Raport de analiză publicat de BNR și coordonat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: Atingerea țintei de deficit de 4,4% din PIB în acest an este imposibilă/ Adoptarea unui pachet de corecție fiscală în luna august ar putea relua procesul de consolidare bugetară

Adoptarea unui pachet de corecție fiscală în luna august ar putea relua procesul de consolidare bugetară, dar atingerea țintei de deficit de 4,4 la sută din PIB în acest an este imposibilă, se arată în Raportului de analiză a convergenței România – Zona Euro MONITOR, publicat pe site-ul BNR și coordonat de economistul Daniel Dăianu, care este președinte al Consiliului Fiscal. Dacă ajustarea fiscal/bugetară va avea loc, fie cu un orizont prelungit către 2025, se poate intra în MCS2 în 2026-2027 și adera la zona euro către finele acestui deceniu, spune Dăianu.

România se confruntă cu probleme ce decurg dintr-un “noian” de crize mondiale, pe un fond internațional cu turbulențe și competiție geopolitică intensă și are de răspuns la particularități ale situației sale economice, notează Dăianu, în introducerea raportului.

Deficitul bugetar este principala provocare macroeconomică. “Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5 % din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul
ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, subliniază Dăianu.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Acesta menționează că datoria publică este în jur de 50% din PIB, nefiind mare raportată la media din UE
(unde este peste 80 la sută din PIB), dar mult crescută față de acum 15 ani (când era 15 la sută din PIB). Datoria poate fi tot mai amenințătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA și Europa, ceea ce influențează condițiile pe piețele financiare.

“Ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică și construcția bugetului. O diminuare a deficitului bugetar de la peste 6 la sută la 3 la sută din PIB este considerabilă și echivalează cu o reducere cu peste 3 la sută din PIB a absorbției interne; această
corecție necesară ar permite reducerea echivalentă în termeni relativi a necesarului de finanțare externă. O ajustare de asemenea anvergură este dificilă, iar efortul (costul) se cuvine să fie cât mai echitabil distribuit”, spune Dăianu.

Problema deficitului bugetar este augmentată de dezechilibrul balanței externe, cu un deficit de cont curent care, anul trecut, a depășit 9% din PIB; în acest an, probabil, va fi sub 8% din PIB, pe fondul ameliorării raportului de schimb extern (terms of trade). “Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3 la sută din PIB, va duce deficitul de cont curent către 5 la sută din PIB. Dezvoltarea producției interne de tradables (bunuri exportabile și importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos”, notează raportul.

Dăianu spune că ar fi de dorit ca programul de corecție anunțat de Guvern să permită ca deficitul bugetar să fie în jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea să continue în 2024. “Este greu de atins acest obiectiv întrucât, este de repetat, o corecție de amploare nu poate avea loc fără costuri. Iar ajustarea nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; ea reclamă și creșteri de venituri bugetare – așa cum au remarcat numeroși economiști, analize ale instituțiilor financiare internaționale, ale CE, ale Consiliului Fiscal. Corecția întinsă pe 2-3 ani va fi un test sever pentru societatea românească, care nu
trebuie să intre într-un „război distribuțional”, ale cărui semne se observă deja. Oricât ar fi economia dominată de interese individuale și de grup, de dorința de câștig, este nevoie de solidaritate și percepere a interesului societății, din perspectiva unei constrângeri de finanțare externă implacabile”, spune Dăianu.

România are nevoie de venituri fiscale care să ajungă, în timp, aproape de media celor din regiune – 34-35 la sută din PIB în Cehia, Ungaria și Polonia, 31 la sută în Bulgaria. “În România sunt la nivelul cel mai jos din UE, 27 la sută din PIB în 2022 (Irlanda este un paradis fiscal și nu intră în discuție). Nu numai pentru a finanța mai bine sectoare vitale pentru economie și societate (ex.: educație și sănătate), ci și pentru a răspunde mai eficace la șocuri viitoare izvorâte din schimbări climatice, pandemii, alte amenințări de securitate etc. O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale, venituri nefiscale
superioare (inclusiv redevențe crescute), regândirea regimului fiscal, care trebuie să fie
echitabil (acum este regresiv, cei cu venituri mai mici plătind, în general, proporțional mai mult), cheltuieli publice mai eficiente și reducerea din risipă pot contribui la atingerea acestui deziderat”, spune Dăianu.

Acesta subliniază importanța vitală a fondurilor europene, care reprezintă un „bulgăre de aur”, ce poate atenua costurile ajustării macroeconomice, facilita reformele necesare (inclusiv modernizarea statului român), ușura finanțarea balanței de plăti, crește competitivitatea producției naționale.

“Banii europeni nu pot preveni însă nevoia de corecție. Și nici BNR nu poate fi substitut instituțional și de politică publică la ceea ce implică ajustarea fiscal/bugetară. Dacă ajustarea fiscal/bugetară va avea loc, fie cu un orizont prelungit către 2025, se poate intra în MCS2 în 2026-2027 și adera la zona euro către finele acestui deceniu“, conchide Dăianu.

Raportul menționează că, la jumătatea anului 2023, tabloul de bord al indicatorilor de convergență nominală ilustrează o situație, în general, asemănătoare cu cea înregistrată la finalul anului 2022. Deficitul bugetar a stagnat în proximitatea pragului de 6 la sută din PIB, confirmând întreruperea procesului de consolidare bugetară indicată de evoluția relativ staționară a soldului bugetar anualizat în a doua jumătate a exercițiului financiar anterior.

“Este de văzut dacă pachetul de măsuri de corecție fiscală anunțat în august a.c. va relua procesul de consolidare bugetară”, menționează raportul.

Media anuală a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung a înregistrat aceeași valoare de 7,5 la sută ca și la finalul anului 2022, însă în condițiile marcării unui punct de inflexiune în T1 2023, când s-a atins un nivel mai ridicat, respectiv de 7,8 la sută. O dinamică similară a fost consemnată în cazul ratei medii anuale a inflației, care a revenit către nivelul de 12 la sută înregistrat la sfârșitul anului 2022, după maximul de 13,2 la sută din primul trimestru a.c. Cursul de schimb a rămas relativ stabil, însă cu o flexibilitate ușor superioară în jurul nivelului de 4,95 lei/euro. Datoria publică a înregistrat, totuși,
o creștere de circa un punct procentual, potențial de natură temporară, pe fondul prefinanțărilor realizate.

Execuția bugetară în prima jumătate a anului curent și datele primului trimestru disponibile conform metodologiei UE indică întreruperea procesului de consolidare bugetară.

“Adoptarea unui pachet de corecție fiscală în luna august ar putea relua procesul de consolidare bugetară, deși atingerea țintei de deficit de 4,4 la sută din PIB în acest an este imposibilă. Ameliorarea deficitului bugetar la o valoare de sub 5 la sută din PIB la final de 2023 ar fi însoțită, potrivit evidențelor statistice din UE privind incidența episoadelor de criză de datorie publică, de revenirea în teritoriu de risc mediu a declanșării unui episod de stres suveran, corespunzător unei probabilități de cca.
12,5 la sută pentru un orizont de timp de doi ani”, notează raportul.

Economedia a publicat AICI care sunt principalele măsuri fiscale discutate pentru a acoperi gaura bugetară.

Pachetul fiscal are scopul de a acoperi o gaură suplimentară la buget, peste deficitul bugetar de 4,4% din PIB asumat prin legea bugetului. Oficial, deficitul suplimentar la buget a fost de 9 miliarde lei doar în primele cinci luni ale anului, adică diferența dintre programul de încasări al ANAF și încasările efective. Lideri politici din coaliție au vorbit însă de un deficit suplimentar de 20 de miliarde lei în prima jumătate a anului.