Sursa foto: Știrile Pro TV
Împrumuturile din acest an ale Guvernului PSD-PNL au ajuns, la final de noiembrie, la suma anuală record de 225,76 miliarde de lei (45 miliarde de euro). Dimensiunea record a finanțărilor luate de Guvern vine pe fondul ieșirii de sub control a deficitului bugetar, ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii din anul electoral. În luna noiembrie, o lună mai dificilă pentru Ministerul de Finanțe, marcată de volatilitate pe piețele financiare locale grație incertitudinilor cu privire la procesul electoral din țara noastră și rezultatele sale, Guvernul a făcut împrumuturi de peste 13 miliarde de lei.
Comparativ, după primele 11 luni din 2023, împrumuturile se ridicau la 189 miliarde de lei, iar deficitul bugetar era la 73,5 miliarde de lei. În 2024, după primele 10 luni din an, deficitul este la 109,4 miliarde de lei și va mai crește. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern, cu tot cu cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice.
Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an, iar, împreună, cele două dau așa-numitul necesar brut de finanțare. Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a actualizat din nou, pentru a treia oară în acest an, necesarul brut de finanțare pentru acest an, de la 235 miliarde de lei la 246 miliarde de lei, pe fondul unei noi estimări în creștere a deficitului bugetar din acest an, de la 7,9% la 8,58% din PIB, echivalentul a 152 miliarde de lei. Din calcului deficitului au fost în final scoase veniturile teoretice care erau așteptate să intre la buget din digitalizare.
Creșterea deficitului este alarmantă deoarece dinamica veniturilor bugetare a fost totuși peste așteptări (+13,1% față de primele 10 luni din 2023) și ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul trasat de Ministerul Finanțelor, ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine până acum. Creșterea deficitului este de astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+21%, față de planificarea bugetară de la început de an de doar +10%) în acest an electoral special, cu toate rundele de alegeri.
Având în vedere că planul structural de ajustare a deficitului bugetar convenit de Guvern cu Comisia Europeană se întinde pe 7 ani, împrumuturile anuale vor ajunge și mai mari în perioada următoare, cu toate că deficitul se va reduce cu câte 0,8% din PIB în fiecare din următorii șapte ani. Asta din cauza creșterii stocului de datorie, care va împinge cheltuielile cu dobânzile la 3,5% din PIB în 2031 (100 miliarde de lei), de la 2,0% din PIB (35 miliarde de lei) în acest an.
- Economedia a scris încă din luna iulie că necesarul brut de finanțare al Guvernului – suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi atât lipsa de bani din buget cât și plata datoriei ce ajunge la scadență – va ajunge cel mai probabil la un nivel record de circa 250 de miliarde de lei, în acest an, în contextul cheltuielilor bugetare mari, a veniturilor bugetare mici și a structurii rigide a cheltuielilor. Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale (impozite și taxe pe consum) și contribuții de asigurări, 8 se duc pe salariile bugetarilor și pe pensii, plus alte câteva cheltuieli de natura asistenței sociale.
- Amintim că anii 2025-2031 vor fi ani dificili din perspectiva redresării deficitului bugetar pentru România, în special din cauza nevoii de a echilibra într-un mod sustenabil bugetul statului după scăparea de sub control a cheltuielilor în anul electoral. Următorul Parlament și Guvern va trebui să încheie și să aprobe legea bugetului de stat până la început de ianuarie, când Guvernul va trebui să iasă pe piețele externe să se împrumute și să evite riscul conturării unei crize bugetare. Finanțele au o rezervă valutară (bufferul, o plasă de siguranță în caz de criză majoră) care, conform legislației naționale, trebuie să cuprindă golul de finanțare (necesarul brut de finanțare) pentru 4 luni.
- Următorul Guvern va trebui totodată să implementeze noi măsuri fiscale și de îmbunătățire a colectării care să aducă împreună la buget venituri suplimentare de 26,2 miliarde de lei, adică un impact de 1,37% din PIB pentru veniturile bugetare. Doar din măsurile fiscale se estimează un impact pozitiv în veniturile statului de 1,1% din PIB. Amintim că bugetul de stat pe 2025 este construit pe un produs intern brut (PIB) nominal de 1.904 miliarde de lei, deci o creștere economică de 2,5%, respectiv pe un deficit bugetar de 133,3 miliarde de lei, mai mic decât deficitul din acest an. Astfel, în 2025, veniturile bugetare ar urma să fie de 651,4 miliarde de lei, iar cheltuielile de 784,7 miliarde de lei, din care rezultă deficitul de 133,3 miliarde de lei. Fără implementarea unor măsuri fiscale anul viitor, deficitul bugetar ar urma să se cifreze la 159,3 miliarde de lei, în condițiile unor venituri bugetare estimate de 625,1 miliarde de lei.
- Cu tot cu octombrie, împrumuturile în ultimele două luni s-au ridicat la aproximativ 25,7 miliarde de lei (echivalent), dintre care aproximativ 1 miliard de euro au fost plasamente private și trageri din împrumuturile de la instituții financiare internaționale, sume care au întregit buffer-ul în valută. Totodată, aproximativ 21 miliarde de lei sunt împrumuturi contractate de pe piața interbancară internă, prin emisiuni de titluri de stat și emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programelor Tezaur și Fidelis.
În 2023, împrumuturile pe tot anul au fost în sumă de 203 miliarde de lei
Din suma totală atrasă în noiembrie, 6,4 miliarde de lei (echivalent) sunt finanțări luate de la bănci, prin piața primară administrată de BNR.
Împrumuturile în lei luate de la bănci au fost din nou mai mici decât media din acest an, la doar 4,64 miliarde de lei, iar asta pentru că băncile sunt prudente în ceea ce privește gestionarea lichidității excedentare, în condițiile în care acest exces de lichiditate din bănci s-a redus considerabil în luna noiembrie, pentru a doua lună la rând, la cel mai mic nivel din ultimii doi ani. În plus, alegerile care s-au desfășurat în ultimele săptămâni au produs mai multă volatilitate și incertitudine decât claritate. România avea deja cea mai mare primă de risc din țările cu care poate fi comparată.
Per total, sumele ofertate de bănci la licitațiile regulate în lei ale Ministerului de Finanțe au fost destul de mici în luna noiembrie, iar din moment ce Banca Națională a României (BNR) a intervenit în piața valutară, conform surselor Economedia, pentru a ține cursul euro/leu sub 5 lei, băncile s-au trezit cu un ușor surplus de euro (BNR a vândut băncilor euro și a cumpărat de la ele lei), care a fost apoi absorbit de Ministerul Finanțelor pe 27 noiembrie. Atunci, Finanțele au împrumutat aproape 350 de milioane de euro de la bănci (echivalent 1,73 miliarde de lei), prin două emisiuni: una de titluri de stat pe 24 de luni în valoare de 150 de milioane de euro (la care băncile au subscris 177,5 milioane de euro) și una de certificate de trezorerie cu maturitate de 12 luni în valoare de 198,3 milioane de euro (la care băncile au subscris 277,7 milioane de euro, aproape dublu față de prospect).
Finanțările atrase de la bănci, prin piața primară administrată de BNR, au fost făcute din nou la dobânzi în creștere comparativ cu lunile anterioare, pe toate scadențele, dar în special în ceea ce privește scadențele pe termen lung.
Inițial, evoluția a fost legată de faptul că, Guvernul, în planul structural de ajustare trimis în octombrie la Bruxelles, a înaintat ca estimare un cost de finanțare pe 10 ani de 6,9% până în 2031. Înainte, costul de finanțare pe 10 ani al României, în piața secundară, era de 6,6-6,7%, nivel unde a petrecut mare parte din 2024. După ce planul de ajustare a devenit public, piața a împins dobânda pe 10 ani, natural, unde spunea Guvernul că ar trebui să fie în următorii 7 ani. Vorbim despre nivelul cu care și-a făcut Guvernul calculele bugetare.
Ulterior, în vinerea premergătoare alegerilor prezidențiale, costurile de finanțare au revenit pe creștere, la fel ca indicii ROBOR (pe 3 luni, de la 5,59 joi, 21 noiembrie, la 5,75 în 22 noiembrie), iar apoi au crescut și mai mult (ROBOR 3 luni la 5,92% în data de joi, 28 noiembrie) după ce candidatul anti-occidental Călin Georgescu s-a clasat pe prima poziție după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Haosul costă, iar guvernul se împrumută tot mai scump
În orice caz, iată câteva exemple în ceea ce privește evoluția recentă a costurilor de finanțare ale statului: cel mai recent împrumut prin obligațiunile cu scadența iulie 2034 (10 ani) s-a realizat la o dobândă de 7,48%, în creștere de la 6,95% în noiembrie și 6,54% în august, în timp ce împrumutul din noiembrie prin obligațiuni cu scadența februarie 2038 s-a făcut la o dobândă de 7,31% față de 6,48% în final de septembrie.
Totodată, Ministerul Finanțelor a majorat dobânzile la titlurile de stat Fidelis pe care le va emite începând de luni, prin intermediul Bursei de Valori București. Este vorba de 6 emisiuni de titluri în lei și euro, cu dobânzi de 7,6% pe scadența de 5 ani, în lei. La precedentele două ediții Fidelis, Guvernul a tras prin fiecare ofertă mai bine de 3 miliarde de lei.
În prezent, dobânzile de împrumut ale României sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar asta nu doar din cauza haosului electoral și a incertitudinilor, ci în special din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar imens (7-8% din PIB) și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.
De altfel, Guvernul se împrumută mult mai scump acum decât comparativ cu decembrie 2023, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era ușor reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.
Necesarul ridicat de finanțare al Guvernului din următorii ani, cuplat cu o inflație anuală de 4-5% în următorii ani, va ține cel mai probabil sus dobânzile suverane. În plus, Banca Națională a României (BNR) a pus pe pauză ciclul de scădere a dobânzilor, în luna octombrie, iar o nouă scădere ar putea să vină abia în cel de-al doilea trimestru din 2025.
Oricum, o regulă de aur în finanțe spune că dobânda pe 10 ani la care se împrumută un Guvern (cifra cheie pentru costul de finanțare al întregii economii) ar trebui să fie cam pe unde este rata de creștere nominală a PIB. Adică rata de creștere a economiei, plus inflația. În România, vorbim despre un nivel de circa 7-8%.
Cel mai probabil, în 2025, politica monetară a BNR va fi influențată mai puțin de inflație și mai mult de politica fiscală a Guvernului. Dacă Guvernul majorează TVA-ul, banca centrală va decide cel mai probabil să considere impactul pe inflație drept tranzitoriu și să aștepte o perioadă până decide direcția de acțiune.
Calculele Comisiei Europene: dacă o ține tot așa, România va ajunge la o datorie publică de peste 90% în 2034
Amintim că, în luna martie a acestui an, Comisia Europeană o nouă ediție a raportului său privind sustenabilitatea datoriilor publice (Debt Sustenability Monitor), iar România este inclusă în categoria țărilor cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale, din cauza deficitului tot mai mare. Alte 8 state europene sunt incluse în această categorie, printre care Franța, Spania, Portugalia sau Slovacia.
Potrivit calculelor Comisiei, dacă nu se face niciun fel de corecție asupra politicilor fiscale, România riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de peste 90%.
Proiecția Comisiei este îngrijorătoare pentru că, în ciuda faptului că mai există și alte țări în categoria celor cu risc ridicat, țara noastră este prognozată să înregistreze a doua cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB în perioada analizată – de la 50% în 2024 la 93% în 2034.
