Foto: Pexels
Adoptarea unui pachet de corecție fiscală în luna august ar putea relua procesul de consolidare bugetară, dar atingerea țintei de deficit de 4,4 la sută din PIB în acest an este imposibilă, se arată în Raportului de analiză a convergenței România – Zona Euro MONITOR, publicat pe site-ul BNR și coordonat de economistul Daniel Dăianu, care este președinte al Consiliului Fiscal. Dacă ajustarea fiscal/bugetară va avea loc, fie cu un orizont prelungit către 2025, se poate intra în MCS2 în 2026-2027 și adera la zona euro către finele acestui deceniu, spune Dăianu.
România se confruntă cu probleme ce decurg dintr-un “noian” de crize mondiale, pe un fond internațional cu turbulențe și competiție geopolitică intensă și are de răspuns la particularități ale situației sale economice, notează Dăianu, în introducerea raportului.
Deficitul bugetar este principala provocare macroeconomică. “Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5 % din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul
ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, subliniază Dăianu.
Acesta menționează că datoria publică este în jur de 50% din PIB, nefiind mare raportată la media din UE
(unde este peste 80 la sută din PIB), dar mult crescută față de acum 15 ani (când era 15 la sută din PIB). Datoria poate fi tot mai amenințătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA și Europa, ceea ce influențează condițiile pe piețele financiare.
“Ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică și construcția bugetului. O diminuare a deficitului bugetar de la peste 6 la sută la 3 la sută din PIB este considerabilă și echivalează cu o reducere cu peste 3 la sută din PIB a absorbției interne; această
corecție necesară ar permite reducerea echivalentă în termeni relativi a necesarului de finanțare externă. O ajustare de asemenea anvergură este dificilă, iar efortul (costul) se cuvine să fie cât mai echitabil distribuit”, spune Dăianu.
Problema deficitului bugetar este augmentată de dezechilibrul balanței externe, cu un deficit de cont curent care, anul trecut, a depășit 9% din PIB; în acest an, probabil, va fi sub 8% din PIB, pe fondul ameliorării raportului de schimb extern (terms of trade). “Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3 la sută din PIB, va duce deficitul de cont curent către 5 la sută din PIB. Dezvoltarea producției interne de tradables (bunuri exportabile și importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos”, notează raportul.
Dăianu spune că ar fi de dorit ca programul de corecție anunțat de Guvern să permită ca deficitul bugetar să fie în jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea să continue în 2024. “Este greu de atins acest obiectiv întrucât, este de repetat, o corecție de amploare nu poate avea loc fără costuri. Iar ajustarea nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; ea reclamă și creșteri de venituri bugetare – așa cum au remarcat numeroși economiști, analize ale instituțiilor financiare internaționale, ale CE, ale Consiliului Fiscal. Corecția întinsă pe 2-3 ani va fi un test sever pentru societatea românească, care nu
trebuie să intre într-un „război distribuțional”, ale cărui semne se observă deja. Oricât ar fi economia dominată de interese individuale și de grup, de dorința de câștig, este nevoie de solidaritate și percepere a interesului societății, din perspectiva unei constrângeri de finanțare externă implacabile”, spune Dăianu.
România are nevoie de venituri fiscale care să ajungă, în timp, aproape de media celor din regiune – 34-35 la sută din PIB în Cehia, Ungaria și Polonia, 31 la sută în Bulgaria. “În România sunt la nivelul cel mai jos din UE, 27 la sută din PIB în 2022 (Irlanda este un paradis fiscal și nu intră în discuție). Nu numai pentru a finanța mai bine sectoare vitale pentru economie și societate (ex.: educație și sănătate), ci și pentru a răspunde mai eficace la șocuri viitoare izvorâte din schimbări climatice, pandemii, alte amenințări de securitate etc. O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale, venituri nefiscale
superioare (inclusiv redevențe crescute), regândirea regimului fiscal, care trebuie să fie
echitabil (acum este regresiv, cei cu venituri mai mici plătind, în general, proporțional mai mult), cheltuieli publice mai eficiente și reducerea din risipă pot contribui la atingerea acestui deziderat”, spune Dăianu.
Acesta subliniază importanța vitală a fondurilor europene, care reprezintă un „bulgăre de aur”, ce poate atenua costurile ajustării macroeconomice, facilita reformele necesare (inclusiv modernizarea statului român), ușura finanțarea balanței de plăti, crește competitivitatea producției naționale.
“Banii europeni nu pot preveni însă nevoia de corecție. Și nici BNR nu poate fi substitut instituțional și de politică publică la ceea ce implică ajustarea fiscal/bugetară. Dacă ajustarea fiscal/bugetară va avea loc, fie cu un orizont prelungit către 2025, se poate intra în MCS2 în 2026-2027 și adera la zona euro către finele acestui deceniu“, conchide Dăianu.
Raportul menționează că, la jumătatea anului 2023, tabloul de bord al indicatorilor de convergență nominală ilustrează o situație, în general, asemănătoare cu cea înregistrată la finalul anului 2022. Deficitul bugetar a stagnat în proximitatea pragului de 6 la sută din PIB, confirmând întreruperea procesului de consolidare bugetară indicată de evoluția relativ staționară a soldului bugetar anualizat în a doua jumătate a exercițiului financiar anterior.
“Este de văzut dacă pachetul de măsuri de corecție fiscală anunțat în august a.c. va relua procesul de consolidare bugetară”, menționează raportul.
Media anuală a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung a înregistrat aceeași valoare de 7,5 la sută ca și la finalul anului 2022, însă în condițiile marcării unui punct de inflexiune în T1 2023, când s-a atins un nivel mai ridicat, respectiv de 7,8 la sută. O dinamică similară a fost consemnată în cazul ratei medii anuale a inflației, care a revenit către nivelul de 12 la sută înregistrat la sfârșitul anului 2022, după maximul de 13,2 la sută din primul trimestru a.c. Cursul de schimb a rămas relativ stabil, însă cu o flexibilitate ușor superioară în jurul nivelului de 4,95 lei/euro. Datoria publică a înregistrat, totuși,
o creștere de circa un punct procentual, potențial de natură temporară, pe fondul prefinanțărilor realizate.
Execuția bugetară în prima jumătate a anului curent și datele primului trimestru disponibile conform metodologiei UE indică întreruperea procesului de consolidare bugetară.
“Adoptarea unui pachet de corecție fiscală în luna august ar putea relua procesul de consolidare bugetară, deși atingerea țintei de deficit de 4,4 la sută din PIB în acest an este imposibilă. Ameliorarea deficitului bugetar la o valoare de sub 5 la sută din PIB la final de 2023 ar fi însoțită, potrivit evidențelor statistice din UE privind incidența episoadelor de criză de datorie publică, de revenirea în teritoriu de risc mediu a declanșării unui episod de stres suveran, corespunzător unei probabilități de cca.
12,5 la sută pentru un orizont de timp de doi ani”, notează raportul.
Economedia a publicat AICI care sunt principalele măsuri fiscale discutate pentru a acoperi gaura bugetară.
Pachetul fiscal are scopul de a acoperi o gaură suplimentară la buget, peste deficitul bugetar de 4,4% din PIB asumat prin legea bugetului. Oficial, deficitul suplimentar la buget a fost de 9 miliarde lei doar în primele cinci luni ale anului, adică diferența dintre programul de încasări al ANAF și încasările efective. Lideri politici din coaliție au vorbit însă de un deficit suplimentar de 20 de miliarde lei în prima jumătate a anului.