Analiză. Cum au evoluat cursul de schimb și veniturile în ultimii zece ani? Salariul mediu net a crescut de 2,8 ori în zece ani, mai mult decât la vecinii din regiune

Cursul de schimb leu-euro a fost una dintre pârghiile creșterii puterii de cumpărare în România în ultimii 10 an, arată o analiză a platformei Conso.ro, care menționează că salariul mediu net a crescut de 2,8 ori în zece ani. Această creștere ne plasează peste alți vecini din regiune, care au oscilat între 1,9 și 2,1.

Comparând valoarea medie a cursului de schimb din august 2013 (4,43 lei/euro) și cea din iulie 2023 (4,94 lei/euro), se observă o depreciere a monedei naționale de 11,5%.

Analiza menționează că, în acest interval, s-a înregistrat o creștere a puterii de cumpărare în euro, având în vedere că salariul mediu net în august 2013 era de 1.604 lei (362 euro la cursul mediu de atunci), iar la nivelul lunii mai 2023 aveam un salariu mediu net pe economie de 4.543 lei (918 euro la cursul mediu din mai 2023). Este o creștere de 2,8 ori în 10 ani (în lei), iar câștigurile nu vizează doar veniturile populației, ci și economiile păstrate în bănci ce au beneficiat de diferențialul de dobândă. “S-a câștigat în tot acest timp mai bine de către cei care își păstrau banii în depozite bancare în lei decât în euro”, arată analiza.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Analiza încearcă să aproximeze rezultatele economisirii în lei și euro în ultimii 10 pornind de la statisticile din rapoartele BNR.

Au fost luate în considerare dobânzile medii la depozitele noi în lei și euro constituite pe o perioada cuprinsă între 6 luni și 12 luni. În perioada 2013-2022 dobânzile medii în lei au fost de (%): 4,37, 3,53, 1,97, 1,41, 1,26, 2,54, 3,06, 2,56, 2,36, 7,98. Adică un câștig de 31,04% per total, fără capitalizare (că și cum dobânzile ar fi fost acumulate în contul curent, iar depozitul reconstituit la scadență). În același timp în euro dobânzile la termen au fost de (%): 2,52, 1,97, 0,87, 0,63, 0,72, 0,57, 0,24, 0,11, 0,13, 1,60. Adică per total 9,36%.

“Cu alte cuvinte, economisind în lei în ultimii 10 ani (2013-2022) am fi câștigat de peste 3 ori mai mult (31% față de 9,3%), câștig care acoperea cu prisosință deprecierea de 11,5% a principalului din cauza evoluțiilor valutare. Câștig care ar fi crescut dacă includeam în analiză și primele 6 luni din acest an, când euro a stat cam pe loc, dar diferențialul de dobânda a fost apreciabil (la nivelul lunii iunie, dobânda medie la depozitele în lei nou constituite pe 6-12 luni a fost de 7,36% iar pentru euro de 2,17%)”, concluzionează analiza semnată de Cristian Dogaru.

Cum au evoluat lucrurile în regiune

A fost leul/România o excepție? În august 2013, în timp ce euro valora 4,43 lei, zlotul polonez era cotat la 1,04 lei, coroana din Cehia la 0,17 lei, iar forintul maghiar la 0,014 lei. Cursurile medii din iulie 2022 găsesc aceste valute regionale la valori de 1,11 lei (zlot), 0,20 lei (coroana) și 0,0130 lei (forintul). Leul s-a apreciat ușor în față forintului, dar a pierdut teren în față zlotului și coroanei din Cehia. De altfel, a fost o mișcare regională de creștere a puterii de cumpărare în euro în acest interval, la care România s-a raliat, arată analiza.

În iunie 2023 în vreme ce salariul mediu net era de 918 euro în România, în Polonia acesta era de 1.231 euro, în Cehia de 1.400 iar în Ungaria de 1.061 euro. Cum stăteau lucrurile în 2013? România avea un salariu mediu net de 365 euro, Ungaria de 489 euro, Polonia de 647 euro și Cehia de 699 euro. Așadar, regiunea a trecut printr-o creștere a puterii de cumpărare, dar dinamicile sunt diferite.

În Cehia avem practic o dublare, în vreme ce în Polonia creșterea e de 1,9 ori iar în Ungaria de 2,1 ori.

Performanțele din trecut nu trebuie extrapolate în viitor, avertizează analiza. “Să ținem cont că în România am avut o creștere de 2,8 ori în aceeași perioada, mult peste vecinii noștri analizați mai sus care au oscilat între 1,9 și 2,1. De altfel, aproape că am ajuns din urmă Slovacia (salariu mediu net de 1.008 euro în iunie 2023), Grecia (1.098 euro), Ungaria (1.061 euro), în vreme ce Bulgaria a rămas la 773 euro, foarte aproape de Serbia (736 euro) care nu este membră UE”, menționează analiza

Aceasta subliniză că evoluția ar trebui pusă și în contextul discuțiilor pe seama modificărilor fiscale pentru creșterea veniturilor la buget, pe fondul acumulării dezechilibrelor din economie (deficit bugetar tot mai greu de acoperit, deficite mari de cont curent și comercial, asemănătoare cu perioada care a precedat criză din 2008).

“Este posibil că în viitorul apropiat (posibil etapizat, majoritatea schimbărilor neplăcute putând fi amânate după alegerile din 2024) evoluția veniturilor nete în euro pentru România să fie mai puțin accelerată că în ultimii 10 ani. Rămâne de văzut ce pârghii vor fi alese pentru aceste ajustări, dacă o vom avea în principal pe cea a fiscalității, dacă se va apela mai ales la ajustări pe cursul de schimb sau o combinație a celor două”, notează analiza Conso.ro.

Creșterea reală a salariilor a devenit pozitivă. La salarii minime, suntem pe penultimul lor în UE

Creșterea reală a salariilor a devenit pozitivă în primul trimestru din 2023, pe fondul unor creșteri salariale puternice în sectorul privat, determinate de lipsa forței de muncă calificate, arată un raport recent al Erste Group (BCR). În sectorul public, creșterea a rămas negativă în termeni reali la începutul anului 2023. Creșterea salariilor în sectorul privat a fost de 15,2%,  în timp ce în sectorul public creștere a fost de 7,7%.

Menționăm în acest context că România are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria, dar rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare: +12,9 %, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.