ANALIZĂ De ce Putin nu poate opri gazele naturale pentru Bulgaria

Temerile premierului bulgar Kiril Petkov cu privire la o criză a gazelor în Bulgaria din cauza tensiunilor dintre Moscova și NATO sunt nerealiste, arată o analiză a publicației bulgare 24Chasa, preluată de Rador. Astfel au reacționat experții din sector, după ce prim-ministrul bulgar a avertizat vineri seară că, dacă conflictul va scăpa de sub control, s-ar putea ca Bulgaria să întâmpine riscuri legate de aprovizionarea cu gaze – nu doar Bulgaria, ci întreaga Europă.

De ce Bulgaria ar fi cu greu tăiată în mod deliberat de la aprovizionarea din Rusia? Pentru că Bulgaria deține robinetul către Serbia, Macedonia de Nord și Grecia și, indirect, către alte două țări – Ungaria și Bosnia.

Chiar dacă, ca stat membru al NATO, Bulgaria ar fi tratată drept o țară ostilă Gazprom, oprirea gazelor pentru Bulgaria ar compromite livrările către cel puțin alte cinci țări, iar unele sunt prietene cu Rusia. De la 1 ianuarie 2020, gazul rusesc nu mai intră în Bulgaria prin Ucraina şi România, ci prin Turcia. Înainte de această dată, peste 17 miliarde de metri cubi erau tranzitați prin Bulgaria către cele trei țări – Turcia, Macedonia de Nord și Grecia, iar gazul pentru Istanbul depindea de livrările prin Bulgaria.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

O săptămână mai târziu, la 8 ianuarie 2020, la Istanbul, trei președinți – Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan din Turcia, Alexander Vucic din Serbia și prim-ministrul bulgar Boiko Borisov – au lansat Turk Stream. Exact un an mai târziu, la 1 ianuarie 2021, conducta a ajuns în Serbia. Odată cu lansarea gazoductului Turk Stream, pe care Gazprom l-a construit rapid după închiderea South Stream, punctul de livrare din Bulgaria s-a mutat la Strandja-Malkochlar. Și tocmai acest rol al Bulgariei ca centru de distribuție a gazelor îi garantează acum liniștea vizavi de tensiunile dintre Moscova și NATO, scrie presa bulgară.

Capacitatea la intrare a sistemului de tranzit bulgar este de 53-54 milioane de metri cubi pe zi, sau 16 miliarde pe an. În prezent, din Turcia se transportă zilnic 35-40 de milioane de metri cubi, iar aici intră inclusiv gazul companiei elvețiene MET, al Energiko Trading a lui Valentin Zlatev și Litasco, care furnizează gazul către Lukoil. Capacitatea punctului de plecare al Bulgariei către Serbia este de 38 de milioane de metri cubi, acum sunt transportate 20-21 de milioane.

Din Serbia, gazele se îndreaptă și către Ungaria și Bosnia. Posibilitățile pentru Grecia sunt de 3,5 miliarde pe an, sau 11 milioane pe zi, iar pentru Macedonia de Nord – 800 de milioane de metri cubi. Mai există un detaliu pe care pun accentul observatorii din domeniu. Este vorba de faptul că indiferent de tensiunile politice dintre Bulgaria și Rusia, țara noastră și compania Bulgartransgaz au fost un partener corect al Gazprom, decenii la rând, în niciun moment nu au creat probleme în transportul gazelor cu destinația Turcia, Grecia și Macedonia de Nord, iar acum – Serbia, Macedonia de Nord și Grecia. În timp ce Gazprom a făcut de două ori surprize Bulgariei – în perioada 6 – 21 ianuarie 2009, cu o oprire totală a gazelor și o instabilitate în aprovizionare timp de câteva zile în februarie 2011.

Și în timp ce guvernul se teme de crize de aprovizionare, despre care alți experți spun că este posibil teoretic, dar că deocamdată nu există astfel de indicii, mai sunt câteva necunoscute legate de viitoarele livrări de gaze rusești către Bulgaria.

Contractul cu Gazprom Export expiră la sfârșitul acestui an, dar încă nu există informații că se pregătesc negocieri pentru livrări pe termen lung. Bulgargaz este implicată în scandaluri care au loc de mai bine de o lună legat de contractul pentru gaz azer și de punctul de livrare al acestuia.

În prezent, în Bulgaria intră aproximativ 300 de milioane de metri cubi de gaz din Azerbaidjan, în loc de 1 miliard de metri cubi, cum e în contract. Motivul, potrivit Bulgargaz, este că punctul de livrare este Komotini, intrarea conectării de gaze încă neconstruite cu Grecia. Iar livrările de gaze din Azerbaidjan prin rețeaua de transport a gazelor grecești de la Nea Mesemvria sunt o expresie a bunăvoinței.

Potrivit opozanților companiei de gaze, inclusiv ministrul energiei, Alexander Nikolov, nu s-a făcut totul pentru a se asigura întregul volum conform contractului. Sectorul gazelor este îngrijorat de faptul că nu există indicii legate de pregătirea de negocieri cu Gazprom Export. Se aud și îndoieli cu privire la faptul că alte companii se pregătesc să intre ca furnizori de gaze rusești.

Se așteaptă ca, la jumătatea anului, să aibă loc licitații pentru capacități și ar trebui ca mixul Bulgargaz să fie clar – dacă va lua de la terminalul de gaz lichefiat de la Revitusa, care vor fi cantitățile de gaz azer, cât gaz rusesc va fi necesar, pentru a se face prețurile acceptabile pentru piața reglementată și, de acolo, și pentru business. Surse apropiate de Bulgargaz comentează că aceasta este o problemă de negocieri politice, pentru că șeful companiei de gaze este Holdigul energetic Bulgar, iar deasupra acestuia e ministrul energiei.

Traducerea Rador: Mirela Petrescu / Foto: Gazprom