ANALIZĂ Economedia: Efectele eliminării firmei chineze Huawei din rețelele 5G din România/ Când nu vor mai putea fi folosite echipamentele sale prezente în rețelele marilor companii de telecomunicații din țară / Orange va înlocui echipamentele

România este una dintre puținele țări europene care au decis să interzică accesul companiei chineze Huawei la rețelele sale 5G din rațiuni de securitate. Până în luna februarie 2024, doar zece țări din Uniunea Europeană au interzis sau restricționat furnizorii de telecomunicații considerați ca fiind de mare risc din infrastructura lor de rețea 5G, arată datele Comisiei Europene, citate de Euronews.

Cifrele publicate de executivul UE pe 12 februarie 2024 arată că nu s-au înregistrat multe progrese față de toamna anului trecut, marii jucători, cum ar fi Germania, propunând doar ca operatorii de telecomunicații să elimine toate componentele critice din rețelele lor de bază 5G până în 2026.

Țările care au introdus restricţii

MAREA BRITANIE

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În 2020, Marea Britanie a decis să interzică echipamentele Huawei şi ale altori furnizori, pe care îi consideră un risc ridicat de securitate pentru reţelele 5G. Anul trecut, a prelungit termenul limită pentru a elimina echipamentele Huawei din reţeaua de bază 5G până la sfârşitul anului 2023.

ESTONIA

Parlamentul Estoniei a aprobat în 2021 o nouă legislaţie care interzicea efectiv operatorilor de telecomunicaţii să aleagă furnizorii chinezi pentru echipamente de telecomunicaţii.

DANEMARCA

Parlamentarii danezi au adoptat în 2021 o legislaţie care să permită controlul investiţiilor străine, pentru a se asigura că acestea nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Noua legislaţie a fost dezvoltată parţial ca urmare a preocupărilor de securitate legate de oferta Huawei de a construi reţeaua 5G a Danemarcei.

FRANŢA

În 2020, autorităţile franceze le-au spus operatorilor de telecomunicaţii care intenţionează să cumpere echipamente Huawei 5G că nu vor putea reînnoi licenţele pentru echipamente, odată ce expiră, excluzând efectiv Huawei din reţelele mobile.

GERMANIA

Ministerul de Interne al Germaniei a propus pe 20 septembrie să oblige operatorii de telecomunicaţii să elimine toate componentele critice produse de Huawei şi ZTE din reţelele lor de bază 5G până în 2026.

ITALIA

Deşi Italia nu a interzis complet echipamentele Huawei, a împiedicat grupul de telecomunicaţii Fastweb, în 2020, să semneze un acord pentru ca Huawei să furnizeze echipamente pentru reţeaua sa 5G.

LETONIA

Letonia şi SUA au semnat un acord în 2020 privind securitatea 5G, menit să limiteze operaţiunile companiilor chineze.

LITUANIA

Parlamentul Lituaniei a decis în 2021 că numai echipamentele aprobate de guvern, din motive de securitate naţională, pot fi folosite pentru reţeaua 5G de nouă generaţie a ţării.

PORTUGALIA

Autoritatea de supraveghere a telecomunicaţiilor din Portugalia a declarat pe 18 septembrie că lucrează cu operatorii pentru a implementa o rezoluţie la nivel înalt care împiedică efectiv folosirea echipamentelor Huawei în reţelele mobile 5G ale ţării.

ROMÂNIA

Guvernul României a aprobat în 2021 un proiect de lege susţinut de SUA care interzice efectiv Chinei şi Huawei să participe la dezvoltarea reţelei 5G a ţării. Iar pe 21 februarie 2024, CSAT a respins o solicitare a Huawei a furniza României echipament 5G, decizia cu articol unic fiind adoptată de guvern și publicată în Monitorul Oficial pe 29 februarie 2024.

SUEDIA

În 2020, Suedia a interzis echipamentele de telecomunicaţii de la Huawei şi ZTE în reţeaua sa 5G. În iunie, o instanţă de apel a menţinut interdicţia.

România, gata să interzică accesul Chinei și la rețeaua 6G

Guvernul României a propus interzicerea utilizării echipamentelor și a programelor software furnizate de companii care nu primesc aprobarea CSAT, inclusiv accesul la rețelele bazate pe tehnologii 5G și viitoarele tehnologii precum 6G, care sunt în prezent testate de companii chineze precum Huawei, potrivit unui proiect de lege publicat în consultare publică de către Ministerul Dezvoltării privind modificarea legii securității 5G, scrie HotNews.ro.

• Puteți consulta aici proiectul de lege
• Puteți consulta aici expunerea de motive
• Puteți consulta aici tabelul comparativ

Prin această lege Guvernul a respins participarea gigantului chinez Huawei la rețeaua 5G din România, după cum a scris Economedia aici.

Potrivit proiectului, aprobarea CSAT va fi obligatorie nu numai pentru producătorii acestor echipamente și soluții, ci și pentru distribuitori și integratori.

„Având în vedere avansurile tehnologice pe componenta de comunicații electronice, precum și faptul că se prefigurează apariția unor noi generații ale tehnologiilor de comunicații (precum tehnologia 6G) al căror impact va avea implicații în planul securității naționale, modificarea urmărește extinderea legii și la acestea”, potrivit actului normativ în dezbatere publică.

În ceea ce privește distribuitorii și integratorii, proiectul arată că modificarea are drept obiectiv „prevenirea acelor riscuri generate de persoane fizice și juridice care comercializează tehnologii produse de companii care ar fi fost (sau sunt) avizate negativ, fără a face cunoscut acest aspect”.

„În tot cuprinsul textului actului normativ, sintagma „rețele 5G” se va înlocui cu sintagma „rețele 5G sau ulterioare”. În tot cuprinsul textului actului normativ, sintagma „producători” se va înlocui cu sintagma „producători, distribuitori și integratori”, se mai menționează în proiect.

Teama de China, răspândită pe glob

În 2018, Huawei și concurentul său ZTE s-au confruntat cu o reacție negativă la nivel mondial atunci când guvernele din Japonia, SUA și UE au exclus producătorii de la licitațiile publice și de la implementarea rețelelor de telecomunicații, având în vedere acuzațiile de spionaj și temerile privind legăturile cu statul chinez, amintește Euronews.

Huawei, care operează în peste 170 de țări, a negat întotdeauna orice legături cu guvernul chinez și a declarat că este o companie privată deținută integral de angajații săi.

De asemenea, ZTE a declarat că “salută verificarea externă și independentă a securității” și și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile de reglementare pentru a asigura produse și infrastructuri sigure.

În 2020, Comisia Europeană a prezentat un set de instrumente 5G, permițând guvernelor naționale să atenueze riscurile majore de securitate cibernetică prin diversificarea furnizorilor și excluderea furnizorilor cu risc ridicat, inclusiv Huawei și ZTE – iar în iunie anul trecut, executivul UE a îndemnat statele membre să pună în aplicare aceste norme “fără întârziere”.

Ce a decis România în privința Huawei

Joi, 29 februarie 2023, România a respins oficial solicitarea gigantului chinez de telecomunicații Huawei de a participa la rețeaua 5G din România, arată o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Decizia din 29 februarie, semnată de premierul Marcel Ciolacu întărea ​o decizie a Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a respins pe 21 februarie 2024 solicitarea grupului chinez Huawei pentru a folosi echipamentele sale în rețelele 5G din România. Spre comparație, anul trecut, țara noastră a autorizat compania chineză Lenovo, în ciuda legislației create tocmai pentru a împiedica intrarea Chinei în piață.

„Decizie privind respingerea solicitării pentru obținerea autorizării echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Huawei Technologies SRL, Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Kft și Huawei Tchnologie Co., Ltd” arată hotărârea publicată în Monitorul Oficial.

Legea 163/2021 spune la articolul 10: „Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu obţin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu excepţia celor din nucleul reţelei, care pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani, perioade ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Acest articol, după decizia luată de statul român, obligă astfel marile companii telecomunicații să înlocuiască echipamentele furnizate de compania chineză Huawei în următorii 7 sau 5 ani, în funcție de tipul de echipament. Adică, unele vor putea fi folosite până în 2029, iar altele până în 2031.

O lună mai târziu, Huawei a dat statul român în judecată.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, Huawei Technologies, Huawei Internațional Co. Limited, Huawei Technologies Hungary Kit și Huawei International au dat în judecată ministerul Cercetării, Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Administrația Prezidențială și pe prim-ministrul României. Dosarul este înregistrat la Curtea de Apel București.

În instanță a fost cerută anularea deciziei 81/29.02.2024 a Guvernului României.

De ce a fost interzisă Huawei

Guvernul spune că această decizie a fost luată „în temeiul legii 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G, ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale”.

De notat că legea din 2021 a fost special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic.

Legea prevede că furnizorii de comunicaţii vor putea utiliza în reţelele 5G numai tehnologii, echipamente şi programe software de la producători autorizaţi în prealabil prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al CSAT. Ceea ce înseamnă că Huawei nu poate vinde aparatura companiilor de telecomunicații din România, adică Digi, Orange, Telekom și Vodafone.

Legea conferă ultimul cuvânt Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în ceea ce priveşte autorizarea proiectelor şi exclude practic compania chineză Huawei de la operaţiunile de realizare a echipamentelor.

Condițiile României pentru accesul la rețeaua 5G

Pentru a putea participa la construirea reţelelor de telecomunicaţii 5G în România, o companie trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:

a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;

b) are o structură transparentă a acţionariatului;

c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică;

d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.

Legea arată că avizul conform al CSAT „se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale” – trimitere la parteneriatul strategic cu SUA, care au adoptat o poziție extrem de critică la adresa Chinei în general și a companiei Huawei în particular.

CSAT este o instituție condusă de președintele României, din care fac parte mai mulți miniștri și șefi de servicii secrete. Deciziile în CSAT se iau cu unanimitate. Președintele Iohannis a spus în repetate rânduri că își dorește ca România să realizeze rețeaua 5G cu parteneri din statele membre NATO. Și ar avea de unde alege, având în vedere că pe lista aprobată de furnizori sunt 90 de companii, printre care Nokia, Hewlett Packard Enterprise, Oracle, IBM, Dell, Cisco, Microsoft.

Cât de mare e prezența Huawei în România

Huawei Technologies SRL este prezentă în România de 17 ani, din 15 ianuarie 2007, iar de atunci afacerile au fost permanent în creștere. Cele mai recente date disponibile arată că în 2022, firma din România a avut afaceri de aproape 1,9 miliarde de lei, în creștere cu 31% față de anul precedent, și un profit de aproape 60 de milioane de lei, în creștere cu 23%, potrivit termene.ro.

Echipamentele sale sunt prezente în rețelele marilor operatori de telecomunicații din România, adică Digi, Orange, Telekom și Vodafone. Mai mult, un studiu realizat anul trecut, care analiza cota de piață a Huawei în Europa, citat de Politico, arăta că România era printre țările UE cu cea mai mare dependență de echipamentele chinezești în rețeaua 5G. Conform acestuia. România se bazează pe tehnologia chineză pentru 79% din rețeaua sa 5G, fiind pe locul secund în UE după Cipru.

De asemenea, un studiu studiu comandat de Huawei, realizat de firma de avocatură Dentons și cea de consultanță Audytel, arăta în 2021 că Huawei ar pierde 2,7 miliarde de euro dacă ar fi exclusă de pe piața de telecomunicații din România odată cu implementarea legii 5G.

Potrivit raportului care prezintă un scenariu extrem de negru, nu numai Huawei ar pierde însă bani, ci și celelalte firme de comunicații, care vor fi nevoite să înlocuiască echipamentele actuale fabricate de Huawei. Studiul arăta astfel că operatorii de rețea vor trebui să înlocuiască forțat toate echipamentele lor actuale fabricate de Huawei în doar 5 ani, ceea ce i-ar costa 735 milioane de euro în Capex (achiziționarea de echipamente noi) și Opex (înlocuirea de servicii).

Economedia a întrebat companiile de telecomunicații din România – Digi, Orange, Telekom și Vodafone – ce pași vor urma după ce decizia CSAT a devenit obligatorie prin publicarea în Monitorul Oficial, când și cu ce costuri vor fi înlocuite echipamentele vizate.

Am primit următorul răspuns din partea companiei Orange, care ne-a spus că va înlocui echipamentele Huawei și ale altor furnizori necertificați. Compania nu a precizat ce costuri presupune înlocuirea. Iată răspunsul integral la solicitarea Economedia:

„Orange România utilizează în componența rețelei sale echipamente produse de mai mulți furnizori, printre care și Huawei. Conform obligațiilor care revin din prevederile legii 5G, Orange va înlocui echipamentele produse de către furnizori necertificați 5G în termenele date, respectiv 7 ani de la publicarea legii pentru echipamentele aparținând rețelei de Acces Radio și 5 ani de la publicarea legii pentru echipamentele aparținând rețelei de Core.”

Vom publica și celelalte răspunsuri pe măsură ce le vom primi.

De ce a fost luată în 2024 decizia privind Huawei

Firma daneză de analiză și cercetare în telecomunicații, IT și politice publice Strand Consult a publicat un raport intitulat “Huawei interzis în România: Iată 15 fapte pe care Huawei nu vrea să le știi”, în care explică pașii în care s-a ajuns la această decizie și cum alte state occidentale au eliminat echipamentele chinezești din rețelele lor.

“La fel cum țările NATO nu cumpără avioane militare din China, există restricții privind infrastructura critică și echipamentele de comunicații din această țară. În aceeași măsură, China care cumpără echipamente fabricate în SUA pentru funcțiile sale critice ar fi suspectă pentru guvernul chinez. Contractul încheiat de AT&T pentru First Responder Network Authority (FirstNet) interzice utilizarea de echipamente fabricate în China în cadrul rețelei. În Regatul Unit, odată ce Everything Everywhere (EE) a fuzionat cu operatorul tradițional BT, echipamentele de rețea de bază de la Huawei au fost eliminate din rețeaua de servicii de urgență (ESN). Motorola Solutions construiește și administrează rețelele de siguranță publică din Danemarca (SINE) fără tehnologie de fabricație chineză.”, subliniază compania daneză.

Raportul amintește și faptul că piața chineză a telecomunicațiilor este una aproape închisă pentru concurența occidentală. Un singur exemplu: în ceea ce privește 5G, cota de piață a Huawei și ZTE în China este de 98%.

De asemenea, mulți oameni vorbesc despre mașinile electrice și nu în ultimul rând despre succesul pe care mulți producători chinezi îl au în acest domeniu. Oamenii uită pur și simplu că o mașină electrică este un smartphone pe roți, că are mai multe cenzori încorporați decât un telefon mobil și că trimite în permanență date către producătorul auto. În China, producătorii de automobile sunt obligați să ofere aceste date autorităților. O mașină electrică modernă nu poate fi folosită doar pentru a-i spiona pe cei care stau în mașină, ci poate fi controlată de la distanță și folosită ca o armă împotriva celor care merg pe străzi, mai notează firma de de consultanță. O îngrijorare similară a fost manifestată și de președintele american Joe Biden, care a cerut o anchetă guvernamentală pe această temă și a spus că este îngrijorat că vehiculele chinezești ar putea colecta date sensibile despre cetățenii și infrastructura SUA, iar informațiile ar putea fi trimise înapoi în China și ar permite guvernului său să acceseze de la distanță vehiculele.

În ceea ce privește, decizia luată în acest an de autoritățile din România, Strand Consult notează următoarele:

“În 2021, guvernul român a făcut o lege a securității care a impus furnizorilor să aibă o aprobare din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a vinde echipamente 5G. Legislația prevede că echipamentele de la furnizorii care nu sunt de încredere trebuie înlocuite până în 2026 (rețea centrală) și 2028 (echipamente RAN).

Pentru a furniza echipamente 5G în rețelele de telefonie mobilă din România după 2026 (Core) / 2028 (RAN) , vânzătorul trebuie să solicite o aprobare din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În perioada 2021 – 2024, Huawei a ales să nu solicite o astfel de autorizație. Asta în ciuda echipamentelor de telecomunicații comercializate și vândute în România, care au o durată de viață care se extinde dincolo de 2026/2028.

În mass-media, România apare ca o țară care a introdus o legislație care limitează opțiunile Huawei pe baza dorințelor/cerințelor americane. Adevărul este că restricțiile legate de utilizarea echipamentelor chinezești în infrastructura vitală nu au avut originea în SUA și, mai mult, sunt mult anterioare activităților americane. 

Prima țară din lume care a luat o poziție oficială încă din 4G a fost Australia, unde, în 2012, premierul social-democrat Julia Gillard a interzis utilizarea echipamentelor chinezești. Alte țări au urmat ulterior exemplul Australiei.”