Cum transformă inteligența

artificială mediul de afaceri?

A.I. Play în business și administrație

 

Rezumat

1. Impactul Inteligenței Artificiale (IA) pe piața muncii: Există o preocupare generală privind potențialul IA de a înlocui locurile de muncă, cu percepții diferite între generații, tinerii fiind în general mai deschiși și optimiști față de această tehnologie.

 

1. Adaptarea la IA: Întrebările ridicate în conferință se concentrează pe capacitatea societății de a se adapta rapid la dezvoltările IA și pe modul în care acestea pot fi folosite la maximul potențialului, cu o atenție deosebită asupra limitelor și riscurilor asociate.

 

1. Utilizarea IA în diferite domenii: Se discută despre cum IA a început să fie utilizată în diverse sectoare, cum ar fi jurnalismul, administrarea publică și afacerile, cu exemple concrete cum ar fi transcrierea interviurilor și optimizarea întrebărilor.

 

1. Evoluția percepției publice și etica IA: Sondajele prezentate indică o schimbare a percepției publicului asupra IA, cu un interes crescut în aspectele etice ale dezvoltării și utilizării IA.

 

1. Dezvoltarea și finanțarea tehnologiilor IA: Există o discuție despre modul în care companiile finanțează dezvoltarea IA și despre sursele de finanțare, inclusiv venture capital dedicat tehnologiei IA, și despre impactul IA asupra inovației și modelului de afaceri.

Transcript

[00:10:25]
Cătălin Striblea: Dna. și dl. b ună dimineața! se au de tare? Poate bine ați venit la conferința E conome dia, AI P lay, poate o să avem o inteligență artificială în viitor care să ne ajute să ne ajute să rezolvăm N ordul Bucureștiului în dimineața asta. De aia am început un pic mai târziu, pentru că oricum ai da-o și oricât ai vorbit despre viitor, chestiunea de acolo n-ai cum să rezolvi, așa, că multă lume este în întârziere, dar suntem gata să să începem. Așadar, bine ați venit vă mulțumesc în numele colegilor de la Economedia, că sunteți aici, că ați ales să petreceți această dimineață împreună. Eu sunt Cătălin Striblea, trebuie să vă citesc câteva cuvinte aici, care sună în felul următor zice așa bună dimineața și bine ați venit la conferința noastră de astăzi cu tema cum transformă inteligența artificială mediul de afaceri. În calitate de moderator, aș dori să încep cu câteva cuvinte despre importanța acestei conferințe și de ce cred că este un subiect extrem de captivant și relevant pentru toți cei prezenți de aici. Din punctul meu de vedere, inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci o forță motrice care redefinește modul în care funcționează lumea noastră. Adică nu e chiar punctul meu de vedere, dar l-aș putea asimila foarte ușor. Este punctul de vedere al unei inteligențe artificiale pe care am rugat-o să scrie introducerea, structura acestei conferințe, foarte multe dintre întrebări și care m-a ajutat în pregătire acestei conferințe. De altfel, întreaga zi o să ne ajutăm de o inteligență artificială, șă transcriem conferința asta, să interpretăm un sondaj și de asemenea să pună întrebări. Multe dintre întrebările mele sunt preluate de aici, probabil că și ale dvs. Acum e foarte interesant că îmi dau seama, asta. Fiind o inteligență artificială care funcționează de un an, dar e testată de vreo 10, îmi dau seama că face treabă bună și că în definitiv, într-un an sau doi, la modul în care progresează uteți sau poate că această conferință să existe fără moderator, adică își va face treaba, cred eu, acceptabil. Ce nu poate să introducă, din câte mi-am dat seama, e un tip de emoție sau un tip de întrebări care ne privesc pe mai curând pe noi decât modul de funcționare al acestei inteligențe artificiale. Și cred că de fapt, ăsta e lucru la care trebuie să ne uităm. Și știți de ce suntem în fața unei schimbări fundamentale a omenirii.  lucru pe care trebuie să îl comparăm cu ceea ce ni s-a întâmplat acum 200 de ani, ca specie, când a început Revoluția industrială. Cred că noi, ca generație, suntem în fața unui alt tip de revoluție și cred că avem aceleași întrebări și aceleași temeri ca și oamenii de acum 200 de ani. Mai exact, nu știm încotro să ne îndrepte această inteligență artificială. Nu știm în ce mod ne poate ajuta. Nu știm în ce mod ne poate schimba munca, nu știm în ce mod ne poate schimba visurile, nu știm în ce mod ne poate schimba ca structură a societății sau dacă poate face sau nu inginerie socială. Nu știu dacă mulți oameni, acum 200 de ani, în timpul Revoluției Industriale, își puneau întrebarea asta, dar noi suntem capabili astăzi să ne punem această întrebare. Și cred că ăsta e, stă unul dintre motivele pe entru care suntem aici. De asta felicit Economedia pentru această inițiativă și să vă spun c e o să facem astăzi. O să avem imediat prezentare a unor date, sondaje despre ceea ce ni se întâmplă și două paneluri de discuție la care sunteți invitați să participați. Dincolo de vorbitorii care se vor afla în fața dvs. Dar pentru început, Elena Deacu, redactorul-șef al Economedia, vine în scenă să ne spună de ce ne-a adunat aici. Bună dimineața.

[00:14:22]
Elena Deacu: Bună dimineața sunt Elena Deacu, redactor-șef al Economedia. Vă mulțumesc foarte mult că sunteți aici și că ați decis să ne onorați cu participarea. Aceasta este prima conferință pe care o organizăm ca publicație, pentru că suntem o publicație tânără, avem mai puțin de 3 ani. Vă mulțumim pentru susținere și participanților, și speaker-ilor și sponsorilor. Sperăm să ne iasă bine. De ce suntem aici. Am început și noi să ne jucăm cu inteligența artificială. În ultimul an, de când a existat acest boom, am reținut o cifră în ultimele din 2013 până în 2020, investițiile în inteligența artificială s-au ridicat la 1000 de miliarde de dolari. A existat un boom în anul 2021, iar după aceea, în 2022, au picat, că nu exista așa vâlvă. Dar la finalul anului 2022 a apărut Open AI, ceea ce ne-a schimbat cu totul capacitățile de a lucra cu inteligența artificială și ne-a făcut să regândim cum o putem folosi. De exemplu, noi, ca jurnaliști, folosim inteligența artificială în transcriere de interviuri, să punem întrebări, mai bine să ne transpunem vocea din articolele scrise, să interpretăm legislație, să o sumarizăm. Nu ne gândeam acum un an că vom putea face toate aceste lucruri și cred că lucrul acesta este valabil și pentru mediul de business, că nu se gândeau acum un an ce potențial are inteligența artificială. Acum însă, apar și alte întrebări. Mai precis, pornind de la viteza cu care s-a dezvoltat inteligența artificială, ne întrebăm dacă suntem pregătiți să lucrăm în acest ritm, să ne adaptăm acestor schimbări, să le folosim la potențialul maxim și care sunt limitele și riscurile în inteligența, în folosirea inteligenței artificiale și în business, și ca jurnaliști și poate și în administrația publică. Mă gândesc la faptul că România este una dintre cele mai puțin digitalizate, are una dintre cele mai puțin digitalizate administrații publice din Europa, fiind ultimii nini indicele de DE SI și ne gândeam, după exemplul altor țări, cum îl putem folosi și noi. Veți vedea în în cursul zilei de astăzi, exemplul Estoniei. Am discutat direct cu data CIF officer și veți vedea o prezentare a modului în care ei folosesc și sperăm să putem învăța ceva din asta. Și ca să nu vă mai plictisesc, cred că putem intra în dezbatere. Vă invit să fiți activ, vă invit să puneți întrebări, s i încercăm, sperăm noi, să vă lămurim puțin. Măcar.

[00:17:46]
Cătălin Striblea: Mulțumesc mult. Elena Deacu trebuie să vă spun și sponsorii întâlnirii noastre de astăzi. Este vorba de Vodafone, Banca Transilvania, UI PATH, PUBLICIS, TREMEND și VA TIS T ech. Mulțumim pentru sprijinul acordat acestei conferințe. Prima parte a întâlnirii noastre, dna. și dl. este dedicată cercetării și o să-l invită alături de mine pe dl. Vladimir Ionaș, c are este directorul Center for International Research and Analyses c are a făcut un sondaj despre această sau modul în care credem noi că ne afectează inteligența artificială, vă rog.

[00:18:24]
Vladimir Ionas: Mulțumesc. Bună ziua vor fi prezentate două sondaje, o să încerc să mă înțeles cumva aici. Unul este reprezentativ pentru populația adultă a României. Al 2-lea este reprezentativ doar pentru cititorii Economedia. Am vrut să vedem care este diferența în mare referitoare la percepția asupra inteligenței artificiale și a modului în care inteligența artificială va schimba în principal piața muncii. Sondajul la nivel național a fost realizat telefonic, pe un eșantion de 901 respondenți, în luna noiembrie, între 15 și 24, marja de eroare de plus -3,2% cele mai importante aspecte ar fi că 46% dintre respondenți au o percepție pozitivă legată de ceea ce reprezintă inteligența artificială. 35% dintre respondenți sunt îngrijorați și foarte îngrijorați de faptul că inteligența artificială, la un moment dat, le va lua locul de muncă. În principal, persoanele peste 45 de ani sunt îngrijorate de acest aspect și 59% dintre respondenți cred că inteligența artificială poate ajuta la dezvoltarea unui business, unei afaceri. Cum percepeți inteligența artificială? Să mergem puțin înapoi? 46% o percepție mai degrabă pozitivă, 39% mai degrabă negativă. Și acum, dacă mergem la următorul slide, vom vedea diferența pe categorii de vârstă. Inerii până în 35-40 de ani au o percepție pozitivă într-un procent mult mai mare. Cei peste 50 de ani au o percepție mai degrabă negativă. Este până la urmă natural normal, să se adapteze mai greu la tot ceea ce reprezintă nou. Cât de îngrijorați sunteți de posibilitatea ca inteligența artificială să vă ocupe locul de muncă? 12% sunt foarte îngrijorați, 23% mai degrabă îngrijorați. Deci avem un procent de 35% dintre respondenți care sunt îngrijorați de acest aspect, de posibilitatea ca la un moment dat inteligența artificială să le ocupe locul de muncă. Din nou, vedem diferența între categoriile de vârstă. Cei peste 50 de ani sunt într-un procent mai mare îngrijorați de acest aspect decât tinerii, care au și o percepție mai pozitivă. Ați folosit instrumente de inteligență artificială? 36% declară că da, au folosit la un moment dat un astfel de instrument. Din nou, tinerii, cei între 18 și 50 de ani sunt cei care au folosit mai degrabă astfel de instrumente. În ce scop ați folosit inteligența artificială? 31. Întrebarea este doar din cei care au declarat că este pusă doar celor care au declarat că au folosit astfel de instrumente 31% să facă diverse analize și interpretări, 12% să răspundă în locul meu la mail sau mesaje, 9% să-mi ofere sfaturi în domeniul financiar reila 100 să mă pregătească printr-un interviu. Și ceilalți au fiecare a dat un alt răspuns. Aveți încredere într-o ca companie, afacere care folosește inteligența artificială? E un oarecare echilibru 44% dintre respondenți declară că mai degrabă au încredere. 42 % declară că mai degrabă nu au încredere într-o astfel de companie. Din nou, diferența în funcție de categoria de vârstă tinerii sunt mult mai deschiși, persoanele în vârstă mult mai puțin deschise. Sunteți îngrijorat de posibilitatea ca inteligența artificială să fie folosită în diverse domenii? În reclame sunt cel mai puțin îngrijorați? În domeniul resurselor umane e cel mai mare procent al celor care sunt îngrijorați. Considerați că inteligența artificială ar trebui folosită în următoarele domenii cel mai mic procent în care oamenii declară că da, ar trebui folosită este domeniul politic, ceea ce e surprinzător, de altfel, cel mai mic procent, cel mai mare procent care acceptă. Dar în arketing și în domeniul medical, inteligența artificială poate ajuta la dezvoltarea unei afaceri. 59% dintre respondenți oferă un răspuns pozitiv. Inteligența artificială poate ajuta ca nevoile clienților să fie adresate mai bine. 53% sunt de acord consideră că da, inteligența artificială poate juca acest rol, și acum. Sondajul realizat doar pe cititorii economedia auto-completat de către 447 dintre cei care au intrat pe site-ul economedia în perioada 15-24 noiembrie, 53% declară că folosesc tehnologii bazate pe inteligența artificială în viața de zi cu zi. 79% cred că educația actuală nu este pregătită să facă față schimbărilor aduse de inteligența artificială în piața muncii. 63% ar dori ca statul român să folosească tehnologii bazate pe inteligența artificială pentru a accelera digitalizare a serviciilor publice și 70% au preocupări legate de aspectele etice ale dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale. Cei care au declarat că folosesc astfel de instrumente au fost întrebați ce astfel de instrumente au folosit. 49% dintre ei au declarat că au folosit C hat GPT, 6% BARD 7% diverși asistenți virtuali google alexa, siri, ș.a.m.d. Bing 4% Mid Journey 3  și Claude 2% mai fost și alte răspunsuri da, nu puteau fi cumulate. 43% folosesc astfel de instrumente pentru că îi ajută să economisească timp, 32% der că-i ajută să-și facă munca mai bine, 14% să învețe mai ușor impactul inteligenței artificiale asupra economiei globale. 52% au o percepție pozitivă despre acest impact. Dacă în viitor inteligența artificială va juca un rol tot mai important în societate, 47% sunt optimiști, 35% sunt pesimiști de acest aspect. Cum va afecta inteligența artificială piața muncii în viitor? 61% dintre respondenți consideră că inteligența artificială va modifica, va modifica tipuri de locuri de muncă disponibile și 30% că acest aceasta va elimina locuri de muncă de pe piață. Aici e vorba de îngrijorările cu privire la aspectul etic, în principal legat de inteligența artificială, tot felul de răspunsuri date de cetățeni. Acestea sunt cele două sondaje.

[00:26:21]
Cătălin Striblea: Păstrează microfonul, pentru că dacă sunt întrebări sau observați, o să vă rog să le adresați, să am eu o primă întrebare legată de chestiunea asta. Deci aș vrea să îmi dau seama pentru că ai avut mai mult timp să te uiți pe ele. E o atitudine mai curând pozitivă sau mai curând îngrijorată față de ceea ce s-ar putea întâmpla.

[00:26:47]
Vladimir Ionas: Sunt două linii diferite. În primul rând, tinerii sunt mult mai deschiși asupra tot ceea ce înseamnă inteligența artificială. Ei sunt și cei care declară că folosesc astfel de instrumente. Sunt mai optimiști și văd lucrurile într-o notă pozitivă. Persoanele peste 50 de ani sunt în principal îngrijorate de posibilitatea ca în perioada următoare inteligența artificială, într-un fel sau altul, să îi dea afară de pe piața muncii. Asta e principala principala îngrijorare. Oamenii nu știu care va fi, nu știu, într-un orizont de timp de patru-5 ani, care va fi evoluția și ce vor face ei, care va mai fi rolul lor pe piața muncii.

[00:27:29]
Cătălin Striblea: Nu e paradoxal, pentru că dezvoltarea inteligențe artificiale s-ar putea să afecteze grupul de tineri lucrători peste 20-30.

[00:27:37]
Vladimir Ionas: Pentru că, în general, tinerii au în mod mai relaxat de a privi tot ce înseamnă acest aspect al pieței muncii, pe când oamenii, spre finalul carierei, sunt îngrijorați pentru că își găsesc mult mai greu un alt loc de muncă. Sunt conștienți de faptul că vor fi primiți mai greu la un alt loc de muncă și atunci au această temere. E natural până la urmă să existe aceste diferente

[00:28:00]
Cătălin Striblea: Dintre Reacțiile pozitive sau de acceptare ușoară la care te-ai opri?

[00:28:07]
Vladimir Ionas: Cred că oamenii au, până la urmă, cu toate aceste temeri, au o oarecare parte pozitivă. Privesc o oarecare parte pozitivă influența inteligenței artificiale în anumite domenii, pe lângă marketing și publicitate, unde evident toată lumea se așteaptă ca lucrurile să evolueze în bine. Mulți oameni au așteptări pe partea medicală de la inteligența artificială, să aibă o influență pozitivă asupra modului în care cetățenii sunt tratați. E cea mai mare deschidere și nu numai la noi. Mă uitam pe sondaje de opinie făcută pe același subiect. În țări mult mai dezvoltate, unde oamenii exact la acest domeniu au așteptări majore de la inteligența artificială. La domeniul medical.

[00:28:47]
Vladimir Ionas: Am făcut un calcul corect din ceea ce ați spus voi, cam a 6-a parte dintre oamenii cu care ați stat de vorbă folosesc o inteligență artificială să-i ajute la muncă, la muncă? Da, da, job-ul de zi cu zi. Ăsta e primul sondaj pe care îl faceți pe tema asta, pentru că-s foarte, foarte curios. Adică e un procent destul de mare, nu e așa  un procent. Destul de mare. În general, oamenii între 18 și 4 5 de ani sunt cei care folosesc astfel. Am ați văzut că cei mai mulți dintre ei folosesc ca GPT, pentru că în mentalul colectiv este și cel mai cunoscut. Da, este cel care a apărut în tot, pe toate rețelele sociale, toată lumea a avut acces, într-un fel sau altul, acest instrument.

[00:29:28]
Cătălin Striblea: Asta ar fi interesant de repetat. De văzut evoluția asupra acestei chestiuni. Poate dacă această conferință se mai întâmplă,  s per să întâmple. Dacă aveți întrebări din sală, să știți că așa se desfășoară și pe parcursul următoarelor dezbateri. Tot o să vă invităm să să puneți întrebări pentru că e mult mai simplu așa să vi să răspundă la la curiozități. Este cineva acolo? Vă rog frumos. Da da pro suntem live și o sa-ti dau eu microfonul.

[00:30:00]
Nicolae Neculescu: Bună ziua Nicolae Neculescu mă numesc chiar dacă lucrez în IT, sunt puțin mai sceptic în legătură cu inteligența artificială la nivelul la care este acuma o întrebare. S-a văzut o diferență între cei care urmăresc economedia și cei care nu sunt. De ce nu ați făcut un studiu și pe pregatire profesională și pe locul de muncă?

[00:30:23]
Vladimir Ionas: Există aceste date, din păcate, nu am avut noi timp pentru că am fost scurt timp în care am avut posibilitatea să facem interpretarea datelor. Pot face și această analiză pentru că avem datele referitoare la ocuparea persoanelor care au răspuns în sondajul național și putem să revenim către dvs. cu aceste date. Da, pentru că există cu siguranță o diferență între, să spunem nu știu, cei care sunt pensionari și cei care lucrează în anumite domenii. Ce artificial? Da, lucrul ăsta în general se vede și din diferența pe percepției între grupele de vârstă, am observat, e același lucru, o să fie diferențele, din punctul meu de vedere, din experiență, cam aceleași. Da, ce vedem la cei peste 50 de ani va fi în rândul celor care sunt în categoria pensionarilor, iar cei care sunt în câmpul muncii vor avea o percepție mult mai mult mai deschisă și vor avea ca îngrijorare în primul rând în locuirea la locul de muncă. Dar pot pot face lucrul ăsta zilele acestea.

[00:31:25]
Nicolae Neculescu: nu cred. Asta. Pardon, nu că nu cred asta. Nu știu dacă este chiar așa relevant pe domenii de vârstă, pentru că foarte mulți tineri folosesc inteligenta iartificială pentru e se-uri lucrări de genul acesta .

[00:31:39]
Vladimir Ionas: Aveam 14% care spuneau că îi ajută să învețe mai bine. Poate pentru unii dacă îi scrie e seul în locul lui înseamnă că învață mai bine.

[00:31:46]
Nicolae Neculescu: Pe partea a cea nu știu dacă se folosește inteligenta artificial acuma pentru proiect area unui baraj. Mulțumesc.

[00:31:57]
Cătălin Striblea: Mai sunt întrebări aici. Haideți să tot cu microfonul ăla ca să rămână ăsta la Vlad.

[00:32:06]
Tiberiu Gându: Mulțumesc Tiberiu G ându mă numesc. Aș avea o întrebare mai degrabă pentru deschiderea conferinței pentru Elena. A spus la un moment dat că de exemplu îi ajută să pună sau să adreseze întrebări mai bine și eram curios cum anume să-mi ier să-mi ierte indiscreția și faptul că știu, sunt lipsit de fantezie și nu mă gândesc eu cum aș putea folosi inteligența artificială pentru a optimiza întrebarea, n u răspunsul.

[00:32:34]
Elena Deacu: Mulțumesc pentru întrebare nu mă așteptam de obicei eu pun întrebările în primul rând, că noi, ca jurnaliști, câteodată tindem să ne îndreptăm spre detalii, să facem micro-management, să țintim foarte mult chestiile în detaliu și urcăm. Uităm câteodată. Percepția de ansamblu a ce ne ajută cea GPT este să ne amintim. Percepția de ansamblu face, o să zic, o o generalizare. Asta aș zice că ne ajută să punem întrebările mai bine și câteodată întrebări la care nu ne-am gândit. Adică este mai ușor pentru noi să avem o bază de la care pornim și să perfecționăm, cu siguranță nu ne ucide creativitatea. Adică încercăm noi să punem întâi întrebările și apoi să întrebăm Chat GPT, ce vrea el să întrebe și să vedem la ce nu ne-am gândit noi.

[00:33:31]
Tiberiu Gându: Mulțumesc.

[00:33:39]
Cătălin Striblea: Dacă astea au fost întrebările pentru prima parte, îi mulțumesc lui Vladimir. Mergem mai departe. Bănuiesc că cine vrea să găsească sondajul pe pagina economedia, dacă vrea să vadă mai multe detalii. Avem și o interpretare a sondajului făcută de către o inteligență artificială. Deci acest sondaj, cum v-am spus întreaga zi, o să ne jucăm cu inteligențe artificiale. Tot ce se întâmplă aici este transcris de către inteligență artificială. Sunt întrebări în conferință puse de către inteligență artificială. Și de asemenea interpretăm sondajul cu o inteligență artificială. I. Haideți să vedem ce spune o astfel de inteligență despre ceea ce tocmai ați văzut astazi datele. Credeți că s-a dezvoltat atât de mult încât să refuze discuțiile negative despre despre ea? Dacă pot să zic așa, pentru că este o ea e o inteligență artificială? Nu ar trebui să stabilim lucrul, Lucrul acesta. P reocupare, cred că ăsta e unul dintre sentimente și cred că trecem la panel, la primul panel în care vom discuta despre exact concluzia aceea legată de prudență și cealaltă concluzie importantă legată de locurile de muncă. Din punctul meu de vedere, astea sunt lucrurile importante pe care le trebuie să le discutăm. Cum transformă inteligența artificială mediul de afaceri? Tudor Cosăceanu de la UIPath , Cristian Popescu de la AWS România și Adrian Ispas de la VATIS Tech vă aștept aici alături de mine pentru a trece la discuții. Mulțumesc, da, avem avem un loc în plus. O să o să o să se mai dau eu alături de voi. Da înainte de orice, cred că mai aveam o întrebare către către Vladimir da, înainte de a trece la discuție, nu mai văd celălalt microfon. Vladimir, ar trebui să ne spui limitele, limitele acestei interpretări pe care ai făcut-o.

[00:39:20]
Vladimir Ionas: Evident că la prima vedere ceea ce a reușit acest instrument să facă în 10min, Mie personal mi-ar lua să zic câteva ore. Ceea ce eu văd ca o limită este faptul că a avut nevoie ca baza de date pe care a analizat-o să o primească într-un anumit format pe care eu ar trebui să îl fac pentru că nu știa să facă corelație într-o bază de date care are doar valori și un chestionar în format OR sau PDF, orice alt format nu putea face corelația. Trebuia să îi dai deja în baza de date toate variabilele cu răspunsurile scrise, dar evident că interpretarea o face foarte rapid, ceea ce probabil într-o perioadă foarte scurtă, printr-un antrenament, va reuși inclusiv acele corelații. Nu știu cât de lucrul ăsta am încercat și înainte de acest sondaj, cât de bine poate analiza, de exemplu, întrebările cu variabile de răspuns deschise acolo de multe ori ai. Eu, de exemplu, în sondajele de opinie, mă uit întotdeauna la acele întrebări pentru că oamenii sunt extrem de inventivi. Și în acest sondaj a fost un domn de 45 de ani care a răspuns foarte serios la tot chestionarul. Spunea că a folosit instrumente de inteligența artificială, că se teme. A dat un răspuns foarte serios și la capitolul aspecte etice, dar atunci când l-am întrebat ce fel de instrument de inteligență artificială folosește, a spus că soția sa. Deci nu știu cât de bine poate simți un instrument de inteligență artificială astfel de răspunsuri ale oamenilor.

[00:41:05]
Cătălin Striblea: Mulțumesc, da, ăsta e un t 0 de fapt. Și cred că e. Trebuie să te aștepți ca în 2-3 ani să să existe interpretări mult mai aplicate ale acestor inteligențe artificiale, care învață două vorbe despre invitații mei Adrian Ispas de la Vatis Tech este CEO și fondator al Vatis Tech, companie specializată în furnizarea de tehnologie și recunoaștere vocală de înaltă precizie pentru limba română. Din câte înțeleg, e chiar o tehnologie care recunoaște în proporție de 97% Adrian este absolvent al Universității din București. Cu atenție o diplomă de licență informatică și cu o diplomă de master chiar în inteligență artificială. Cristian Popescu, Amazon Web Services România din 2022. Country Lead Enterprise Business la Amazon Web Services. 30 de ani de experiență în industria IT. A condus anterior operațiuni SAP  în România. De asemenea, a deținut poziții cheie la Fujitsu  și la Cisco. Absolvent al Universității Politehnice din București, facultatea de Electrotehnică. Certificări postuniversitare de la ASEBUSS  România și MD B usiness School Elveția. Tudor Cosaceanu de la UIPath , este recent numit în funcția de vicepreședinte regional pentru România al Wipas. Are peste 15 ani de experiență în diverse roluri din industria informatică și și-a început cariera în tehnologie la Oracle, înainte de a se-al alătura UIPath . A ocuprat diferite poziții de conducere la software, wine, noventic și squalio. Haideți să pornim de la ce am văzut, de la locuri de muncă. Cred că, de fapt, asta era principala îngrijorare exprimată și prima detectată de către inteligența artificială. Deci, dacă ar trebui să vorbim de transformarea pe care inteligența artificială o aduce afacerilor, cred că primele răspunsuri le așteptăm. Pentru cei care muncesc detectați o formă de îngrijorare, domnule C, de la dvs.

[00:43:20]
Tudor Cosăceanu: Bună ziua, absolut deloc, niciun fel de îngrijorare. Până la urmă, tehnologia și inovația aduc progresul. Da, când Henry Ford a pus o linie de asamblare și a automatizat niște procese, acelea au adus progres și prosperitate. În niciun caz să fie un risc de-al angajaților. Acei angajați au devenit oameni mai prosperi cu toți.

[00:43:56]
Cătălin Striblea: Dar cultura organizațională cum se schimbă,

[00:44:01]
Tudor Cosăceanu: ca orice schimbare, este dificil de acceptat. Unii angajați o sunt mai rece receptivi și aceea progresează. Alți angajați sunt mai puțin receptivi și le ia mai mult timp ca să adopte astfel de tehnologii. Și pot să dau un exemplu local. Personal, când țin minte când au apărut telefoanele mobile cu touch-screen, eram total împotriva lor. Am făcut tot ce am putut ca să rămân cu telefon, cu tastatură și mi-a luat mai mult timp până să realizez că acea schimbare era absolut naturală și trebuia să se întâmple fiecare din noi pentru orice lucru nou pe care îl întâlnim personal sau profesional, în funcție de bagajul de cunoștințe care îl avem și pregătirea pe care o avem, ne va lua un anumit timp până vom vom adopta aceste schimbări. Sunt naturale și necesare pentru că sunt progres, nu sunt risc, sunt progres. La fel cum ând au apărut calculatoarele pentru a face acele calcule simple, profesorii de matematică din America au organizat proteste la minister și erau total împotrivă și vreau să le interzică din școli. Acum este ceva absolut normal.

[00:45:32]
Cătălin Striblea: Da, mulțumesc. O să mă întorc și să știți că pe parcursul discuției puteți interveni în orice moment, Domnule Ispas, la dvs. în companie bănuiesc că ați adaptat, adoptat. Trebuie să fie introdus o inteligență artificială în procesele de muncă. Mă gândesc care-i reacția oamenilor care muncesc acolo.

[00:45:57]
Adrian Ispas: Da, noi suntem o companie de inteligență artificială, deci prin definiție, construim și folosim inteligența artificială. Sunt mai multe flow-uri în care noi utilizăm inteligența artificială, fiind o companie tech. Primul exemplu care îmi vine în minte este pe partea de generare de cod, de exemplu Github  co-pilot. Și, spre exemplu, acest tool ajută foarte mult programatorii noștri, în sensul că le economisește undeva la 50% din din timp scriind cumva drafturi de de cod de la care ei pleacă și rezolvând mult mai rapid problemele sau bug-urile din din cod. Nu greșește, evident, greșește. De asta are nevoie și de intervenție umană și de asta cumva cred că nu trebuie să privim inteligența artificială ca un tool care ne înlocuiește total, ci mai degrabă ca un asistent care ne ajută, care ne economisește timp, care ne de noi direcții și idei.

[00:46:48]
Cătălin Striblea: Dar, n u v-a spus pentru că sunteți antreprenor, v-ați făcut niște calcule? Nu? Adică a venit un ajutor de folos dacă face 50% din munca oamenilor. Ați mai angajat la fel de spornic în ultima vreme.

[00:47:04]
Adrian Ispas: Am păstrat același număr de oameni, dar ideea este că deja ți se e conomisește 50% din timp și tu poți să produci mult mai mult, să dezvolți mult mai rapid produsul. Nu mai ai nevoie de un an de zile să dezvolți aceleași funcționalități, ai nevoie doar de șase luni de zile să dezvolți aceleași funcționalități. Iar într-un an de zile deja tu poți să dezvolți produsul dublu.

[00:47:22]
Cătălin Striblea: Ce înseamnă asta? În număr de angajați?

[00:47:24]
Adrian Ispas: In număr de angajați, în cazul nostru aproximativ 10 oameni.

[00:47:28]
Cătălin Striblea: Și o să mai crească? Adică asta ideea, dacă e atât de productiv, o să mai crească numărul ăsta de angajați, pentru că eu încerc acum să vă pun să gândiți. Din cealaltă perspectivă, îmi dau seama cât de util este acest tool pentru ceea ce faceți.

[00:47:45]
Adrian Ispas: Numărul de angajați în din perspectiva mea, și în perspectiva noastră crește foarte mult în corelație cu obiectivele companiei, în sensul că dacă noi ne dorim să accelerăm foarte mult dezvoltarea produsului, evident că folosim și astfel de tool-uri și evident că creștem și numărul de de angajați. Evident, probabil la un alt nivel față de nu știu a nu folosi niciun astfel de tol de inteligență artificială, dar în continuare numărul de angajați este creșterea numărului de angajați este corelată cu direcția dezvoltare a companiei.

[00:48:15]
Cătălin Striblea: Deci, ați spune că mai curând nu e nevoie să se îngrijoreze oamenii ăștia care au răspuns la sondaj, pentru că dacă detectez o mare îngrijorare, prudență, cum i-a spus, inteligența artificială e în locuri de muncă exact. Deci în industria dvs. nu e cazul, Domnule Popescu, la dvs. cum e.

[00:48:35]
Cristian Popescu : Bună dimineața? Întâi aș vrea să să spun că îngrijorarea din sondaj o îngrijorare reală, nu putem să să o neglijăm. Și în al 2-lea rând, cred că această îngrijorare provine de la necunoașterea tehnologiei mai mult decât din alte lucruri. Da, și noi avem un un produs. Se cheamă cod wisperer care ajută developer y să scrie cod mai repede și mai bine. Și măsurătorile noastre interne pe un grup de referință au dus cam în aceeași zonă. Se accelerează viteza, descriere cod cam cu 50% și în plus crește și șansa să scrii cod mai bine cu vreo 30% acuma ce facem cu timpul care ne rămâne e la dispoziția fiecărui companii să-l investim în creativitate. Noi, de pildă, urmărim să scriem partea creativă mai degrabă cu oameni și partea care se repetitivă să o automatizăm. Și atunci poți să să-ți creezi un potențial de de creativitate. Dar da, cu cineva poate să judece ce făceam înainte cu 10 oameni pot să fac cu cinci acuma, în aceeași unitate de timp. Orice progres tehnologic cred ca a pus dilema asta în fața noastră la orice moment. În în toate etapele și ați menționat mai devreme de industrializare. Întotdeauna omenirea a găsit utilizarea resurselor suplimentare și a continuat să le folosească în în dezvoltarea societății în ansamblu. Credem că și acum e același. E același moment. Revenind la partea de cunoaștere, tehnologia trebuie explicată. Puțină lume înseamnă înțelege de ce se numește G PT. De unde vine, devine de unde vin literele astea? Am mai văzut un sondaj. Un lucru care, da, îl constatăm vizavi de utilizare a inteligenței artificiale într-o formă nu neapărat auto-autorizată pentru business, în care angajații expun informații ale companiilor într-un mediu public, fără să fie corect auditat. Și intrarea și ieșirea din aceste unelte. D a și. s unt lucruri care pot conduce la ingrijorare.

[00:50:51]
Cătălin Striblea: Statiun pic să, să, să nu lăsăm această paranteză, că e foarte importantă și e puțin sesizabilă. Foarte multă instituție. Uite, și o dau și eu exemplul meu, eu îl folosesc în mod curent pentru a lucra. Practic introduc date într-o mașină care aparține unei alte companii. Da, și încă datele mele nu sunt atât de sensibile că le discut cu dvs. aici. Deci sunt lucruri care oricum ajung publice, dar pentru dvs. e mult mai complicat. Bănuiesc.

[00:51:18]
Cristian Popescu : Da, e o provocare în industrie, pe care adresăm, avem tehnologia să o adresăm acum. Însă mod-odelele se antrenează permanent, se antrenează pe datele tuturor. Și atunci, ca și companie, dacă vrei să-ți păstrezi avantajul competitiv, dacă vrei să-ți păi păstrezi drepturile intelectuale, trebuie să te gândești de două ori cum folosești in inteligența artificială în interes de business. Și atunci trebuie soluții care să mențină securitatea datelor, să garanteze că proprietatea mea intelectuală nu ajunge la concurentul meu și că datele mele sunt doar ale mele. Și atuncea există soluții tehnice în care modelul general e antrenat pe date generale, ceea ce se întâmplă acuma cu toate modelele. Dar partea de date c onfidențiale rămâne separată. Antrenează modelul doar pentru folosirea mea, nu pentru folosirea tuturor, pentru că e o IO nuanță. Și da, studiu arată. Deci se folosește serios un instrument public pentru interes de serviciu, nu neapărat auditat corect.

[00:52:26]
Cătălin Striblea: Asta înseamnă că se schimbă și cultura organizațională la dvs.

[00:52:29]
Cristian Popescu : Cultura organizațională este impactată de orice schimbare tehnologică și într-adevăr, trebuie niște reguli de guvernanță. Ce folosim, cum folosim? Cum interpretăm datele? Modelele sunt foarte complexe. Inteligența artificială astăzi, de tip transformer GPT, sunt extrem de complexe. Există și o meserie nouă prompt? Inginer se cheamă. În funcție cu ce întrebare pui, ce răspuns primești? Nuanțe în adresarea întrebării, schimbă-se semnificativ răspunsul. Trebuie să fim pregătiți să interpretăm lucrurile astea și să le controlăm.

[00:53:05]
Cătălin Striblea: Deci mi-ați răspuns la întrebare anterioară. A creat măcar un tip de loc de muncă? Da, ăsta pe care ăsta? Cel care face? Cel care face prompt? Mă întorc la dvs. domnule Cosăceanu, si sunt microfoane acolo. Când vorbim de guvernanță, ea este în primul rând interioară, nu din cadrul companiei. Adică în momentul în care folosiți toate aceste date și vă aplicați niște reguli proprii, reguli interne? Dă. Dar întrebarea e dacă simțiți nevoia unui tip de guvernanță care să vină și din afară, adică din spațiu public. La folosirea acestor mecanisme.

[00:53:47]
Tudor Cosăceanu: Pot vorbi din experiența proprie, din interiorul organizației. UIPath  fiind o companie de tehnologie și care e la vârful inovației. Cum spunea și colegul, suntem oncentrați să avem un trust layer atât pentru din punct de vedere al tehnologiei. Și cum automatizare a interagionează cu inteligența artificială. Și aici o să fac o asociere, care este folosită destul de des în în industrie. E spune că AI este creierul, este capul, iar automatizarea este corpul. Ca să genereze rezultate trebuie să funcționeze bine împreună. Până la urmă, cele două. O să mai fac un pas cu această asociere aș-nalogie, ca s-o traducem oarecum în ceva mai personal să zic dacă AI este creierul și automatizarea este corpul. într-un cadru mai restrâns. Da, ei AI, până la urmă lucrează împreună. E o comuniune. La fel putem spune și de comuniunea de acasă. Da, AI poate să fie femeia și automatizare corpul bărbatul ca să genereze ceva f rumos? Da, o familie, copii trebuie să lucreze bine împreună. Na și acum revin la acel trastlayer are trebuie îmbinat în nu doar în procese și ci și în tehnologie și luată din experiența proprie pe care fiecare organizație o are.

[00:55:59]
Cătălin Striblea: Aveți bănuiesc că există. Încerc să simplific așa pe înțelesul, nu toată chestiunea asta. Există un set de reguli impuse în companie și în compania dvs. pentru modul în care folosiți toate aceste programe nu ar trebui să lucrați în ultimii ani cum ați procedat?

[00:56:20]
Tudor Cosăceanu: Există. Există procese și bune practici și reguli ce consider că este m. M absolut esențial este ca acestea să nu fie rigide și să fie revizuite constant, constant, nu anual, la finalul anului pe baza unor rezultate, pe baza unor analize, ci trebuie să existe mai multe fac fac mai mulți factori de analiză și decizie de modificare a acestor a acestui trastlayer trimestrial sau poate chiar constanță. Fie o revizuire și o fluidă,

[00:57:02]
Cătălin Striblea: Adică, t ot timpul să primiți feedback din partea angajaților la ce se întâmplă în chestiunea asta.

[00:57:12]
Tudor Cosăceanu: Nu da a a angajaților și a întregilor echipe, mai ales colegii care să pun în în în în dezvoltarea de produse și cei care sunt cei mai avansați și cei care experimentează și testează și lucrează constant cu inteligența artificială pe baza interacțiunilor lor interne și externe să updateze constant aceste aceste bune practici. Până la urmă pionierii inovației trebuie să fie și cei care testează pe propria piele aceste lucruri ca să pot și să împărtășească nu doar intern ci și extern atât lucrurile bune cât și lucrurile mai puțin bune. A să dea un exemplu.

[00:57:59]
Cătălin Striblea: O să ajung și acolo la lucrurile mai puțin bune. Cred că și astea sunt importante din observațiile dvs. Domnule Ispas, care sunt primele lucruri pe care le-ați constatat dinspre angajați după folosirea intensă a acestor tip de programe? Adică ce v-au spus, ce feedback-ul au dat?

[00:58:14]
Adrian Ispas: că au mai mult timp liber

[00:58:16]
Cătălin Striblea: Ok.

[00:58:17]
Adrian Ispas: Asta e pr imul.

[00:58:19]
Cătălin Striblea: Nu, nu mai muncim atât, nu mai muncim atât, dați ceva de muncă mai munca d a,

[00:58:25]
Adrian Ispas: exact ca să nu ne dați afară ca să avem ce muncii

[00:58:28]
Cătălin Striblea: Și din punct de vedere al calității produsului.

[00:58:32]
Adrian Ispas: Este în continuare o creștere a calității produsului, din nou folosindu-l-ul de PI. Și asta e general valabilă. Cred că în orice industrie și în orice tip de de job nu ne face, nu știu mai puțin inteligenți dacă folosim astfel de tool-uri. Ba din contră, ne ajută-ne de noi perspective, ne ne eficientizează tot procesul. Și până la urmă, cumva, tot noi suntem la butoane, tot noi suntem master-ul acestei tehnologii, tot noi o controlăm și ea de sine stătătoare, nu poate să producă aceleași rezultate fără fără noi.

[00:59:09]
Cătălin Striblea: Deci timp liber da, calitate mai bună mai există ca să le număr. Mai există și altceva în această relație. Tot din ceea ce ați constatat.

[00:59:18]
Adrian Ispas: Astea două sunt cele mai importante.

[00:59:19]
Cătălin Striblea: Astea două sunt cele mai importante. Dar cum schimbă recrutarea personalului, a talentelor, să pot spune așa? Pentru că deja trebuie să vă gândiți la oameni care trebuie să facă să mai lucreze cu încă un ajutor, un program.

[00:59:31]
Adrian Ispas: Da, exact asta e o întrebare foarte bună și am aici o analogie care mie îmi place foarte mult. Cum vedeam acum mulți ani toate CV-urile astea în care toți își treceau experiențe cu microsoft word, google, microsoft excel, ș.a.m.d. Cred că în viitorul apropiat oamenii vor avea în CV partea asta de P rompt engineering și va fi un skill esențial, lucru cu alte tool-uri  de ai.

[00:59:59]
Cătălin Striblea: O cereți. Adică o urmăriți deja. Pentru cine ne privește acum online? Dacă cineva depune un CV la dvs. trebuie să scrie.

[01:00:07]
Adrian Ispas: Sunt anumite poziții pe care urmărim lucrul ăsta și e esențial.

[01:00:11]
Cătălin Striblea: Asta e valabil pentru toți trei, înțeleg aici, uitându-mă la nimic la dvs. am dreptate.

[01:00:18]
Tudor Cosăceanu: Aș face o co-o completare dacă la un moment dat ne uitam la CV-uri în CV-urile candidaților și vedeam că sunt născuți în 90 și și ne ne ne ne surprinde acest lucru, acuma încep. Trebuie să ne obișnuim cu faptul că au vin CV-urile și ne uităm peste ele și sunt 2000 și și e ceva care de prima dată când întâlnești acest lucru un CV in 2000 și trebuie să-l privim dintr-o altă perspectivă. E ceva.

[01:00:51]
Cătălin Striblea: Dvs. și dl. Ispas vă plângeți de chestiunea asta și cu dl. Popescu ce ar trebui să facem în această situație? Da, am mai citit CV-uri

[01:01:00]
Adrian Ispas: câteodată,

[01:01:03]
Cătălin Striblea: serios, le citește o mașină, le citește un aveți, e foarte bine să știe lumea, ca să știe să pe

[01:01:11]
Adrian Ispas:  în cazul Nostru se face un screening de CV foarte rapid să vezi exact ce experiență are persoana respectivă. Ăăînsă pentru noi nu e atât de important CV-U sau nu știu cât de bine arată sau cât de multe lucruri ai pus în el. Evident, e o firmă filtrare și pentru noi e mai important ce se întâmplă după ce te contactăm, după ce ai depus CV-ul, cum merge interacțiunea cum noi, cum merge proba tehnică, cum ești tu efectiv ca persoană. Ok?

[01:01:41]
Cătălin Striblea: Vă rog, domnule Cusoceanu,

[01:01:44]
Tudor Cosăceanu: sunt cazuri când pentru anumite roluri, doar pentru anumite roluri, nu. Încep să mă uit la candidații care au fost deja filtrați, selectați de colegi de la echipa de recrutare și mă uit la cei respinși, nu neapărat toți, în caz că în cazul în care un volum foarte mare. Dar mă uit la cei respingi, să văd un dacă identific anumiți candidați care poate ar trebui în Cluj, sau să văd un oarecare tipar. Da, cum au ajuns acolo. Și abia apoi mă uit la cei care au fost selectați.

[01:02:22]
Cătălin Striblea: Domnule Popescu, vă ajutați de inteligența artificială în recrutare.

[01:02:27]
Cristian Popescu : Inteligența artificială și are loc în toate procesele. E o unealtă pe care la Amazon o folosim de multă vreme. De pildă, recomandările personalizate pe site-ul Amazon ne-au dus la o performanță de 4000 de produse vândute pe minut în depozit, în centrele logistice folosim inteligența artificială ca să optimizăm rutele roboților, de exemplu. Asta ne-a dus la o performanță de 1.000.600 de pachete livrate zilnic. Am dezvoltat tehnologii precum just ok out, în care intri în magazin, ți-ții marfa. A ieșit la inteligența artificială a jucat un loc un rol foarte important acolo, în antrenarea modelelor, să recunoști toate pater ele, să faci lucrurile astea. Deci, da, e peste tot. Ce cred eu că că este important, mă întorc, este cunoașterea și explicarea tehnologiei. Bine de tot cu aplicațiile pe care le avem. Și da, în în recrutare, în HR poate să fie o zonă. Vedem în zona de relații cu clienții, aplicații vedem în zona de industrie, vedem în zona de de cercetare-dezvoltare. Cred că tehnologia poate fi aplicată în în toate zonele. U o o observație importantă trebuie pornit de la nevoie, nu de la tehnologie. Dacă răspuns inteligența artificială, care e problema? Nu trebuie să ajungem în locul ăsta și atunci da, și în recrutare se poate folosi. Trebuie să urmărim scopul, ce vrem să scoatem din recrutare, ca să folosim inteligența artificială, să scoatem lista de candidați respinși, să ne uităm încă o dată să vedem ce a scăpat, cum a fost în exemplul tău, să ificăm mai bine oamenii pentru interviul tehnic. Care este scopul? Deci, cu asta ar trebui să începem întotdeauna. La orice tehnologie nouă, inclusiv în în aplicarea ei-ului în în HR.

[01:04:34]
Cătălin Striblea: Acuma să știți că am niște întrebări aici, puse și de inteligență artificială. I-am dat ca la sondaj i-am dat temele de lucru și chiar o să vă folosesc unele dintre ele, dar i se pare așa foarte. Ele sunt create la modul general. Asta-i impresia mea despre tipul acesta de de întrebări. Iată, de exemplu, să vorbim despre inovații. Deci cum poate inteligența artificială să stimuleze inovația și să creeze noi modele de afaceri? Vi s-a întâmplat în această perioadă să observați lucrul ăsta.

[01:05:16]
Cristian Popescu : Inteligența artificială are capacitatea să absoarbă foarte, foarte multă informație și să digere această informație și de aici pot să rezulte lucruri noi. Avem exemplu unui client care a reușit cu inteligența artificială să facă un design nou la un produs și să scutească 15% din greutatea finală a produsului. Se pot descoperi optimizări de procese înainte nevizibile. Să pot deci în descoperirea de patern-uri ascunse și asta se poate întâmpla în orice organizație ai un proces logistic, crezi că este optimizat la maxim. Dar în acea optimizare, la un moment dat poate s-au îngustat datele pe care le am, le-am, le-am analizat pentru optimizarea respectivă și atuncea lucrurile devin sub această amprentă, toate de îmbunătățit măcar cu o șansă de îmbunătățire. Relația cu clienții, relația cu clienții este primul lucru. Vedem cu toții chatbot cea din ce în ce mai avansat. Avem un client care într-o săptămână a reușit să agrege în prima linie de răspuns la interacțiunile cu clienții întreaga documentație pentru niște procese financiare complicate. Și atunci când pui informație complexă sintetizate în primul nivel, ajuți la interacțiunea cu clienții mai simplă și mai bune, deci în toate, în toate domeniile.

[01:06:46]
Cătălin Striblea: Deci, Absolut deschide perspective noi în în orice moment vi s-a întâmplat, Domnule Ispas, găsiți drumurile astea noi, adică să vă apară modele noi sau chiar distructive după ce ați folosit tehnologia într-un scop, să vă apară pistă noi de lucru.

[01:07:05]
Adrian Ispas: Da, absolut, în sensul că noi ne folosim foarte mult de zona asta de inteligență artificială și în special și de zona de open source, de comunitatea open source și cum funcționează la la noi lucrurile e ca comunitatea oponsurse, destul de puternică pe zona de AI și inclusiv pe zona de large language models și fiind atât de puternică, îți vine cu noi perspective, din sensul că acolo sunt mii sau milioane de oameni care contribuie la aceste modele open source sau la aceste tehnici, tehnici pe care tu n-ai avea în primul rând resurse să le să le dezvolți, pe care tu după poți să le iei, poți să le optimizezi, poți să le adaptezi la business-ul și la la procesul tău di pur și simplu să scotești din nou, foarte, foarte mult timp. De ci răspunsul scurt e da. Ne-a ne-a ajutat și pe noi și ne-am dat seama și am generat cumva direcții noi în business-ul nostru plecând de la aceste tool-uri.

[01:08:09]
Cătălin Striblea: Dar în chestiunea finanțării trebuie să vorbim și despre asta puteți finanța în mod separat sau în ce fel vă gândiți că finanțați aceste instrumente? Intră în cadrul general al finanțării companiei, să spun, sau deja căutați soluții punctuale ca să dezvoltați sau căutați banii ca să dezvoltați zonele astea.

[01:08:28]
Adrian Ispas: Zone vă referiți la zonele noi.

[01:08:30]
Cătălin Striblea: Da, da, da.

[01:08:32]
Adrian Ispas: Intră pe de o parte, pe cumva bugetul pe care este pe care îl avem deja definit pentru companie, însă atunci când sunt, nu știu, lucruri foarte diferite față de ce plan am făcut noi acum un an sau un an și jumătate, ne uităm la noi surse de de finanțare.

[01:08:49]
Cătălin Striblea: Puteți să finanțați punctual chestiunile astea?

[01:08:52]
Adrian Ispas: Depinde cât de dificilă și cât de mare e problema . D ACĂ sunt lucruri mai degrabă nu știu, punctuale și mici de termenul, nu știu, implementări de câteva luni de zile, foarte puțin probabil. Dacă sunt lucruri mult mai mari. De exemplu, cum lucrăm acuma la o nouă arhitectură și nouă abordare de a face speech to text? Aici da, se poate, pentru că sunt practic procese de un an de zile de dezvoltare și.

[01:09:18]
Cătălin Striblea: Care sunt sursele de finanțare.

[01:09:20]
Adrian Ispas: În cazul nu, e un secret, da, nu e un secret. Informațiile sunt publice, în cazul nostru, fonduri de venture capetal, deci investiții private.

[01:09:28]
Cătălin Striblea: Care sunt foarte responsible la chestiunea asta. Adică dacă le prezentați proiectul, spuneți, domnule, noi lucrăm cu inteligența artificială. De perspectivele vin banii mai ușor.

[01:09:39]
Adrian Ispas: Da. Și sunt inclusiv fonduri de VC dedicate zonei de DeeP T ech, adică investesc doar în companii care fac inteligență artificială.

[01:09:46]
Cătălin Striblea: Ok, deji, deja există o piață aici la dvs. Domnule Cusăceanu, cum e.

[01:09:55]
Tudor Cosăceanu: Pot spune că eu asta beneficiat deja de încredere a investitorilor pentru a dezvolta soluții de automatizare care funcționează împreună cu inteligența artificială și deja putem vedea mii de clienți care adoptă astfel de astfel de soluții la nivel global. Iar cei care vor să investiția pleacă pleacă de la piața în care lucrează fiecare client sau fiecare organizație și de competitivitatea din acel mediu. Anumite industrii sunt mai competitive. Pot să dau exemple da, industria de telecomunicații, industria financiar-bancară. F iecare din jucători din piață, indiferent de regiune, trebuie să m trebuie să vină cu ceva nou, trebuie să inoveze, trebuie să fie mai aproape de client, iar ca să realizând acest scop prioritar, unii din ei decid ca tehnologia și adoptarea de noi tehnologii cum este AI și automatizare să devină prioritar. Hiar pot da un exemplu care este public și a apărut recent un jucător de din telecomunicații prezenți și în România, dar entitatea lor din din Spania au decis să fie o strategie prioritară să adopte AI și soluțiile de automatizare și după 6 ani de de investiții dedicate susținute la toate nivelurile organizației, au reușit să obțină o un ROI de peste 100 de milioane de euro și asta este pe baza calculelor lor și costurilor lor interne pe care probabil nici noi nu le puteam estima așa de bine. Dar ei și-au făcut propria analiză și după 6 ani au tras linie și au putut analiza și au văzut că au fost făcut această optimizare cu. În același timp alte sucursale ale clientului, au avut un alt parcurs, fiecare din ele și totul contează până la urmă de focus și consistență în aduce o strategie până la capăt.

[01:12:35]
Cătălin Striblea: E scumpă finanțarea asta sau e mai ieftină?

[01:12:42]
Tudor Cosăceanu: Cred că legat de finanțare cred că trebuie să revin la exemplul meu inițial în care Henry Ford a pus-o. A a adus în primul rând o o linie de asamblare automatizată și funcțional? Da, cred că nu și-a pus. M. Nu, nu, costul a fost elementul esențial și până la urmă să aducă visul lui de automatizare în să-l pună în practică și apoi acel model a fost adoptat.

[01:13:22]
Cătălin Striblea: Ok, mulțumesc, o să vă rog să vă pregătiți și întrebări din sală, dar până atunci mai am două mici capitole. Da, aș vrea să vă întreb, domnule Popescu, un sfat pentru cine este startup acum? Nu poate să găsească o astfel de finanțare. Sau pot să atragă. Poate cei care sunt la început în industria asta au nevoie și de astfel de idei.

[01:13:45]
Cristian Popescu : Da, noi ca și companie avem un program dedicat pentru startup-uri și pe diverse paliere. Avem diverse finanțări dedicate pentru startup. Dar în privința accesului la tehnologie, în general, în toată oferta Amazon avem un așa-numit fritier, cu care toată lumea poate să înceapă gratuit, să testeze, să încerce de cele mai multe ori. Pentru zona de startup ve foarte, foarte incipient, nivelul ăsta ajunge în toate tehnologiile, inclusiv în gnai. Mai departe cred că finanțările pot veni dinspre noi, dinspre cei care asigurăm tehnologia. Ar trebui să fie finanțări publice în direcția asta, din dintr-o strategie de digitalizare poate a țării, să avem niște un sprijin consistent în domeniu, dacă ne dorim să performăm ca și ca și țară.

[01:14:39]
Cătălin Striblea: Un sprijin de la stat.

[01:14:42]
Cristian Popescu : Sprijin sau investiție de la stat. Adică aș spune mai degrabă sub forma de investiție. Dacă ne dorim să performăm într-un domeniu, avem nevoie de resurse, ca ca națiune. Și atunci, în mod normal ar trebui să ne gândim la metode de de încurajare.

[01:15:02]
Cătălin Striblea: E acest domeniu care poate să. Aducă valoarea adăugată României?

[01:15:06]
Cristian Popescu : Domeniu IT aduce deja valoare serioasă pentru țara noastră și prezența companiilor mari aici în în mod semnificativ este vizibilă. E o oportunitate tehnologică pe care cred că România e pregătită să s-o fructifice și cred că cel puțin ar trebui să avem o dezbatere pe tema asta la nivel de țară. Ce am putea face să ne accentuăm prezența în domeniu IT în în noul domeniu care se deschide acuma așa de de rapid.

[01:15:39]
Cătălin Striblea: Asta e foarte interesant. Știți că în partea a 2-a dezbaterea aceasta va merge către domeniul public și modul în care statul român, Comisia Europeană, Uniunea Europeană pot implementa sau pot dezbate măcar strategii sau direcții, direcții de acțiune. De asta eu trebuie să vă întreb și despre riscuri și limitări și red că e foarte important. Aveți cu toții sisteme de astea în companie, lucrați cu ele, perspectivele sunt bune, ok, nimeni n-are stă teamă, dar nu se poate să nu existe riscuri în toată chestiunea asta și trebuie să le fie observat.

[01:16:16]
Cristian Popescu : Evident că există riscuri. Orice tehnologie poate fi folosită în două direcții în direcția binelui sau a râului, nu numai tehnologiile și obiectele, chiar și de-aia cred că este foarte importantă înțelegerea și noi folosim o analogie în interior ca să explicăm cum funcționează. Geni și dacă îmi permiteți, în scurt, în 2min dacă aș vrea să organizez o petrecere surpriză pentru unul din prietenii mei, pot să organizez singur sau pot să mă rog prietenii să organizez această petrecere pentru pentru pentru noi. Și atuncea fiecare persoană primește un task locație, temă, muzică, băuturi, mâncare. Asta este partea de codare, ca să spun așa și începe fiecare să-și rezolve problema pe care care este asignat. Ce face tehnologia acuma este că fiecare dintre componentele astea fiecare dintre coder dintre persoane e foarte atent la ce fac vecini. Ăsta e mecanismul de self attention care a dus la PER. Este inovația de machine learning care a dus la la la performanța la care suntem acum seci. Sunt foarte atenți ce fac vecinii după ce au optimizat în funcție de task-ul personal și de ce fac vecinii. Se face un comitet ca să spun așa și să se discută la nivel de brainstorming pentru toată lumea care-i soluția, cum îi facem petrecerea lui Popescu cea mai reușită și de-abia după aia vine rezultatul. Deci tehnologia cam așa funcționează și atunci evident există riscul de bias, de polarizare. A ieșit prea pe pește pe trecerea lui Popescu și lui nu-i place peștele. De ce? Pentru că partea asta de sală preferă si food și atuncea evident că au recomandat. Deci bias-ul este un lucru pe care trebuie să-l observăm și trebuie să fie unelte, se poate automatiza și treaba asta care să să să verifice. Noi avem un asemenea una asemenea unealtă care verifică baia sub baiasul de de sex, baiasul de apartenență de etnică. Deci trebuie să ai grijă ca mecanismele să fie transparente și să evite bias-ului. Ăsta e unul dintre dintre riscurile pe care le are tehnologia.

[01:18:35]
Cătălin Striblea: Explicați-ne u n pic mai mult aici, adică un alt asta la ce o folosim.

[01:18:39]
Cristian Popescu : O folosim să analizăm mecanismele din spatele modelelor care să poată detecta urme de bias, în sensul că la pentru anumite intrări urmărim ieșirile și atunci unealta asta compară intrările cu ieșirile și detectează în ce fel c-au s-au orientat ieșirile din unealtă către ceva care nu este natural. Ok da, o mașină poate să aibă baia, bineînțeles că poate să aibă, este programată. Deci modelele mă duc în altă zonă în care voiam să ajung un pic mai târziu. Halucinația modelelor alucinația nu trebuie luată în sensul dramatic. Este ceva care este livrat fără informație factuală și atuncea. Nu sunt puține cazurile în care modelele de generativ de AI au fiind dedicate în a obține răspunsul, au inventat răspunsul ca să-l, ca să livreze rezultatul. Și atuncea trebuie să fim conștienți de lucrul ăsta. Să fim conștienți că modelul, oricât de performantă ar fi, oricât de mic, câte de multe, de MI-d, de multe informații au la intrare miliarde de informații, miliarde de parametri. Există întotdeauna un risc ca ieșirea să nu fie corespunzătoare. Atunci trebuie implementat. Mecanismele în engleză se numesc explaynability. Nu știu cum să te aduc în române ști explicitabilitate. De ce am făcut pasul ăsta, de ce am luat decizia asta, de ce am propus meniu de pește, de ce am propus desertul cutare? Trebuie să fie o cauzalitate cu care să poată fi urmărită. E complicat, nu e simplu la toate miliardele astea de parametri, însă trebuie urmărit. Și atunci riscul de de bias, riscul de halucinație, riscul de securitate am vorbit mai devreme. Riscul de securitate. Nu pot să merg într-un domeniu public cu informații confidențiale. Sau dacă merg, trebuie să știu care sunt riscurile, trebuie să știu să conțin riscurile alea, cât de reziliente. Modelul livrează informații permanent, consistent cu așteptările. Toate astea trebuie auditate și toate trebuie înscrise într-un proces de guvernanță. Și aici este pe de o parte responsabilitate a utilizatorilor, dar va trebui să fie și o responsabilitate a spațiului public. Pentru asta, acesta sunt inițiative legislative.

[01:21:20]
Cătălin Striblea: O să avem partea a 2-a a dezbaterii. Merg și către dvs. domnule Ispas , cu aceleași întrebări legate de riscuri în primul rând și apoi de limitări.

[01:21:29]
Adrian Ispas: Riscurile tehnologiei de AI  evident

[01:21:33]
Cătălin Striblea: în compania. Dvs. că aici trebuie să artăm lucrurile astea.

[01:21:37]
Adrian Ispas: În compania noastră. Evident, avem mecanisme de ecuritate, în sensul că ok, folosim astfel de tool-uri, dar nu introducem în ele chiar date cu caracter sensibil sau lucruri nu știu, de proprietate intelectuală a companiei noastre. Deci e clar că fiecare dintre noi trebuie să aibă un filtru din ăsta sau o metodologie.

[01:21:58]
Cătălin Striblea: Deci un risc de securitate. În primul rând.

[01:21:59]
Adrian Ispas: Da, exact e un risc de securitate pentru cum se discuta și mai devreme, tu practic trimiți informațiile astea, datele astea la un tort party și datele astea pot face parte din proprietatea tea intelectuală, care de unde știi că nu o să ajungă, nu știu, la un competitor de-al tău sau de unde știi că nu știu, n-o să fie folosite într-un răspuns pe care îl va da mai târziu către un competitor de de altă adică riscurile sunt iminente și trebuie să ai astfel de de filtre prin care te te protejezi și delimitezi clar. Asta se poate introduce. Pe asta poți să o folosești aici, nu se poate. Sau dacă e nevoie de ceva de genul mai bine îți iei un model open source-ți faci fine tune local și folosești în sistemul tău o n premise.

[01:22:44]
Cătălin Striblea: Ok, altele, dincolo de securitate.

[01:22:49]
Adrian Ispas: Altele la modul general. Cred că partea asta de inteligență artificială, pe de o parte trebuie reglementată la la modul general acuma este pur și simplu fiecare face cum vrea, ce vrea, cum poate. Nu cred că e o direcție bună pe care noi mergem în momentul de față. Nu există niște reglementări și aici o zic din mai multe perspective. În primul rând de de pe din perspectiva companiilor care dezvoltă astfel de de algoritmi e foarte important să știi dacă datele tale, că au client au fost folosite cu adevărat acolo sau fu de multe ori nu știu, tu nu-ți dai acordul să fie folosită, te la se da de unde știi că nu au fost cu cu adevărat folosite și astfel de reglementări ar ajuta. Pe de o parte direcția asta de de confidențialitate a datelor și în al 2-lea rând e foarte periculos partea de să zicem dip fake, în sensul că OK, în ziua de azi poți să generezi foarte ușor text, poți să generezi foarte ușor imagini, poți să generezi foarte ușor video cum știi că acea persoană chiar e acea persoană în video și practic ar trebui niște sisteme crin care cumva să detectezi automat. Ok, ăsta este un video generat de nu știu o companie de generativ. Pai sau este un video real și practic lucrurile astea ar trebuie făcute prin niște reglementări, în sensul că OK, tu dezvolți un astfel de algoritm, dar trebuie să ai niște mecanisme de safety care să-ți zică inputul output-ul al ăsta e generat de algoritmul meu sau nu, e generat de algoritmul meu, ca să poți să distingi foarte ușor după dintre cei real și ce e fake. Pentru că am văzut în ziua de azi cât de ușor poți să generezi voce, cât de ușor poți să ginesc video sau imagini care nu ți se. Și circulă deja în spațiul online destul de liber. Exact că le identifici relativ ușor într-un an. Nu știu cât de ușor va fi.

[01:24:42]
Cătălin Striblea: Nu știm cât de ușor. Mai oricum trebuie să-l închipuiți pe dl. Iohannis cântăm la acord, nu? Adică nes asta, domnule Cosăceanu, limitări sau riscuri.

[01:24:55]
Tudor Cosăceanu: Aș spune că, în primul rând, să ne gândim la limitări. Și poate că ar trebui să facem niște analogii. Când într-o grădiniță, adulții ar trebui să se asigure că există un gard unde copiii care se joacă la grădiniță să nu fie expuși anumitor riscuri grave sau să nu iasă din incintă și să ajungă în situații periculoase. Dar cât sunt acolo, la locul de joacă, ei ar trebui să fie lăsați în pace, să își dezvolte abilitățile, să-și dezvolte creativitatea. Și plecând de la această analogie, există sectorul public și guvernamental și jucătorii care putem spune că sunt cei care pun acele garduri. Acele garduri ar trebui să fie cât mai lejere, cât mai care să nu îngrădească capabilitatea de dezvoltare și de de creativitate. Iar jucătorii care au dezvoltat aceste tehnologii și cei care contribuie la dezvoltarea lor sau contribuie la adopția lor ar trebui să nu li se îngrădească libertatea de a dezvolta aceste soluții. La  fel ca orice nou salt tehnologic, nu trebuie îngrădit pentru că cei care îl îngrădesc doar doar frânează ceva inevitabil.

[01:26:35]
Cătălin Striblea: Vă mulțumesc. Luăm întrebări din sală acolo. Prima dintre ele a haideți că vă dau mic.

[01:26:54]
Nicolae Neculescu: Tot. Negulescu Nicolae sunt nu credeți că aplicațiile de inteligent artificial ar trebui să fie open source? În felul ăsta s-ar elimina și tendințele dictatoriale din anumite aplicații, s-ar reduce foarte mult și reglementările, pentru că atunci foți verifica, tu ai posibilitate de fapt o fa-ța ce nu face și apare și transparență și s-ar adopta mai încrezători. Adică ar fi oamenii mai încrezători în adoptarea AI-ului? Mulțumesc.

[01:27:28]
Tudor Cosăceanu: Aș dori să revin cu un răspuns la această întrebare la există un București? Există un ștrand, nu știu dacă mai este funcțional, aproape de Piața Presei. Cu ce avea un gard acolo și puteai să mergi pe la intrare să plătești taxa de acces sau pe gardă. Avea un înscris foarte relevant și spunea ieftin nu rezistă, gratis nu există.

[01:28:07]
Nicolae Neculescu: Îmi cer scuze. Open surse nu înseamnă gratis. Repet, open surse nu înseamnă gratis, nicidecum.

[01:28:17]
Tudor Cosăceanu: Am înțeles. Am vrut să fac acea nalogie să evidențiez faptul că nu ar trebui să îngrădim capabilitatea de a de jucătorilor din piață, de a dezvolta tehnologii și de a dezvolta soluții care pot ajuta. Am putea spune foarte multe din lucrurile la care avem acces acum sau dispozitivele care le utilizăm zilnic sunt dezvoltate de jucători care doresc să-și protejeze IP-ul. Da, proprietatea intelectuală cu lecând de la premiza că vor să aducă și mai mult, să facă și mai mult bine, orice companie trebuie să facă și profit, dar făcând profit, o parte din acele profituri pot fi reinvestite în dezvoltarea de noi tehnologii.

[01:29:20]
Cristian Popescu : Din perspectiva noastră, noi lăsăm utilizatorilor posibilitatea de a-și alege modelul, că e open source sau că este un model dedicat. La noi ne gândim în sensul democratizării accesului la AI, garantarea accesului egal la de la variantele de model. Și atunci dacă o companie dorește să lucreze cu un model open source poat să facă lucrul ăsta.

[01:29:47]
Adrian Ispas: Iar din perspectiva mea nu cred că dacă obligăm toate companiile care dezvoltă inteligent artificială să facă modelele open source, ne-am rezolvat problema, pentru că pe de o parte o să frânăm foarte mult partea de de inovație. Adică multe dintre aceste companii care dezvoltă tehnologie de inteligență artificială au ajuns să dezvolte modelele astea și din perspectivă comercială și din perspectivă de intelect in proprietate intelectuală. Evident, comunitatea oconsurse este extrem de bună și este extrem de benefică atât la modul general, cât și companiilor care dezvoltă algoritm cu cu sursă închisă. Ce cred în schimb că trebuie să se întâmple este acea parte de reglementare de care ziceam mai mai devreme și trebuie făcută într-un mod în care din nou nu trebuie să îngrădească dezvoltarea tehnologie trebuie făcută într-un mod în care îți generează partea asta de de siguranță și îți permite în continuare să dezvolți la același pas partea de de inovație.

[01:30:54]
Marius Matei: Bună ziua numele meu este Marius Matei, Academia de Studiu Economice. Am o întrebare cunoașteți clienți de-ai dvs. sau în general, dacă cunoașteți vreo bază de date în care să fie documentat câștigul pe care la nivel global companiile l-ar obține prin adoptarea inteligenței artificiale? Și dacă v-ați propune să faceți o cercetare în acest sens, cum ați documenta câștigul sau pierderea pe care companiile le la nivel global l-ar obține prin adoptarea acestor Inteligențe artificiale? M Ulțumesc

[01:31:34]
Adrian Ispas: În cazul nostru este destul de de simplu și avem imputul ăsta de la mai mulți clienți. Noi oferim o soluție de transcriere, deci automat comparația pe care o faci este versus transcrierea manuală. Și ca să stem de referință, luăm o oră să transcrie o oră de audio de cel mai multe ori rețea, undeva în jur de 4h de de muncă efectivă. Soluția noastră o transcrie undeva în 10-15min și mai treci tu o dată prin ea să faci eventuale corecții, acolo unde e cazul. Ele ar trebui să fie destul de de puține, ținând cont de faptul că acuratețe undeva la 95, nouă 7% deci ajungi să produci același rezultat în aproximativ o oră de de muncă cu aceste corecții pe care le mai faci tu. Deci practic ai redus de la 4h la 1h ai câștigat 3h și asta e un feedback general valabil pe care l-am primit de la mai mulți clienți.

[01:32:30]
Cristian Popescu : Cred că sunt cifre deja publicate la nivel global. Una pe care am văzut-o de curând e că în 10 ani, inteligența artificială va conduce la o creștere de 7% a GP-ului. În rest, cred că e la nivelul la care îl vedem. E la nivel de client, de use case. Ce se întâmplă și cum? Fiecare proiect analizat din perspectivă AROWAI e mai degrabă la nivel de proiect. Ce vedem pe printre clienții noștri? Însă încă o dată cred că am văzut destul de cifre la nivel la nivel global.

[01:33:09]
Tudor Cosăceanu: Pot spune că ne concentrăm să ascultăm vocea clienților și, la rândul lor, pe ei să-i includem în propriile noastre studii și să-i să-i aducem pe ei la diferite evenimente sau de profil de industria lor, în care să-și împărtășească experiența, să-și împărtășească experiența de adopție a soluțiilor de automatizare. Și ai, cum spuneam, și înainte, și cu bune, și cu rele, și pentru că odată cu ei, ei fiind pionierii în adopția acestor tehnologii, trebuie să-și împărtășească și provocările pe care le-au întâmpinat tu neapărat provocări tehnologice sau provocări de finanțare sau provocări de legate de riscuri, ci și provocări care au impact culturale și cultură organizațională, pentru că depinde foarte mult de cultura organizațională pe care o organizație o are. Cu siguranță e o diferență foarte mare într-o firmă de tehnologie care dezvoltă soluții sau o firmă ca să fac legătură către viitoarele discuții din administrația publică sau sectorul guvernamental unde trebuia, unde pot adopta soluțiile. O vor privi dintr-o altă perspectivă și o vor adopta dintr-o altă perspectivă, iar studiile pot fi oarecum, ar trebui să fie punctuale, cât cât mai punctuale și mai puțin generale, ca să poată să fie relevante pentru fiecare industrie.

[01:34:59]
Cătălin Striblea: Mulțumesc pentru prezență, mulțumesc pentru răspunsuri, Dumnealor o să mai rămână aici, în sală, puteți să-i acordați și în în mod direct, dar înainte trebuie să mergem mai departe. dl. Alexandru Mihail Ciuc este acolo, Domnia sa este VP S ales and  Engineering  la UIPath și o să ne arate această sau să ne facă această demonstrație despre funcționarea sau modul în care UIPath înțelege să folosească această tehnologie. Încă o dată vă mulțumesc tare mult și îl invit pe dl. Mihail Ciuc să ne prezinte datele respective.

[01:35:42]
Alexandru Mihail Ciuc: Buna ziua, Speram ca o sa să facem și un demo. Voiam să împărtășez și eu un pic și părerea mea apropo de tot ce s-a discutat, frica aceasta baiesuri ș.a.m.d. Cred că singuri, aceste frici, aceste bis-uri venit din propriile noastre caracteristici, așa cum se spunea și în celebra carte Sapiens. Diferențiatorul major a umanității versus celelalte ființe din regnul animal este exact capacitatea de a de a fi bier și capacitatea de a nara, capacitatea de a halucina până la urmă și de aici cred că cumva intri în strict vin și fricile noastre către aceste super-putere ai cred că și odată ce am intrat în epoca modernă necesitatea noastră de a crede într-o ființă superioară, într-o putere superioară s-a mutat un pic poate și din partea religioasă către această parte, de a avea un super computer, o super-putere artificială care să să ne ghideze sau să ne omoare pe toți și na, acuma filme noi am tot văzut una cred că dintre cele mai interesant e apariții pe care o știți cu toți este aceasta da din opera maestrului Stanlicubric în care era această ființă artificial acestei AI, Da, care cu timpul era și un pic șmech-ar-așa era un pic și ghidate și ajuta și cred că a avut un impact major asupra culturii și asupra mentalității noastre. Despre când am, când discutăm despre despre știința artificială, apoi bineînțeles, au venit filmele cu apocalipsa, da, apropo de inteligență artificială, da, de singularitate, de cineva care a preluat controlul, o ființă care a devenit selfaware și-a dat seama că umanitatea este un virus. Apoi au venit și poveștile din Matrix și cumva cred că noi acum am ajuns într-o situație în care încercăm puțin să salvăm fața AI-ului după cum sunt firmele acum din marvel. Da, unde vedem fața bună prin jarvis? Da, noi noi la IPS vedem un pic diferit lucrurile și partea de generative AI, noi o vedem ca o-o un ajutor important în business și-n arare și în a descoperi și n-a crește productivitatea personală. Dar noi ne uităm mai adânc când cum putem să sporim productivitatea unor business-uri contextualizate prin puterea AI-ului. Și atunci noi discutăm foarte mult despre CFCI și mai puțin degenerative AI și încercăm să aplicăm modele de AI care să ajute în arii specifice în care un business are are challenge u și vrea să dezlege această productivitate. Și aici o să vi-l introduc pe versiunea noastră de de AI, un pic mai simpatic decât ce știm până acum că arată AI-U, dar e un pic mai nerdy așa și vroiam să introduc suita noastră nouă de de produse pe care am anunțat-o și la forward, iar acum cred că în premieră în în România, și anume suita UI PATH autp pilot. Da, el este autopilotul nostru, așa l-am denumit și este un un roboțel drăguț care folosește inteligența artificială pentru a ajuta în diferite arii. Și aici noi am definit câteva personaj DA în care în care pot face oare ar avea un impact și o să trecem un pic prin fiecare, dar o să și vă arăt partea de generativ și cum poate ajuta în viața de zi cu zi orice angajat. Dar haideți să începem cu ce spunea și și Cristian Popescu apropo de sporirea capacității de a dezvolta COD da, și aici avem autopilot-ul DA în development, care este o adiție acum la platforma noastră de development la studio prin care și pentru ABS, prin care prin text se pot genera automat workflow-uri? Da, trebuie decât să scriu un text sau pot să fituiesc un un document de exemplu și va crea o aplicație din acel document automat? Da, pot să da indicații asupra excepțiilor dintr-un proces, acestea vor fi automat introduse în workflow. Da, chiar pot să scriu și cod, dar doar prin natural language. Aș vrea să vă arăt asta live, dar nu sunt suficient de tehnic în a înțelege rezultatul. Aici am o problemă cu natural inteligence, nu cu artificial inteligence. Da partea a 2-a a și a 2-a persoană testării da, Noi am observat că o mare parte din time to market DA și time to valiu într-o aplicație software este partea de testare este foarte laborioasă, în continuare încă făcută relativ relativ manual. Și aici noi am am creat această autopilot care practic te ajută să scrii test case-uri și să le automatizezi direct doar prin scrierea acestora. Poți să fiduiești business requirements? Da, și acestea vor fi convertite automat în scripturi de testare și in test-case care pot fi rulate și verificate. Apoi poți rezulta acțiuni specifice, apoi din aceste teste care pot apoi prin tot text să fie embedu ite da, incluse în automatizarea aceea auto-aplicații. Adică eu testez acum o interfață, niște filduri doar din business require-ment, dar va reieși și o sugestie pe viitor acea aplicație. Cumva poti fi îmbumbunătățită și automatizată acea interfață, autopilot-ul pentru business analiști aici iarăși și aici U Path a avut o inovație destul de timpurie legată de faptul de și aici a venit o chestie ca feedback de la clienții noștri. Ok, eu ai patare, un produs extraordinar care poate automatiza procesele de business, dar nu prea știu unde să mă uit, cu ce să încep. Și atunci noi am dezvoltat ceea ce se numește communication s mining, tusk mining și process mining, care folosind tot inteligența artificială, îmi pot înțelege procesul meu după cum rulează un agent, un grup de agenți, un departament întreg, atât acele buttlenex din proces, cât și diferențele. Pentru că fiecare între noi când avem de făcut o activitate, o facem cumva în mod diferit. Cineva mai întâi deschide email-ul și apoi cineva deschide un document, după care copiază ș.a.m.d. Da, și aici putem să găsim să creăm filtre automate prin doar prin prin text putem fidui un process, ma putem analiza munca unor unui departament. Cum am spus și ea va fi convertită automat într-un process map, dar și într-o automatizare viitoare a gata să să funcționeze. Și revenind la partea generativă, noi spunem autopilot forevrion da, și aici o să înerc eu acum să vid și arăt ia să vedem 2s să mut ecranul să fim un pic răbdător cu viteza pentru că este un set-up destul de complicat printr-o mașină virtuală prin VPN, fiind un produs care va fi lansat de-abia în primăvară, nu toată lumea are acces la el. Da și aici avem un un PDF da în română este agenda AR și participanții acestui eveniment și ia să vedem uikid  O să-l pun în autopilot ga și o să întreb en. El acum va citi documentul, va înțelege. În teorie ar trebui să meargă și în limba română, dar sincer nu am testat. N-am avut timp să-l testez, de aceea  Prefer să merg pe engleză. El a înțeles acum documentul l-a citit și-mi de câteva sugestii. Da, să vedem ce mi-a scris aici. Pay per per question, Liviu the agenda speech by elena diaconu other cont s peech follow presentation în agenda și câte gand seter r mindere In form your  team? Da, a fost. Mi-a scris cât de cât. Câteva, câteva sugestii. O să-i spun să-mi pregătească un meeting în calendar. Aici mă întreabă asta e o validare, un pas care nu este necesar neapărat, dar pentru a rula o automatizare corectă și un human validation a uite  o eroare? Da, asta n-am mers așa cum îmi doream. Ia să mai vedem. Ia să vedem ce-mi sugerează aici. Da de câțiva dintre participanți. Așa can you slack? Ia să vedem dacă-mi trimite un mesaj pe slack. El încearcă oricum să creezi o automatizare on the spot, neavând un workflow deja creat în spate. Așa-i să vedem unde-i slack-ul da a trimis către grupul pentru acest eveniment participanții și acum ia să vedem dacă 2s, să vedem dacă pot să fac și ceva de genul o să-l folosesc pe colegul meu Tudor ca să nu stocuiesc pe altcineva. Ia să vedem ce face aici. Încă o dată timpul este și dat de ce o mașină virtuală. El de obicei merge mai repede în în vaier pentru clasic, dar acum el creează o automatizare from the scrach. A înțeles să pună și-ul v-am spus. În mod normal ar trebui să meargă în orice limbă, doar că nu am testat foarte mult și aici. Apropo de ce spunea iarăși Cristi, o să vă mai astăzi dau rand. O să mai spun o chestie, de exemplu, răspunsul la prima întrebare el variază. Când i-am spus să mă ajute să mă pregătesc pentru această întâlnire, când l-am mai rulat, el mi-a dat, de exemplu, ieri un alt răspuns de care nu am ținut cont, și anume a spus băi, să vezi, pregătește teși să ajungi mai devreme, că s-ar putea să fie pregătit pentru Ziua Națională. Astăzi nu mi-a mai spus lucrul ăsta. că a deschis pro fiul meu. Vedem  ce face a deschis profilul lui. Tudor. Analizează pe Tudor acum a merge un pic mult mai încet decât mă așteptam. De obicei merge foarte rapid, plus că asta este o chestie oricum vizuală. El poate să facă toată chestia asta in the backround ,d ar pentru demo purpose n-am fi văzut, n-am fi văzut nimic dacă mergea în în în background, mă rog. Ideea autopilot-ului și ce, unde vrem noi să ajungem cu el? El va fi lansat în primăvara anului viitor este să fie practic singurul prompt de pe ecranul unui utilizator desktop prin care el să aibă acces la aplicațiile lui, la automatizările lui, să-și creeze automatizări on the spot. Ele odată create pot fi și salvate și folosite data viitoare atunci a gain viteza va fi mult mai mult, mai în timp real, înțeleg eu un pic ce s-a întâplat aici? Nu, nu trebuia să-i dau eu. Confirm nu trebuia să da. De asta așteptam degeaba. Trebuia să-i scriu eu că să confirm. Nu, nu a găsit butonul, el nu vrea să facă o greșeală. Și atunci toate prompt-urile astea sunt sunt puse auto pentru a avea siguranță. Ele nu sunt pași, nu sunt pași necesari. Acuma el gata. M-a conectat. Successful  cu  cu Tudor. Mulțumesc Tudor să accepți invite-ul meu? Da, cam cam atât am am vrut să arăt. El poate să răspundă ca și chat GPT la multe întrebări generative. Noi vrem să-l facem cât mai specific. Da. În business i-am dat puterea de a înțelege documente, înțelege website-uri. Adică puteam să facă același lucru, de exemplu cu site-ul  evenimentului.  tot la fel ar fi înțeles, ar fi luat și ar fi luat toate informațiile despre dată, despre tot. Integrarea cu outlook-ul văd că nu a funcționat. Probabil nu sunt conectat la VPN cum trebuie, dar bun. Atât am avut pentru pentru astăzi. Continuăm cu următorul panel, sau avem pauză.

[01:51:53]
Cătălin Striblea: O să avem o pauză de 10min pentru cafea. O singură curiozitate am deci în momentul în care-l instalez, dacă aș fi client, să spunem, el are acces practic la toate datele mele din.

[01:52:07]
Alexandru Mihail Ciuc: Nu are acces la toate datele, are acces la ce indicăm noi să aibă acces, iar envirment-ul din spate, orchestratorul și toată suita de produse uipath poate să stea atât on prem în cadrul clientului sau în cloud-ul, în cloud-ul nostru.

[01:52:22]
Cătălin Striblea: Ok, deci poate fi făcută un fine tuning acolo la ce f olosește sau nu folosește.

[01:52:29]
Alexandru Mihail Ciuc: Bineînțeles, noi avem și ce numim A i trust layer? Da, unde ne asigurăm că avem un ingres control, unde ne asigurăm că sunt pi data, sunt filtrate ș.a.m.d. Adică totul este configura bil de client. Noi nu avem acces oricum la date.

[01:52:46]
Cătălin Striblea: Ok mulțumesc mult Alexandru Mihail Ciuc bănuiesc că mai rămâneți să să mai stați de vorbă cu cei care sunt interesați de cum funcționează asta e prima parte 10min pentru cafea. Ne întoarcem cu al 2-lea panel în care o să vină întrebările legate de administrație publică, guvernanță, modul în care spațiul public trebuie să trateze toate aceste inovații. Vă mulțumesc tare mult.

PANEL 2

Transcript

[00:02:33]
Elena Deacu: Mulțumesc că ați urmărit și ne cerem scuze pentru anumitele defecțiuni tehnice. Aș vrea să invit acum alături de mine pe speakerii acestei conferințe, acestui panel. O să încep cu o scurtă prezentare a fiecăruia dintre ei. Încep cu dl. Mihai Ghigiu, care este șeful Cancelariei Prim-Ministrului din Guvernul României, cu rang din ministru. El este dr. al  Școlii Naționale de Studii Politici și Administrativ de Studii Politice și Administrative din București și predă cursuri de afaceri europene din anul 2012. Alături de noi online va fi dl. Dragoș Tudorache, coraportor al Parlamentului European pentru AI Act și V icepreședinte al grupului Renew Europe. Îl mai avem alături pe dl. Mateusz Majewski, este vicepreședinte regional pentru Europa de Sud-Est al Uipath. El conduce eforturile companiei de a sprijini întreprinderile și organizațiile din sectorul public in România, Ungaria, Turcia, Israel, Republica Cehă, Grecia și Az erbagean. Ca , să beneficieze de pe urma implementării automatizate bazate pe instrumente AI și îl mai avem alături de noi pe dl. Sabin Sărmaș, șeful comisiei de IT&C din Camera Deputaților din Parlamentul României. De-a lungul carierei sale profesionale s-a implicat activ atât în organizații publice, cât și în companii private din domeniu IT&C și nu în ultimul rând, o avem alături de noi pe Elisabeta Moraru, Country Director Google România din anul 2016. Ea are o experiență de peste 20 de ani în domeniile management, vânzări și marketing, dezvoltare de afaceri și training. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezența la conferința noastră și aș vrea să începem foarte scurt cu câteva din lucrurile care mi-au rămas și după o discuție pe care am avut-o personal cu Ott V elseberg, veți putea găsi interviul integral pe site-ul economedia. Pe scurt, ne-au spus că utilizează AI în diferite scopuri de a reintroduce șomeri pe piața muncii, de a colecta taxe sau de a ghida navele care spart gheața. Însă câteva lucruri mi-au ra mi-au atras atenția. Proiectele pe care le implementează sunt pe termen scurt, sunt cu scop determinat, chiar dacă datele nu erau perfecte. Au lucrat cu ce aveau, doar pentru a face ceva și pentru a aduce o contribuție în viața cetățenilor. Au bazarea au abordarea bazată pe date și folosesc exrots, o infrastructură bazată pe date, un un strat de date. Și au dezvoltat intern. Au folosit soluții open source acolo unde au putut, dar au de dezvoltat și intern. Și-au făcut o echipă de gov-tech și atunci când a fost posibil, au shar-uit soluția și cu alte organizații private sau publice, astfel încât cetățenii să beneficieze de fondurile publice investite în dezvoltarea AI. Spre comparație, acum, România abia început implementare a instrumentelor de AI. Am văzut două sau trei exemple, precum la la Ministerul Finanțelor vorbea de introducere a unui chatbot. Am văzut un chatbot și la un sector de de o la o primărie de sector din București. Ministerul Ministerul Mediului vrea să urmărească transporturile ilegale de lemne cu ei AI și exemplele pot fi numărate pe degetele de la o mână, ca să zic așa. Acum, având în vedere toată această imagine, că întreb pe toți cum poate statul român să exploateze instrumentele de de inteligență artificială astfel încât să înceapă de undeva digitalizarea și să aibă o o influență mai bună în viața cetățenilor? Ela Moraru vrei să începi.

[00:07:22]
Ela Moraru: Mulțumesc bună dimineața de unde să începem? Păi să continuăm, să continuăm, pentru că panel-ul dinainte a vorbit de exemple concrete. Anul acesta am lansat A lfa fold. Este un produs care analizează în câteva secunde munca pe care o teză doctorală de 5 ani ar fi făcut-o. Folosim rezultatele respective în zona de biologie și de medicină, să luptăm împotriva malariei, împotriva unor boli rare care au nevoie de medicamentație. E un element care poate fi dus către zona guvernamentală, în prevenția și în zona de sănătate. Ceasul pe care eu îl am la mână este un ceas inteligent. Este un produs care poate fi folosit în zona de prevenție. Poate să-mi spună, de exemplu, dacă pulsul meu e prea ridicat și dacă se corelează cu un somn nu foarte bun și cu activitate fizică scăzută, că ar trebui să mă duc la medic și să văd ce fac, poate îmi fac și o analiză la Colesterol. Am lansat tot în anul acesta un hub dedicat zonei de inundații. Se numește F lot H ub, este accesibil în România și poate preveni cu 7 zile înainte unde anume într-o zonă pot apărea inundații, astfel încât persoanele din zona respectivă să poată fi mutate. Ați menționat zona de detecție pentru mediu. La fel, zona de incendii este deja folosită în Statele Unite în mod extensiv. Există colaborări în zona de detecție și prevenție pentru cancer, analize pe partea de retinopatie diabetică, astfel încât să putem să detectăm această boală. Sunt câteva exemple care sunt extrem de actuale, pentru că implică economii și fel în care serviciile publice pot fi aduse către cetățean și cu siguranță continuăm și partea de parteneriat, în sensul în care cloud-ul guvernamental și tot ceea ce înseamnă această dezvoltare poate aduce inovația în prezent și poate face ca ceea ce am văzut din exemplu din Estonia să fie implementat foarte bine și în România.

[00:09:54]
Elena Deacu: Mihai Ghigiu.

[00:09:57]
Mihai Ghigiu: Bună ziua, săru mâna Guvernul din păcate, trebuie să recunoaștem, sau administrația publică din România este mult departe de ceea ce am văzut în Estonia sau în alte state europene. Însă acele exemple puține pe care ați zis că sunt numărate pe de cele trebuie să le avem în vedere și într-un context un pic mai larg și nu caut scuze în momentul de față sau nu, caut să dau vina pe alte guverne, dar trebuie să recunoaștem că am pierdut într-o anumită măsură acest trend, atât al digitalizării și sper să nu pierdem acest trend al utilizării inteligenței artificiale. Vorbim, pe de o parte, de nevoia de a schimba mentalitatea, pentru că, da, este foarte bine că avem tehnologie, important este și cu cine folosim această tehnologie. Și vă spun fără să dau nume, deși mulți din sală cred că intuiți, avem cel puțin o instituție publică din România, o instituție importantă pentru România, în care avem legislație, avem inclusiv o decizie a CSAT-ului pentru digitalizarea ei și vă spun că ne confruntăm. U poate dur cuvântul sabotare, dar cu reticența uncționarilor publici în a participa la acest proces de digitalizare și de folosire a instrumentelor digitale. Deci, avem nevoie, pe de o parte, de o schimbare de mentalitate, de o conștientizare a faptului că aceste noi tehnologii, da, e posibil și să reducă numărul de angajați în domeniul public, dar în același timp va și facilita sau va și ușura modul în care administrația interacționează cu cetățeanul. Din păcate, nu avem această cultură a, mă rog, nici nu știu care e cuvântul cel mai bun, această cultură a a dorinței de a te perfecționa continuă în momentul în care cineva intră în administrație în România, pleacă cu mentalitatea că poate sau are la acel moment toate instrumentele de care are nevoie și nu mai are nevoie de formare și din păcate, nici decidentul politic nu a adus ideea asta de formare continuă în centrul atenției publice. Deci, cred că avem nevoie și poate sunt subiective, nin din zona de educație, dar cred că avem în primul rând nevoie de a schimba mentalitatea funcționarilor publici. Avem nevoie de a schimba cultura învățării sau de a dezvolta o cultură a învățării în administrația publică și cred că abia apoi putem vorbi cu adevărat de utilizarea pe scară largă a noilor instrumente. Plus că aș face o diferență. Una este să o folosești în administrația centrală, inteligența artificială sau în cadrul unui minister și alta este să o folosești la primăria x. Nu contează de unde e bine să fim ambițioși. Eu cred că trebuie să fim ambițioși dacă vrem cumva să reducem decalajul față de alte state sau de alte orașe care folosesc deja de câțiva ani aceste instrumente. Însă trebuie să fim și realiști. Nu vom putea să nici măcar să digitalizăm, dar să folosim artifici inteligența artificială pe scară largă în absolut toate zonele României. Cred că e bine să avem un plan și să ne ținem de el. Asta aș aș menționa și o să mai revin apoi asupra subiectului.

[00:13:18]
Elena Deacu: Îi dau cuvântul acum lui Mateuz.

[00:17:10]
Mateusz Majewski: So first of all good morning and thanks for invitation. Some how I see the pannel is, and sorry for my lack of Romanian,

[00:17:17]
Sabin Sărmaș: Bună dimineața și eu mulțumesc pentru invitație, mă bucur să fim, să fim împreună. Aș spune că din când în când, istoria se întoarce cu fața către România și în ceea ce privește tehnologia. Dacă ne ducem înapoi în anii 2000, o să înțelegem cum România a ajuns să aibă o conectivitate atât de bună în România, cum am ajuns să fim țara cu cel mai ieftin internet din Europa și cum am ajuns să avem cea mai mare viteză de bandă fiber-o-the home. Pentru că în anii 2000, când alții încă investeau sau investi foarte mult înainte în cupru, în fire de cupru, de comunicații și nu-și recupera-se investiția, nu puteau să le schimbe cu fibră optică. Noi investeam în fibră optică, ultima tehnologie care rezistă și astăzi disponibilă pe piață. Mai mult. Mai era un aspect atunci era foarte multă concurență, foarte multe companii mici care reușeau să investească în a-și dezvolta infrastructuri de telecomunicații Așa a ajuns România să aibă o conectivitate, să fie pe primele locuri în lume la conexitate, la internet. Astăzi suntem cam în aceeași situație cu serviciile publice digitale sau cu digitalizare a companiilor. Cam pe ultimele locuri, cum eram și la conectivitate. Atunci, șansa noastră de data asta este inteligența artificială. Entru că, așa cum cum bine ai spus, suntem într-un moment în care putem să sărim peste alții și cred că cam toate aplicațiile sau marea majoritate a lor în viitor vor avea un modul sau vor fi bazate pe pe inteligență artificială. Gândiți-vă că modul tradițional în care noi dezvoltam o aplicație pentru servicii publice era, mă rog, un back-end, un o interfață pe care dădeam butoane. Astăzi, totul se poate simplifica mult folosind un chatbot. Ne interesează mai puțin ce se întâmplă în spate, pentru că avem un NU pentru totul. Funcționează asta, dar sunt foarte multă situație în care i-ul poate fi folosit. Poate simplifica interacțiunea și pentru cei cu competențe digitale mai puțin. Și putem efectiv să sărim în fața altor ță țări, apropiind, apropiindu-ne foarte mult de ceea ce face estoni astăzi, care într-adevăr într-adevăr fabulos. Ce trebuie să facem pentru asta cred că trebuie să creăm și competiție. Sigur că avem unelte sau platforme extrem de soli, de constinale de la Google, de la ui pat, dar trebuie să lăsăm într-un fel sau altul compact, e ok, să înregistrează, e bine. Cred că trebuie să lăsăm cât mai multe companii românești să creăm competiție și să le dăm o suprafață de lucru suficient de mare încât să transforme țara asta. E o mare, o mare șansă și cred foarte puternic în în ceea ce spun n punct de vedere al Guvernului, nu cred că am văzut politica asta. m-am uitat puțin prin ce se întâmplă în lume. Sunt multe strategii de hai, noi, din păcate, nu avem încă una, sper să avem curând. Avem un cadru strategic, e terminat și sper să și adoptăm ca strategie de-aia României, dar cred că putem să facem un lucru simplu, ca țară i nu știu dacă n-am fi printre primii în lume să venim cu o politică de tip i first. Trebuie să digitalizăm ceva, hai să dem dacă se poate cu i, hai să vedem dacă e fezabil cu ea AI, hai să vedem dacă avem date și atunci avem șansa aia, să revenim pe primul loc. Pentru că, ce să vezi, istoria ne-a mai dat o șansă, pentru că folosim AI-ul când alții stau pe sisteme vechi de pe care nu și-au scos banii ș.a.m.d. și rămân în modul tradițional de de acționar. N-o să mă feresc de cuvinte privind instituția menționată mai devreme și poate nu o să fiu atât de diplomat precum colegul meu. Unele instituții sau statul are întreagă responsabilitate și putere asupra transformării unei instituții CNIFU, că despre ei e vorba la ANAF. Eu zic că oamenii ăia trădați afară, dar dacă sunt frână în calea tehnologie, trebuie desființat. Și am mai spus-o de mai multe ori. Adică dacă nu performez și aici aici e bariera și aici nu reușim. Apropo de parteneriat public-privat, daici nu reușim de foarte multe ori să să să lucrăm mediul privat cu mediul public, pentru că sunt oameni care au extrem de vechi obiceiul și e complicat. Ca să se transforme instituțiile trebuie să schimbăm mediul de acolo. Este o teorie, acea a zonelor albastre. Și au început să facă și prin Statele Unite să încerce un proiect care s-a desfășurat în mai multe orașe, să schimbe mediul pentru a avea oameni care cărora crește vârsta, media de de vârstă. Foarte mult. Dacă schimbăm mediul din instituții publice, atunci se va schimba încet și comportamentul lor. Dacă o să ne luptăm cu mentalitățile lor, nu știu dacă să reușim și dacă schimbăm mediu desfimț, ceea ce nu, nu, nu merge bine și înlocuim cu ceea ce pot să facă privatul, adică asta e calea, sunt măsuri mai dure. Repet, nu spun că treuie dați oameni afară, că nici nu sunt așa de mulți, dar trebuie schimbat mediu ăla. Aș fi făcut un mediu în care ei să performeze și asta se poate face cu foarte multe companii care sunt astăzi aici.

[00:22:07]
Elena Deacu: Mulțumesc că aș vrea acum să-i dau cuvântul și lui Dragoș Tudorache care este alături de noi. Online.

[00:22:17]
Dragos Tudorache: Bună dimineața, mulțumesc foarte mult pentru initație. Voi încerca să fiu cât se poate de onsecin că proba. Întrebare noastră am am și răspunsul colegilor am am prins două terți par-te digitalizare a statului care să vă putem obține și se va urca. Această discuție pe inteligența oficială transforma uriașă pe care începem cu societățile și pe noile noastre. Și bineînțeles, întrebare cheie dacă reușim? Aden național să solicite acestuia ce fa-va despre situ aș vrea să am tic sau nu fac? E săvârși e de ani deține punctul meu de vedere c este aici cât se fapt un să există polița politică care urma și da, sunt de acord cu ceea ce spunea domnușoara cancelar. nu simplu sa explici unui funcționar cu licit sau și să e ze într-un un fel să prime tira într-un anumit split într-un an să explici că devințe tăi munca ceea se a la a transforma și eventual ea făcea sau respectiv venit că face al mai rămâne situația actuală într-un loc pensii. Deci aici n. Da că există voință. Ne putem uita la ce au făcut alții birezeles xeptul stor ei pe care să le l-a ta de vedem deci altele ave minte. Dar mai sunt alte, poate chiar un pic mai adaptate la momentul actual, că după spuneam și aici mă gândesc și la s-au adunat pentru cine e interesat să vadă cum anume a reușit Ucraina către stat cu un război să-și aducă aproape tot statul de copil ceea ce face ca cetățeni prevencial în în situația care instanța ăloșească să-și schimbe buletine de așa parte pe să de conducere să-și acceseze proceseze taxe, impozic de pensii, asigurări ei practic tot ce ține de aține de cetățean, trăi și stat și a ce se didiceb să se cească in ce în ce mai mulsură să aprindă și alte servicii chiar și persoana privată se face la acest moment pe baza de platforme dezvoltate stat, statu-tele i accesigilă pefolul bit de ce ți-a deci sunt rele le sunt examene pe care pentru avea că avem voința și și capacitatea de a prelua aceste expertiza re impune ca și soluție măsură în ceea ce privește intergența facială și această plansformare i da o proprietate uriașă pe care o aduce i nuruave că de s-o dan și toriu politică suntem pregătiți să facem ce nevoie pentru a ajunge acolo și pentru a reuși în toate aceste trei forme la nivel european de foarte mult în acest cor pentru a pune în bază misiu unei sunt la dispoziția statelor membre pentru aceste transformă în aceste transforma-e-tale în speță și a fost itategistativ în așa fel încât să nu mai trebuiască la nivel național să ne consultăm mai mult de partea de legislație adminislativ acest mandat de patru ci de s-a derulat e un pus de finanțare pentru hesiuni vale și și legislația timp sau a unei deja a procesului de inerenta de executare chiar acestor icosiseme ce asta este apt care state-tre să să-și facă la nivel național dincolo de tatăl val care-tea să a vocări și toate cele trei componente și anume infrastructură date și alului a depus exact un se constituțiile indicate care să se uite la voința și și solitare de spăiatae care se atu are până investi în infrastructură pusă la dispoziția celor care pot ipecența pot să te de ceară există deja tura european Europa are la stie aceste competiții pentru a avea acces la aceste super-coputere capabil să să scurteze foarte mult timpuri de antrenare peditețu lagoreși să și să se lucreze drumul până la ieșirea în piață dar fără ul național se poate investi în asemenea infrastructură dacă re-ce politic ne fixăm ca obiectiv să face performanță în acest transformare digital transforma cum a islația locală toate in care urează apară date și manisele in care vot de tae invoce stil expert pos re-a prezent în situați tocmai pentru a facilita dezvoltare a acestor venit și ajunge la pe piață și o primă instanță vrei să fac că și aici ține din nou român care și se asigură că acei creator de de-a-moi și bineînțeles și ajung cumva inițiere și la domul din ce siune pe care folos esențial și parte din parte stat pentru că acea parte dacă așteptăm în continuare durată în ceea ce privește inginerii care să vină și să ne ajute și să creeze constă și creeze în timul deceniu în în ceea ce privește capacitatea noastră de a susține ceea ce acum 15-20 de ani per a o vovoluție digitală în România ne înșela surse este se de taxe pentru a ne asigura că avem competențele necesare pentru ceea ce urmează, pentru nevoia de a investi în fata aceasta pe creanțe în prezența oficială și parte parteneriat cubic privat nu să înțeleg și s-a putut să înțeleagă că la acest moment el s-a tu cu a pa mic din competențele se află upi-te dacă în parte se fă-pat și atunci dacă are o anumiți de ajuta un că a să vadă el statul trebuie să înțeleagă că esențial sunt părți și nu nu fasusoganu partenera cu va noi nu prea au funcioat să te mai care care fatome care simtă conform calelor ați atu a-și pune aceste mijloace de cosă statului și a contribuit și eu stat la această transformare către societe și deci cam acesta ar fi au care entru ambele sta te formași loc să mulțumesc foarte. Mult pentru invitație și per ca m-ati auzit.

[00:33:04]
Elena Deacu: Mulțumim foarte mult Dragoș Tudorache te-am auzit foarte bine. Dragoș acum ne va lăsa, de aceea a avut o prezentare mai lungă, trebuie să plece la altă întâlnire. Aș vrea acum să vă adresez câteva întrebări, punctual fiecăruia le-am gândit. Am gândit așa pe ce ați avea expertiză mai mare și aș vrea să începem cu datele. A vorbit și Dragoș Tudorache despre despre ele. Nu avem inter-operabilitate între datele statului. Avem date diferite între diferite ministere. Putem folosi AI-ul să ne ajute să coroborăm, să uniformizăm aceste date? Mihai Ghigiu.

[00:33:59]
Mihai Ghigiu: Uma-aș referi mai degrabă la date. Răspunsul dacă poate ai să ne ajute, intuiesc că este da, dar îi las pe colegii mei care au mai multă, mai multă expertiză, din păcate. Apropo de ce zicea Dragoș Tudor Tudorache mai devreme, datele reprezintă cea de-a 2-a problemă fundamentală. Fie că nu le avem, pentru că avem și această situație în care astăzi multe instituții publice folosesc ca bază de date EXCEL-ul. În cel mai fericit caz, fie că aceste date nu sunt interconectate, fie că aceste date sunt colectate diferit. Și o să vă dau un exemplu din zona pe care o să porniți cel mai bine, respectiv învățământul superior, unde trei instituții, respectiv Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică și unitatea care finanțează învățământul superior au înțelegeri diferite asupra termenului de student străin. Minister. Pentru Ministerul Educației, studenți străin înseamnă tot ce este non-român. Pentru Institut, scuze pentru Institutul de Statistică înseamnă tot ce nu este români, pentru Ministerul Educației înseamnă români plus membri ai Uniunii Europene, iar pentru unitatea care finanțează învățământul superior înseamnă români europeni plus românii de pretutinde. Deci, practic, în momentul de față universitățile colectează sub același termen trei tipuri de date și ne trezim de multe ori în situația în care comparăm mere cu pere plus. Cred că avem o problemă care pare să o depășim în ceea ce privește dorința de a avea stăpânire supra datelor. Este bucățica mea, este feuda mea și nu aveți nevoie de aceste de aceste date. Sincer în procesul deși sunt tânăr, am deja mai bine de 12 ani în administrație. Sincer, una dintre cele mai mari provocări pe care o ai în administrație este să iei decizii bazate e fie pe studii, dar mai ales bazate pe date. De foarte multe ori, deciziile, și o spun cu toată responsabilitatea, sunt bazate pe filling, pe impresia decidentului politic sau administrativ că asta este cea mai bună decizie, dar fără să ai niște date concrete sau fără să ai date în timp real. Avem momente în care trebuie să iei decizie pe niște date care sunt de acum 2 ani, de acum 3 ani, date care pentru anumite domenii sunt perisabile și aproape irelevante. Deci cred că discuția despre date și accesul la date vorbim despre inteligența artificială, dar cred că într-o primă fază, instituții, lor, cel puțin instituțiilor publice sau multora dintre ele le va fi greu să pună în să pună la dispoziție date relevante care să fie analizate. Eu sper aici. De asta am zis că mă întorc către colegii mei, atât din public, cât și din privată, cu răspunsul referitor la dacă inteligența artificială ne poate ajuta cu aceste date. Eu cred că da, dar cred că ei sunt mai mai capabil să răspundă la această întrebare, cu mențiunea că astăzi încă colectăm puțin prost și de multe ori suntem mult prea egoiști între instituțiile publice în a împărtăși date. Mulțumesc.

[00:37:21]
Sabin Sărmas: POt să continui eu . Pot să pot să adaug  câteva lucruri legate de date. Într-adevăr date, instituțiile stau pe pe date și firesc să țină de ele, pentru că de acele date depinde propria lor existență. Dacă mâine iei datele din nu știu ANCPI, ai închis ușa că nu mai au pe ce opera, ei oferă servicii publice în baza unor date. Însă, cel puțin în plan legislativ, nu știu dacă mai e necesar să repet, am cam rezolvat treaba asta. Avem o lege, a menționat în în introducere ex ROAD-ul de la estonieni și fac o paranteză atât de simplu gândesc oamenii, ăia, de asta au succes. Am avut o invitată anul trecut pe chestii cale Ula ID, fostul președinte a Estoniei, și gândesc în termeni foarte simpli. Dacă ucrainienii gândeau în termeni complicați, nu ajungeau unde s-a menționat într-un an și jumătate. Adică fac pur și simplu roiecte care scalează sau care nu scalează, întorcându-mă la ce trebuie să facem. Noi avem o lege care asta spune că fiecare instituție din România e obligată prin platforma de interogerabitate să dea date dacă nu le dau. Amenzile sunt până la 10, 20-30.000 lei pentru liderii instituțiilor. De curând, ministerul a dat normele de aplicare. Urmează să implementeze platforma, că s-o chema x-rod, că s-o che chema platforma națională de interoperabilitate. Asta este, da, ea u poate să ne ajute și să digitizăm datele când se face o cerițare. Dacă unii le țin în arhive, pe hârtie, tot AI-ul ne ajută și ne face să avem viteză mai mare. Tacă stau și să ne structura. Te stau un excel-uri? Da, e adevărat, stau în exceluri. De multe ori tot AI ne poate ajut ce ne poate ajuta să mărim procesul, să fim mai rapid și să restructurăm mai repede? I dacă nu avem, lucrăm cu ce avem. Exact cum spuneați că fac estonieni, atât avem, cu atât lucrăm și implementăm acolo unde se poate. Dacă avem, vă dau un alt exemplu nu știu, call-center-ul de la SAP, SAP, toată lumea auzit de SAP că se fac licitații publice. Acolo stau 40 de oameni. Știu că am fost președintele Autorității pentru Digitalizarea României și răspund pe email la tot felul de petiții, la tot felul de întrebări, care mereu și mereu sunt aceleași. Dacă antrenăm cu un model de AI, luând toate mail-urile alea, o să avem un bot care e capabil să răspundă la 90% din situațiile cu care se confruntă ei și din 40, cât sunt, cinci rămân să răspundă la email-uri și 35 fac altceva mai valoros. Adică așa sunt datele acolo, atât avem, cu aia operăm. Asta ar trebui să fie. Bo abordarea, din păcate, e foarte greu să și aici. Aici e complicat să acționăm, trebuie să acționăm la nivelul cel mai de sus. E foarte complicat să vii la stat cu mentalitatea asta de startup extrem de agilă, cu riscuri, ș.a.m.d. Pentru că din foarte multe încercări, multe nu se vor materializa. Vor însemna pierderi de resurse și de bani pentru stat. Așa funcționează dacă vrem să fim agil și rapizi. Sigur, ucrainieni au avut pierderi. Sigur, estonieni au avut proiecte cu care au dat de pământ. Nu vorbesc despre ele, care a fost un fail total. Asta nu e o frână în în în ideea de a încerca. Și da, repet, AI-ul e o șansă istorică pentru noi. Iarăși avem noroc. Acuma vedem dacă punem latul și intră în poartă sau trece să ducem la auto de poartă.

[00:40:20]
Elena Deacu: Într-adevăr, Ott Velseberg mi-a spus că au încercat foarte multe proiecte, dar au observat că nu merg, așa că au renunțat la ele, dar important este că au încercat. Vă dau cuvântul.

[00:40:38]
Mateusz Majewski: S-pline tu uagetio tio nication for dan artificial inca jensen an robots to hap to focus on the right project an right communication, an right data technology s-ray ating NIS th HAPPN habiity spessity TOTH project of intligen rocesinan, ready extrction O-T al naxttowt, oderan and an mactapicture.

[00:43:04]
Ela Moraru: Eu aș vrea să vă propun o abordare cronologică, paralelă cu evoluția Google-ului și AI. Misiunea companiei de la înființare a fost să facă accesibilă informația oriunde, oricând utilă tuturor. Și când a început să folosească zona de AI acum ceva ani buni, primul lucru pe care l-a făcut a fost să creeze o serie de principii etice de utilizare AI-ului și să stea pe ele mai mult timp înainte să înceapă să facă utilizarea în extenso în companie, pentru că, de altfel, de ceva ani buni, absolut toate produsele Google au în spate AI google translate, Google maps. Apropo, lansarea rutelor eco-frandly pe maps din momentul lansării și până în prezent sunt peste 1,2 milioane m de emisii de carbon care au fost evitate tocmai pentru că AI-ul optimizează din acest punct de vedere. Deci, zona de principii etice. Aici, o paralelă cu ce spunea dl. Tudorache inteligență artificială, zicem noi că e mult prea importantă să nu fie reglementată și e mult prea important să fie reglementată bine. De aceea, zona de riscuri și nu zona de nivele ni se pare mai importantă pentru că permite un lucru foarte important zona de educație și asta mă duce din nou la ceea ce vreau să vă povestesc de ceva ani buni. Principala noastră preocupare în România, cel puțin ca și echipă locală, a fost zona de educație și ne-am dus în primă fază către profesori pentru că ne-am dat seama că noua generație are predispoziția de a utiliza aceste instrumente și avem nevoie de confortul mental și competențele digitale ca și mediu profesoral pentru a susține curiozitatea și interacțiunea pe care digital o poate permite. După ce am făcut acest lucru, am oferit platformele gratuit pentru educație. Și da, din păcate, pandemia a forțat ceea ce noi nu am reușit să facem ani înainte, și anume să ajungem ca 78% din școlile din România să folosească instrumente gratuite pe care le punem la dispoziție. În egală măsură. Ne-am dus către studenți, către mediul academic și către IMM-uri și am spus dacă aceste instrumente, multe dintre ele sunt gratuite. Haideți să vedem cum le folosim ca să ne punem pe harta digitală și mai mult decât atât, apropo de indexul competențelor, șă facem ca digitalul să elimine frontierele și să vindem produse, servicii în online, pentru că doar 12% din companiile din România fac export și asta este mult sub media europeană și asta impactează din nou tot ceea ce înseamnă economia noastră și ce putem să facem. De ceva ani buni ne-am dus către școală și am învățat cum să folosim tehnologia în siguranță prin noi internetul. Lui I ne-am dus împreună cu Ministerul Educației și cu Poliția Română. Învățăm să traversăm de pe zebră în siguranță, învățăm și cum să navigăm internetul în siguranță. Aparent, aceste lucruri nu au legătură imediată cu inteligența artificială, dar mai adaug un element un parteneriat pe care l-am lansat anul acesta cu Institutul Național de Administrație. De altfel, cursurile pe care le proiectăm în acest moment împreună sunt pe zona de inteligență artificială către funcționari publici. Primul lucru pe care cred că trebuie să-l abordăm este confortul de a înțelege tehnologia respectivă și toate aceste elemente, de aceea le-am luat așa, cronologic și în paralelă cu ceea ce a făcut Google ca și companie pot fi aduse în ceea ce facem noi, în parteneriatul public-privat, pentru că interes există foarte mare. Eu v-am povestit acuma proiectele Google. Sunt enorm de multe proiecte dinspre mediul privat și aceasta este o abordare foarte pozitivă și constructivă pe care o aducem la la masă pentru că credem că avem exemple de bună practică pe care putem să le implementăm.

[00:47:18]
Elena Deacu: Mulțumesc pentru că jurnalistul din mine vrea o știre. P aveți în acest moment la nivelul Guvernului roiecte de inteligență artificială pe care urmează să le anunțați.

[00:47:36]
Mihai Ghigiu: La nivelul Guvernului vom avea pe parcursul anului 2025 cel puțin trei instituții strategice în care vrem să folosim sau, mă rog, să ducem mai departe ideea de digitalizare, cât și inteligența artificială. Vom pleca de la principiul pe care l-a spus mai devreme, vom încerca și vom vedea dacă vom da greși. Eu aici cred că nu e cazul ca Guvernul să inventeze roata și nici nu e cazul ca să venim cu nu știu ce chestii foarte complicate. Și de asta, mai ales că mă uitându-mă în sală, mulți dintre dintre dvs. sau reprezentanți companii cu care Guvernul a discutat în ultima lună ultimele două luni. Practic, ne dorim nu ca administrația să facă această digitalizare, ci acel parteneriat de care toată lumea a vorbit de la începutul, de la începutul panelului să devină o realitate. Fie că vom fi foarte ambițioși, cum și-ar dori o parte dintre colegii mei, nu știu, modelul din Singapore a fost des menționat pe masa Guvernului, fie că vom fi mai puțini ambițioși. Eu cred că important este că la anul vom vedea cel puțin trei inițiative importante sau pe trei zone importante demarat acest proces digitalizare și artifici și inteligența artificială. Ne.

[00:48:53]
Elena Deacu: Puteți spune care sunt aceste zone.

[00:48:55]
Mihai Ghigiu: Bineînțeles, prima este ANAF-ul sau tot ceea ce ține ce ține de zona de colectare, pentru că nu vorbim doar de ANAF, ANAF e să zic așa, imaginea principală în zona asta, dar ANAF-ul ce? Tot ce ține de zona de colectare, vorbim de zona de transport și zona de deșeuri, mai ales că România se confruntă astăzi cu o problemă majoră în ceea ce privește gestionare a gestionare a deșeurilor. Deci, pe aceste trei zone vom vedea anul viitor declanșate inițiative care sperăm noi să fie și de și de succes. Dar cred cu tărie în ideea că, indiferent dacă vor fi sau nu de succes, important este să începem și important este să începem împreună. Da, cu siguranță vom greși. Cu siguranță. Guvernul și v-ați obișnuit cu asta, a fost tot timpul nici cel mai bun, nici cel mai corect partener al dvs. Dar cred că fără o cooperare reală și fără o încredere reală între cele două părți, is not going to work ca să, ca să zic așa, Guvernul nu are singur capacitatea, chiar dacă mă va certa prim-ministru după ce voi spune asta, nu are astăzi capacitatea singur de a face digitalizarea multor instituții.

[00:50:08]
Elena Deacu: Cel puțin de când sunt eu în presă, de 10 ani se vorbește de digitalizare n. Af și cred că cei din sală au auzit, a stat mult mai înainte. Noi la economedia. A ținem foarte mult la counthe bility și vrem să tragem la răspundere pe cei care nu fac sau ac greșit. Întrebarea mea este pe cine ține, pe pe cine tragem la socoteală atunci când nu se face, dacă nu se face, dacă nu se face repede? Cine numim.

[00:50:41]
Mihai Ghigiu: Ce e cel mai simplu pe decidentul politic. Urmează în 2024 multe rânduri de alegeri. Cred că testul sau, mă rog, responsabilitatea votului și încurajez pe toată lumea din sală să meargă la vot. Este cel mai bun exemplu sau este cel mai bun? Cel mai bun instrument, nu exemplu? Cel mai bun instrument prin care îi puteți, cu ghilimele de rigoare, pedepsi pe cei pe care îi considerați vinovați că nu că nu au făcut digitalizarea. Eu sunt două cuvinte. Am ajuns în cei mul puțini, mulți ani de administrație. Am ajuns să le urăsc. Digitalizare și reformă. Dacă mai aud aceste două cuvinte, deja încep să am o alergie la ele, dar cred că dacă vom începe procesul, bull-bulgerele se va se va rostogoli suficient de repede. Și sper ca ceea ce zicea Sabin mai devreme, istoria să ne ajute încă o dată și să fim pionierii pe o zonă pe care într-adevăr stăm foarte prost. Da, folosim cea mai înaltă tehnologie să ajungem să fim unde t-up.

[00:51:45]
Elena Deacu: Spuneați mai devreme că funcționarii publici sunt cei care sunt una dintre mi principalele principalele piedici în în adoptarea te tehnologiilor și instrumentelor de inteligență artificială. Credeți că le este frică că își vor își vor pierde jobul sau de unde vine această teamă? Pentru că, cel puțin noi, ca jurnaliști, de când folosim instrumente de inteligență artificială, nu ne-am pierdut niciunul job-ul, ci, din contră, suntem doar mai productivi și ne facem munca mai bine. Deci, de unde vine această teamă? Ucananc.

 

[00:55:28]
Ela Moraru: Trei elemente care mă gândeam intens când ascultam ce spuneau colegii mei? Unu, dacă ne întoarcem un pic la legiferare, AI-ul  este o tehnologie pe care trebuie să o reglementăm pentru viitor. De aceea este foarte important să o lăsăm deschisă, să-i dăm posibilitatea să stârnească inovația și să ajute startup-urile de peste tot la nivel național, continental, global să funcționeze pentru viitor. Pentru că pentru viitor, și ne ducem la punctul doi, setăm și job-urile viitorului. Este important să fim reflexiv despre acest subiect și să ascultăm temerile celorlalți, pentru că dacă nu cunoaștem tehnologia, ne temem de ea. Dacă ne uităm în trecut, vedem că istoric, fiecare tehnologie care a venit a modificat, da, a modificat fiecare job în parte. Și probabil că și zona de inteligență artificială va schimba tehnologia. I. Mă gândesc doar ce șansă incredibilă au copii în acest moment să folosească tehnologia și inteligența artificială, să învețe să descopere știința, să descopere lumea și să-și potențeze creativitatea. Un element foarte important. Și punctul trei, dacă îmi permiteți, cred că job-urile viitorului sunt foarte mult despre ceea ce facem noi astăzi acum. Și de aceea astfel de întâlniri, care, dacă îmi permiteți, aș zice vulgarizează conceptele, le aduc la nivelul celor care nu cunosc. Permit o înțelegere și o poziționare constructivă. N-aș vrea să ne gândim la temerea funcționarilor publici sau a profesorilor am vorbit și despre ei mai devreme, ci mai degrabă la oportunitatea imensă pe care să le-o prezentăm. Nu cred că este oportun, într-un moment așa de inflexiune, să ne gândim la partea negativă pe care să o poziționăm prima.

[00:57:28]
Sabin Sărmas: Încercăm răspuns, tot în legătură cu skhilurile și cum ar trebui să să procedăm în legătură cu funcționarii publici. Recunosc că am o poziție cel mai des. E un pic mai ferită și poate puțin radicală. Eu știu că dacă ai o companie și vrei să inovezi în companie, să schimbi procesul, iei angajații-partener, te uiți la soluții, vii cu o soluție, te tehnică nouă, o implementezi și ei învață. Evoluează ca să îți implementeze procesul. Adică nu prea e opțiune. Când compania trebuie să reziste pe piață, să evolueze, să fie competitivă, să ne gândim dacă au sau hotărăsc ei să-și schimbe schiurile, să evolueze. De cele mai multe ori, pentru a dobândi schiluri de utilizator, trebuie să știi să scrii și să citești. I voință, adică nu e nimic, trebuie să fii dr. and în în tehnologie nu trebuie să ai master în ceva, nu trebuie să vrei să, să știi să citești, să scrii și să vrei. Încă o dată, dacă nu vrei să rămâi într-o zonă de analfabetism digital, că despre asta este vorba. Dacă statul cu instituțiile lui, care sunt un fel de companii ale cetățenilor, se poziționează altfel, e o greșeală. Adică de ce? De ce? Când statul trebuie să fie și el competitiv în raport cu alte țară, țări? Ar trebui să aibă o abordare mai blândă, entru că încă o dată se dovedește că oamenii nu pleacă acasă. În cele mai multe instituții din România, pe modelul actual de funcționare, e deficit de oameni, credeți-mă, oricât de atât de proaste sunt procesele de multe ori, încât oricât de mulți oameni aduci, tot mai trebuie oameni. Dacă de mâine încep să transform și să schimbi modul în care funcționează instituțiile, vei observa doar că merg bine. U va fi nimeni de dat afară, credeți-mă. Dacă mergi mâine la orice șef de instituție din România și întreb ai nevoie de oameni în plus? Se angajați? Va spune da, fără să gândească. Cam asta suntem. Asta e logica în care noi funcționăm și atunci întrebarea nu prea e. Eu chiar vorbeam cu colegii în Parlament și mă duc un pic către către zona asta legislativă și spuneam mi se pare firesc să să legislativ, să-i obligăm pe cei care vor să promoveze, cel puțin să aibă competențe digitale ca să poată promova. Dacă nu, nu-și merită promovarea. Și e dreptul nostru, ca le legiuitor, ca popor, să decidem cum arată funcționarii din instituțiile, instituțiile din România. Mai este un aspect, cel al specialiștilor și acum pot să spun că am părăsit. Nici eu nu spună. Când eram un executiv era mai bun, exact ca Mihai. Eram și eu cu frâna de mână un pic mai trasă. Eram președinte la Autoritatea pentru Digitalizare Românie. Am mai spus asta public. Știți, că specialiști aveam acolo. Din 216 oameni, patru u mine cu tot mă considera specialist atunci când eram aproape de proastă venit din industrie. Deci, cu patru oameni care înțelegeau tehnologia, trebuia să digitalizez România. Spuneam asta că-mi-era frică că pierdem din încredere, că nu ne mai crede nimeni că suntem relevanți, că putem aici. Din păcate, șefii ne asum parte din vină. E vina noastră, a politicienilor, care nu reușim să depășim un moment de populist, de populism și, să spunem, la stat. Pentru IT-iștii buni, salariul e 6.000 euro pe lună. Punct, pentru că e în favoarea României și ne asumăm că ne înjură 1.000.000 că dăm salarii de 6.000 euro pe lună pentru că știm că facem un lucru bun pentru România. N-am reușit să depășim etapa asta. Franța o face, Germania face, toată lumea face. Noi încă stăm și cu frica în sân, că, repet exclusiv vina noastră că nu avem curajul să facem gestul ăsta. L-am făcut cu un TASK Force  care e la nivelul Ministerului Cercetări, Inovării și Digitalizării, unde cred că sunt șapte oameni tehnici care se ocupă de PNRR și care sunt mult mai bine plătiți, dar nu la șase. Și 7.000 euro sau 10.000 cât ar trebui plătiți pe l pe lună, pentru că e o investiție care să recuperează imediat.

[01:00:59]
Elena Deacu: Eu aș vrea FA. Eu aș mai avea foarte multe întrebări, dar din păcate, timpul dvs. este limitat și mai aveți și alte întâlniri la care să participați. Cred că aș vrea să închei cu una și apoi poate mai primim niște întrebări din sală. Dar dl. Ghigiu înțeleg că trebuie să plece. Aș a aș mai întreba care credeți că sunt limitele folosirii inteligenței artificiale în sectorul public și în beneficiul cetățenilor? Există și a și de ce țin acestea.

[01:01:30]
Mihai Ghigiu: Limite? Cred că trebuie să avem, indiferent ce facem. Din punctul meu de vedere, trebuie să avem limite. Astăzi încă avem o legislație în România foarte permisiv, adică aproape inexistentă în ceea ce privește inteligența artificială, dar în ciuda și nu vreau să fiu eu. În ciuda multor au majorității părților PO-pozitive ale inteligenței artificiale, trebuie să recunoaștem că ea poate fit folosită și în scopuri nu atât de ortodoxe sau în scopuri nu atât de utile nici cetățenilor, nici statului, nici diferitelor instituții. Deci, din punctul meu de vedere, trebuie să existe limite. Avem nevoie de o legislație și la momentul de față știu că se lucrează la o viitoare strategie pentru AI în România. Ar, cred exact ce spunea și el a puțin mai devreme, că avem nevoie să nu facem greșeala pe care am făcut-o sau pe care o facem de obicei, să supra-reglementăm domeniu și practic să îl cumva să-l înăbușim. Avem nevoie ca, cel puțin la acest moment, din punctul meu de vedere, să avem o relativă flexibilitate, urmând ca legiuitorul să se adapteze și el sau să adapteze legislația în funcție de evoluția tehnologiei, pentru că în România mi se pare că un alt păcat între multele pe care le-am menționat e și această supra-reglementare, supra-reglementare care vine din lipsa de încredere, supra-reglementare care vine din diferite interese ș.a.m.d. Dar sper ca în domeniul ăsta, al inteligenței artificiale să nu ajungem la o supra-reglementare care, din punctul meu de vedere, va nu va face decât să frâneze procesul și, mă rog, apetitul atât mediului privat, cât și mediului de mediului public pentru acest pentru acest domeniu. Și aș întări și cu asta închei și îmi cer scuze că plec la partea de întrebări. Aș întări ideea de competențe entru că ne uităm la administrație și într-adevăr, vorbim de competențe slabe. Toate studiile ne arată că administrații din România stă slab la competențe, dar trebuie să ne uităm că nici cei tineri nu sunt neapărat cei mai avansați în competențe digitale, indiferent că sunt în administrație sau în afara administrației. Și aici cred că este o datorie nu doar să aruncăm vina pe școală, care cu siguranță are partea ei de vină, ci cred că avem nevoie de un efort comun al tuturor celor din sală, cât și al altor entități, de a ajuta cel puțin pe anumite competențe, de a-i ajuta pe tineri să se adapteze meseriilor de mâine. Că tot vorbeam de meseriile de mâine, din păcate, astăzi școala, în anumite cazuri, nu-i pregătește nici pentru meseriile de astăzi, dar cu atât mai puțin pentru pentru meseriile de mâine. Dar insist, vin din zona școlii și nu poate. Sunt subiectiv. Vcoala nu poate astăzi singură să treacă peste această provocare într-o formă sau alta. Are nevoie de fiecare dintre dvs. în acest proces de educare, cel puțin pentru anumite tipuri de competențe. Mulțumesc mult și încă o dată îmi pare rău că plec la partea cea mai distractivă. Întrebările din public. Mulțumesc.

[01:04:47]
Elena Deacu: Mulțumim și noi foarte mult pentru p. Prezență.

[01:04:51]
Sabin Sărmas: Mulțumesc, îl las pe pe Mihai să să se retragă și din nefericire, în fugim tot publicul de aici, da, toți din zona de public, de aici am chiar acum ar fi trebuit să înceapă ședința pentru semnătura electronică. Intră la comisie, deci o să avem o lege nouă, poate unii, adică știu sigur că unii din sală sunteți foarte interesați de subiect și va trebui și eu să plec la Parlament. Am putut să stau pentru că prin va dura puțin mai mult, dar dacă nu, și fără mine nu poate începe ședința, din punctul meu de vedere, doar scurt să să să răspund la întrebarea legată de reglementare. Nu cred că România e nevoie să facă aproape nimic în plus. Avem un-i-act, așa cum spunea și dl. europarlamentar, care e o o lege destul de complexă și vine cu multe aspecte privind reglementarea la nivel european și Europa. Și aici, la am menționat bine, companiile fac foarte mult în privința utilizării în mod responsabil a tehnologiei, fie pentru că au principiile lor, fie pentru că sunt forțați de de legislație. Dacă n-ar fi lăcut foarte mult, eram într-un punct foarte rău a istorie, probabil astăzi într-unul bun. Dar Europa exportă democrație prin tehnologie. Chiar dacă ne e enervează GDPR-ul și e-E, e un calvar cât te să lucrezi cu el și în plan legislativ, nu mai în plan în plan tehnic sunt lucruri care ne protejează pe noi ca cetățeni. Nu cred că trebuie să facem mare lucru în momentul de față. Trebuie să lăsăm inovația să meargă înainte, pentru că, repet, avem legislație să implementată la nivel european și mai vine și actul care completează foarte bine acest puzzăl. Avem o lege totuși în Parlament cu privire la deep fake-i. Asta este, au, mă rog, ceea ce avem în Parlament astăzi spune că va vor trebui toate video-urile marcat generate cu i, care sunt de tipul de fake, marcate pe 10% din suprafață. Altfel fiind, nu știu, să vedem dacă o să fie infracțiune sau contravenție. Doar da, s-ar putea să fie NRA acțiune, să fie faptă penală și am și amendată acolo. Persoana a avut o reținere, n-a amendat și pe cei care distribuie conținut, că am văzut evoluția video-uri cu dl. președinte. Astăzi era unu impecabil. Era dacă nu cunoșteam personal u credeam că e pe EEEE adevărat, Bunica o să fie victima unui astfel de tip fake în 5s. Să o amendezi pe Bunica pentru asta? O să vedem cum, nu, lăsăm, nu, nu lăsăm cumva portițe ca să se creeze și abuzuri din partea autorităților. Dar asta e un tip de reglementare corectă până la urmă, deși este menționată NAC până apare actul, cred că o să avem reglementarea noastră mropusă de colegii din din Parlament, mai ales în contextul în care avem patru-cinci, probabil runde de alegeri la anul și în care probabil tot online va fi inundat de astfel de conținut generat cu ea. Oricum, se pare că până în 2030, cam 95% din conținut ar fi generat de AI. Deci cred că trebuie să fim rezervați cu cu cu reglementarea, pentru că o avem și în privința datelor și și la nivel de de de platforme. Sunt multe reglementări europene care creează un un peisaj unitare din punct de vedere al legislației la nivel european. Încă o dată îmi pare tare rău că trebuie să plec. Am văzut câțiva colegi care participă la întâlnire, că au și plecat când am azi că plec și eu. Mă așteaptă o ședință foarte importantă, una dintre cele mai importante pentru noi. Mult succes mulțumesc tare mult,

[01:07:59]
Elena Deacu: mulțumim. Și noi pentru prezență și sperăm să participați și la următoarele dezbateri. Dacă vreți să luăm niște întrebări din sală, dar sau dacă mai aveți ceva de adăugat pe acest subiect pe limitele folosirii AI-ului în administrația publică.

[01:08:18]
Ela Moraru: Nu, eu aș vrea să vă dau câteva exemple, dacă îmi permiteți. În zona de produs, apropo de ce spunea Sabin mai devreme, companiile sau cel puțin eu vorbesc în numele cu cel acuma eu reprezintă o companie care gândește propria reglementare, cu aceste prin cipietice în spate. Vă dau câteva exemple în în zona de căutare am introdus un future, un element care se numește BOU dis image. Despre această imagine permite să vedem care este sursa imaginii respective. Suntem în beta acuma cu un produs care se numește simte i ID care permite cu o acuratețe de aproape 100% de identificare de tip fake. Ca imagine audio, EMEL este un alt produs care face exact același lucru pe zona de audio. Tehnologic vorbind, toate demersurile pe care putem să le facem le avem deja implementate, aș îndrăzni să spun și cred că acesta este un standard al industriei, nu doar al Google.

[01:09:22]
Elena Deacu: Mulțumesc, din păcate va trebui să plece și Mateus, așa că dacă avem timp foarte scurt pentru o întrebare din public, foarte scurt propun.

[01:09:32]
Bogdan Munteanu: BOgdan. Bogdan Munteanu mă numesc, numesc, lucrez în relații publice. Aș fi vrut o întrebare care s-ar fi potrivit colegilor din administrație. Cum este cum stau lucrurile și cum funcționează interiorul unei companii? Mai putem la instituții publici să observăm cum calculați aceste proiecte care poate eșuează? Cum estimați costurile dacă un proiect eșuează, cum vă asumați costurile? Inainte? Ar fi fost foarte duroasă întrebarea pentru autoritățile publice că acolo poate să intervină și ustiția să zică pe ce ai cheltui banii? Dar cum funcționează la dvs. Până găsiți un proiect și ziceți ăsta merge, cine își asumă costurile, cine răspunde.

[01:10:17]
Mateusz Majewski: Fin tan wiekan vot many cost, an many invastenc? Timaswl the sign the model ready to fetanthe production live sau on of cost respons? Echnologie Maxsarbic, The Franția.

[01:11:42]
Ela Moraru: Eu aș face o diferenție diferențiere între eșec și bună intenție, pentru că nimic nu poate fi creat fără să avem bune intenții și fără să și greșim. Eu reprezint o companie care gândește în prototip și zilnic sunt sute de experimente pe care le facem. Unele nu sunt cu succes, altele da. Dacă nu le-am avea fără pe cele fără succes, nu am știi din ce să învățăm. Deci dacă există bună intenție e doar o investiție, nu un cost.

[01:12:13]
Elena Deacu: Mulțumesc foarte mult, Ela dacă vrei, vrei să mai suntem ea mulțumesc foarte mult ne pare rău că a fost așa de scurtă sesiunea de întrebări și răspunsuri. Promitem să repetăm acest eveniment că văd că sunt foarte multe întrebări. Dacă aveți întrebări suplimentare, puteți să ni le trimiteți nouă ca jurnaliști și vom face tot posibilul să răspundem la ele. Năă și le veți veți găsi răspunsurile pe site-ul economedia. Vă mulțumim tuturor pentru participare o să primiți toți cei care v-ați înscris după în câteva ore după această conferință, toate materialele, prezentările, sondajul summary. Avem aici partenerii de la Vatis Tech care au transcris conferința și care vor face un summary cu AI. Le veți primi pe toate pe pe email, veți avea acces exclusiv la ele astăzi, iar mâine le vom face publice către cititori. Din nou. Vă mulțumesc mult mult pentru participare și vă invităm la un prânz.