Foto: Dreamstime
Cursul de schimb leu-euro a fost una dintre pârghiile creșterii puterii de cumpărare în România în ultimii 10 an, arată o analiză a platformei Conso.ro, care menționează că salariul mediu net a crescut de 2,8 ori în zece ani. Această creștere ne plasează peste alți vecini din regiune, care au oscilat între 1,9 și 2,1.
Comparând valoarea medie a cursului de schimb din august 2013 (4,43 lei/euro) și cea din iulie 2023 (4,94 lei/euro), se observă o depreciere a monedei naționale de 11,5%.
Analiza menționează că, în acest interval, s-a înregistrat o creștere a puterii de cumpărare în euro, având în vedere că salariul mediu net în august 2013 era de 1.604 lei (362 euro la cursul mediu de atunci), iar la nivelul lunii mai 2023 aveam un salariu mediu net pe economie de 4.543 lei (918 euro la cursul mediu din mai 2023). Este o creștere de 2,8 ori în 10 ani (în lei), iar câștigurile nu vizează doar veniturile populației, ci și economiile păstrate în bănci ce au beneficiat de diferențialul de dobândă. “S-a câștigat în tot acest timp mai bine de către cei care își păstrau banii în depozite bancare în lei decât în euro”, arată analiza.
Analiza încearcă să aproximeze rezultatele economisirii în lei și euro în ultimii 10 pornind de la statisticile din rapoartele BNR.
Au fost luate în considerare dobânzile medii la depozitele noi în lei și euro constituite pe o perioada cuprinsă între 6 luni și 12 luni. În perioada 2013-2022 dobânzile medii în lei au fost de (%): 4,37, 3,53, 1,97, 1,41, 1,26, 2,54, 3,06, 2,56, 2,36, 7,98. Adică un câștig de 31,04% per total, fără capitalizare (că și cum dobânzile ar fi fost acumulate în contul curent, iar depozitul reconstituit la scadență). În același timp în euro dobânzile la termen au fost de (%): 2,52, 1,97, 0,87, 0,63, 0,72, 0,57, 0,24, 0,11, 0,13, 1,60. Adică per total 9,36%.
“Cu alte cuvinte, economisind în lei în ultimii 10 ani (2013-2022) am fi câștigat de peste 3 ori mai mult (31% față de 9,3%), câștig care acoperea cu prisosință deprecierea de 11,5% a principalului din cauza evoluțiilor valutare. Câștig care ar fi crescut dacă includeam în analiză și primele 6 luni din acest an, când euro a stat cam pe loc, dar diferențialul de dobânda a fost apreciabil (la nivelul lunii iunie, dobânda medie la depozitele în lei nou constituite pe 6-12 luni a fost de 7,36% iar pentru euro de 2,17%)”, concluzionează analiza semnată de Cristian Dogaru.
Cum au evoluat lucrurile în regiune
A fost leul/România o excepție? În august 2013, în timp ce euro valora 4,43 lei, zlotul polonez era cotat la 1,04 lei, coroana din Cehia la 0,17 lei, iar forintul maghiar la 0,014 lei. Cursurile medii din iulie 2022 găsesc aceste valute regionale la valori de 1,11 lei (zlot), 0,20 lei (coroana) și 0,0130 lei (forintul). Leul s-a apreciat ușor în față forintului, dar a pierdut teren în față zlotului și coroanei din Cehia. De altfel, a fost o mișcare regională de creștere a puterii de cumpărare în euro în acest interval, la care România s-a raliat, arată analiza.
În iunie 2023 în vreme ce salariul mediu net era de 918 euro în România, în Polonia acesta era de 1.231 euro, în Cehia de 1.400 iar în Ungaria de 1.061 euro. Cum stăteau lucrurile în 2013? România avea un salariu mediu net de 365 euro, Ungaria de 489 euro, Polonia de 647 euro și Cehia de 699 euro. Așadar, regiunea a trecut printr-o creștere a puterii de cumpărare, dar dinamicile sunt diferite.
În Cehia avem practic o dublare, în vreme ce în Polonia creșterea e de 1,9 ori iar în Ungaria de 2,1 ori.
Performanțele din trecut nu trebuie extrapolate în viitor, avertizează analiza. “Să ținem cont că în România am avut o creștere de 2,8 ori în aceeași perioada, mult peste vecinii noștri analizați mai sus care au oscilat între 1,9 și 2,1. De altfel, aproape că am ajuns din urmă Slovacia (salariu mediu net de 1.008 euro în iunie 2023), Grecia (1.098 euro), Ungaria (1.061 euro), în vreme ce Bulgaria a rămas la 773 euro, foarte aproape de Serbia (736 euro) care nu este membră UE”, menționează analiza
Aceasta subliniză că evoluția ar trebui pusă și în contextul discuțiilor pe seama modificărilor fiscale pentru creșterea veniturilor la buget, pe fondul acumulării dezechilibrelor din economie (deficit bugetar tot mai greu de acoperit, deficite mari de cont curent și comercial, asemănătoare cu perioada care a precedat criză din 2008).
“Este posibil că în viitorul apropiat (posibil etapizat, majoritatea schimbărilor neplăcute putând fi amânate după alegerile din 2024) evoluția veniturilor nete în euro pentru România să fie mai puțin accelerată că în ultimii 10 ani. Rămâne de văzut ce pârghii vor fi alese pentru aceste ajustări, dacă o vom avea în principal pe cea a fiscalității, dacă se va apela mai ales la ajustări pe cursul de schimb sau o combinație a celor două”, notează analiza Conso.ro.
Creșterea reală a salariilor a devenit pozitivă. La salarii minime, suntem pe penultimul lor în UE
Creșterea reală a salariilor a devenit pozitivă în primul trimestru din 2023, pe fondul unor creșteri salariale puternice în sectorul privat, determinate de lipsa forței de muncă calificate, arată un raport recent al Erste Group (BCR). În sectorul public, creșterea a rămas negativă în termeni reali la începutul anului 2023. Creșterea salariilor în sectorul privat a fost de 15,2%, în timp ce în sectorul public creștere a fost de 7,7%.
Menționăm în acest context că România are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria, dar rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare: +12,9 %, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.