Sursa foto: Visa
Promisiunea inteligenței artificiale (AI) generative este că va îmbunătăți productivitatea, adică le va permite angajaților să deservească mai mulți clienți în același timp ca înainte, iar asta va aduce mai mulți bani firmelor. Pentru a justifica prețurile din piața bursieră americană și pentru a confirma așteptările cu privire la veniturile viitoare, care sunt foarte ridicate, AI trebuie să livreze rezultate spectaculoase. Întrebarea, desigur, este când va apărea această îmbunătățire a productivității atât de anticipată și dacă ea va fi destul de mare pentru a îmbunătăți veniturile companiilor și viața angajaților.
S&P 500, indicele de referință al pieței bursiere americane, este încă prins într-o fervoare speculativă rarisimă, datorată parțial acestei manii AI, cu toate că firmele care vând servicii de tip generative AI nu au raportat încă creșteri importante de venituri și nici nu par foarte aproape de a genera venituri din această tehnologie, cel puțin nu comparativ cu sumele investite (CAPEX) în dezvoltarea ei.
Asta nu a oprit până acum dinamica puternic ascendentă a piețelor, care au încă incluse în prețuri așteptări majore cu privire la această tehnologie.
Doar că mai multe bănci și fonduri de investiții, precum Goldman Sachs, Citigroup, Barclays sau Sequoia, au ieșit în ultimele săptămâni cu diferite avertismente legate de AI, avertismente ce pot fi rezumate într-o singură propoziție: “boom-ul de investiții actual (CAPEX) de pe bilanțurile firmelor nu are niciun sens”.
Desigur, asta după ce aceste bănci și fonduri de investiții și multe altele au făcut zeci și sute de miliarde de dolari de pe urma raliurilor bursiere ale Nvidia și restul companiilor din sectorul AI și tehnologic, publicând tot felul de rapoarte pozitive despre automatizare, efectele de creștere a productivității și per total transformarea pe care o va aduce tehnologia Gen AI.
Această schimbare la nivel de narațiune pare să fie un precursor al unei viitoare schimbări mai importante de sentiment față de inteligența artificială generativă, odată ce se va ajunge la concluzia că așteptările prea mari sunt dificile de materializat. Mai mult, până și cele mai optimiste scenarii cu privire la AI par să fie deja incluse în piețe.
Goldman Sachs: Tehnologia Gen AI este probabil o bulă speculativă
Goldman Sachs, într-un raport extrem de negativ la adresa generative AI, afirmă că tehnologia presupune costuri prea mari și beneficii mult prea mici.
Potrivit estimărilor Goldman Sachs, firmele din tehnologie și dincolo de acest sector vor cheltui peste 1 trilion de dolari în următorii 3 ani (și 5 trilioane până în 2032) pe dezvoltarea sistemelor LLM (large language models) și a generative AI, însă tehnologia nu este încă gândită să rezolve probleme complexe care să justifice nota de plată, care la rândul ei nu este deloc estimată să scadă în anii următori.
Pur și simplu, generative AI nu are un return-on-investment (ROI) destul de bun ca să justifice investițiile masive, beneficiile pe partea de productivitate sunt reduse, nu există încă o aplicație care să fie preluată și utilizată în viața de zi cu zi, iar în plus necesită o regândire și reconstruire majoră a capacităților de producție de energie și a rețelelor de transport de energie, pe lângă investițiile în centrele de date și aplicații AI.
Goldman Sachs ridică de altfel întrebarea relevantă pentru orice transformare tehnologică anterioară: ce problemă de 1 trilion de dolari poate AI să rezolve? În mod normal, tehnologiile apar ca să rezolve probleme, în timp ce tehnologia Gen AI pare mai degrabă în căutarea unei probleme pe care să o rezolve.
Jim Covello, unul din autorii raportului, nu e sceptic doar cu privire la costul tehnologiei, ci și cu privire la potențialul său transformativ. El dă ca exemplu utilizarea AI în actualizarea automată a datelor ce compun modelele băncii de investiții, care, spune Covello, într-adevăr se face mai rapid decât dacă ar fi efectuată în mod manual. Doar că se face la un cost de 6 ori mai mare.
Covello punctează că înlocuirea unor locuri de muncă, în teorie plătite mai prost, cu o tehnologie costisitoare, care în plus nu își reduce în timp costul, reprezintă opusul tranzițiilor tehnologice din ultimii 30 de ani.
Cu toate astea, analiștii Goldman Sachs spun că mania AI și valul de investiții ar putea continua în perioada următoare doar pentru simplul fapt că spargerea unei bule speculative este un proces îndelungat, iar până atunci AI ar putea să înceapă să livreze anumite beneficii.
Piețele, companiile și investitorii intră într-o perioadă de “digestie” a tehnologiei AI, iar un top semnificativ în ceea ce privește sentimentul cu privire la Gen AI ar putea fi încă la multe luni distanță
La nivelul cotațiilor bursiere, având în vedere spread-ul imens între performanța anuală a indicelui companiilor mici Russell 2000 (+12%) și Nasdaq Composite (+21%) și diferențele de evaluare între cei doi indici, rotația către sectorul economiei reale și implicit corecția incipientă sectorului tech ar putea continua cel puțin câteva săptămâni.
Această rotație și corecție a cotațiilor bursiere ale companiilor de tehnologie a fost potențată de declarațiile lui Donald Trump cu privire la abandonarea Taiwanului, în cazul unei invazii chineze. Declarațiile lui Trump au readus în prim plan îngrijorările și reticența investitorilor față de companii cu expunere și vulnerabilități la sectorul microchip-urilor, dependente de menținerea păcii în Strâmtoarea Taiwanului.
Investitorii au momentan cam toate ouălele în coșul acțiunilor “Cei 7 Magnifici” (grupul de acțiuni din care fac parte companiile Microsoft, Apple, Alphabet, Amazon, Nvidia, Meta Platforms și Tesla), iar diversificarea portofoliilor și reducerea riscului de concentrare nu se face peste noapte, indiferent de dimensiunea rotației, mai ales când cele 7 acțiuni au ajuns să reprezinte peste 30% din indicele de referință S&P 500. O reducere a riscului de concentrare “peste noapte” ar echivala cu un crah bursier.
Supraexpunerea investitorilor pe sectorul tehnologic e vizibilă din scăderea Nvidia din ședința bursieră din data 17 iulie, (scădere de -6,6% într-o zi în care investitorii și-au redus expunerea), combinată cu o scădere a Nasdaq de 2,8% și un avans de 0,6% pentru indicele Dow Jones Industrial Average. Următorul test de foc pentru sectorul tehnologic va fi sezonul raportărilor Big Tech, care vor avea loc în mare parte săptămâna viitoare.
Rapoarte dezamăgitoare cu privire la beneficiile investițiilor în AI (ROI) din partea companiilor din zona Big Tech și Magnificent 7 ar putea genera probleme pentru piață și pentru sentimentul cu privire la transformarea AI. Acestea sunt de altfel companiile cele mai urmărite, din perspectiva investițiilor masive în inteligență artificială și rezultatul acelor investiții în generarea de venituri.
Microsoft are investiții mari în AI prin Azure și o relație foarte apropiată OpenAI, creatorul ChatGPT, în timp ce alte firme relevante din perspectiva investițiilor mari în sistemele AI și centre de date sunt Google (Google Cloud) și Amazon (Amazon Web Services). Nvidia va raporta după marile companii din tehnologie, în final de august, iar vânzările companiei vor fi un semnal relevant pentru evoluția investițiilor în zona AI, respectiv dacă ele continuă sau s-au aplatizat.
Desigur, companiile din sectorul Big Tech ar putea să-și revină la fel de ușor și să continue raliul bursier major din acest an. Mulți investitori din piața americană consideră oricum că bula AI poate continua să se umfle în următoarele luni și posibil următorii ani, grație maniei care domină acest sector. Piața americană a urmat o tendință similară și în a doua jumătate a anilor ’90, când bula dotcom, apărută grație dezvoltării internetului, s-a tot umflat și s-a spart abia în martie 2000, cu o recesiune în 2001 și un declin de 90% pentru Nasdaq Composite.
Dacă piața bursieră se prăbușește săptămână viitoare, Fed-ul ar putea interveni
Această rotație, cu mișcarea descendentă majoră a Nvidia, este notabilă, deoarece când impulsul de creștere al unui “momentum stock” (acțiune care se bucură de un val major de speculație) se oprește brusc, după ce a fost împins de hiperspeculație, poziționarea dealerilor și market-makerilor din piața americană se schimbă dramatic. La fel se schimbă și funcția de reacție a pieței bursiere, care este obligată își reducă expunerea pe sectoare “efervescente” și companii ca Nvidia.
Această rotație extremă este de altfel un produs secundar al dispersiei și al fluxurilor structurale din piața bursieră americană. Faptul că volatilitatea (produse financiare de hedging) este vândută în masă în piață, pe perioada verii, țintuiește indicele S&P500, care a ajuns un vehicul tranzacționabil mai mare decât componentele sale. Dar când apare o știre precum cea referitoare la declarațiile lui Trump, care spune că Taiwan ar trebui să plătească pentru a nu fi abandonată militar, iar concomitent există o pierdere de impuls pe acțiuni dominate de hiperspeculație, există un potențial de vânzare pe acele acțiuni din partea dealerilor și market-makerilor și informația surpriză poate să creeze și mai mult impuls negativ, provocând un mini crah bursier.
În plus, după tentativa eșuată de asasinare a lui Donald Trump, piețele au început să includă în prețuri politicile sale economice. Acest așa-numit “Trump trade” începuse deja după performanța deplorabilă a președintelui Joe Biden din prima dezbatere prezidențială, iar așteptările ca Trump să câștige doar s-au intensificat după tentativa de asasinat din weekend. Acțiunile care ar beneficia de pe urma unei victorii a lui Trump au înregistrat deja creșteri de prețuri.
Acum, claritatea că Trump va fi următorul președinte ar putea să înceapă să influențeze deciziile de politică ale Fed, care până acum a evitat să fie văzută ca jucând activ în jocul electoral și a tot amânat scăderile de dobândă, deși este dornică să înceapă ciclul de relaxare a politicii monetare. Tot mai mulți decidenți ai Fed au ieșit în ultimele zile și au dat de înțeles că banca centrală americană ar putea să fie mai agresivă cu scăderile de dobândă. În cazul unui mini crah bursier din partea pieței bursiere, Fed ar putea interveni și să pivoteze agresiv.
Ar putea exista o lichidare a pozițiilor speculative pe Nvidia și pe sectorul din care face parte?
Motivul pentru care economia americană nu a încetinit mai rapid, până acum, în ciuda dobânzilor care se află la maximul ultimilor 20 de ani, este această hiperspeculație din piețele financiare și cantitatea masivă de bani creată de către piețe prin raliurile bursiere.
Vorbim pe de o parte despre un efect de avuție enorm și pe de altă parte despre un efect periodic de „recolaterizare” a activelor financiare. („re-collateralization” = „recolaterizare” = recalcularea pragurilor de îndatorare asociate conturilor de tranzacționare în marjă ale investitorilor, în condițiile prețurilor mai mari sau mai mici ale activelor constituite ca garanții, la finalul unei perioade de timp).
Într-un sistem bazat pe datorie în marjă (leverage), piețele beneficiază de pe urma acestei recalculări a pragurilor de îndatorare. În esență, când activele cresc în preț, vorbim despre un efect de creare de bani.
Desigur, o lichidare a pozițiilor pe sectorul tehnologic, ca urmare a unui efect negativ de bulgăre de zăpadă, ar forța o rupere a acestui efect pozitiv.
Într-o lume în care doar cele mai mari 7 companii americane (Magnificent 7) listate la bursă au ajuns la o capitalizare cumulată de 16 trilioane de dolari, un declin de 20% ar duce la dispariția a 3.2 trilioane de dolari din capitalizare și la un proces semnificativ de deleveraging (reducere a datoriei în marjă din piețe).
Dacă acest scenariu al unui declin mai mare pentru piețe s-ar materializa, săptămâna viitoare, într-o fereastră de neputință pentru piață, el ar putea forța Fed-ul să reintre în joc și să calmeze volatilitatea.
Problema pentru companiile de tehnologie, care s-ar putea trezi în actuala rotație cu o prăbușire a prețurilor acțiunilor, este ce reacție să aibă: să aloce încă 5 miliarde de euro ca să cumpere încă 200.000 de noi chip-uri H100 ale Nvidia, care vor deveni inutile în 2 ani, sau să aloce banii aceia pentru un nou program de răscumpărare de acțiuni proprii?