaluare a impactului asupra mediului, economic și social în vederea utilizării autobuzelor pe bază de H2; asistarea autorităților locale cu fonduri în vederea achiziționării de autobuze ecologice (gradual până în 2030). În primii ani, programul ar trebui să sprijine și achiziționarea de vehicule GNC și EURO-6 iar, ulterior, se va concentra pe EV;
• Creșterea pragului financiar pentru achiziții directe de BEV pentru a oferi mai multă flexibilitate organismelor publice;
• Grant-uri guvernamentale pentru autorități locale / posibil entități private pentru construirea unor sisteme de tip park & ride;
• Dezvoltarea rețelei de piste pentru biciclete (>1000 km) (și spații de depozitare) în orașe și asigurarea legăturilor cu zonele metropolitane;
• Accelerarea lucrărilor de modernizare pe Coridorul European Curtici – Simeria – Sighișoara – Brașov – Ploiești – București – Constanța – cel mai important proiect de infrastructură feroviară;
• Stimulente și subvenții pentru achiziționarea de automotoare și unități de tracțiune electrice și pe bază de H2; stimulente și subvenții pentru înlocuirea locomotivelor de manevră îmbătrânite cu locomotive cu baterii sau pile de combustie;
• Creșterea utilizării tracțiunii electrice în transportul feroviar prin investiții în electrificarea liniilor; în cazurile în care electrificarea nu este economic viabilă, este necesară utilizarea trenurilor cu baterii sau pile de combustie pe bază de hidrogen;
• Implementarea conceptului de tren urban în marile orașe, în special legând orașul București cu zonele sale limitrofe;
• Stimularea cererii și ofertei locale de combustibili sustenabili și alternativi în activitatea ambarcațiunilor care circulă pe căile navigabile interne; creșterea procentului de combustibili alternativi (inclusiv GNL, GPL și hidrogen) în mix-ul total de combustibili
• Accelerarea dezvoltării infrastructurii de navigație și îmbunătățirea coridorului de pe Dunăre dintre România și Bulgaria, în vederea stimulării unui transport de marfă sustenabil;
• Subvenționarea taxelor portuare percepute pentru acostarea navelor propulsate cu GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
• Sprijinirea achiziționării unor noi ambarcațiuni alimentate cu biocombustibili lichizi, GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
• Implementarea programului RefuelEU Aviation – stimularea ofertei și cererii locale de combustibil sustenabil pentru aviație în vederea obținerii unei ponderi de 2% din consumul total de combustibil pentru aviație până în 2025, 5% până în 2030, 32% până în 2040 și 75% până în 2050 – conform pachetului Fit For 55.