Analiză Le Monde: În zona euro, creșterea economică e în continuare mai mult stagnare. Sectorul industrial și Germania sunt cele mai afectate

Economia europeană se confruntă cu al patrulea trimestru consecutiv de stagnare. După o scădere de 0,1% a produsului intern brut (PIB) în ultimele trei luni din 2022 și primele trei luni din 2023 (adică definiția tehnică a unei recesiuni), zona euro a continuat pe aceeași tendință în trimestrul doi și totul indică faptul că al treilea a început la fel. „De fapt, creșterea a fost stabilă timp de nouă luni și ne așteptăm la același lucru pentru următoarele câteva trimestre”, au spus economiștii UBS într-o notă din 4 iulie, scrie Le Monde, preluat de Agenția de presă Rador.

Desigur, scenariile „dezastru” anunțate în vara lui 2022, când prețurile la gaze crescuseră de cincisprezece ori, nu s-au concretizat. Iarna nu a fost prea rece și s-a importat gaz lichefiat scump din restul lumii (Statele Unite, Qatar etc.), evitându-se astfel penuria. Cu toate acestea, într-o regiune importatoare de energie precum Europa, ieșirea din pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina au dus la o creștere bruscă a inflației, cu un vârf de 10,6% în zona euro în octombrie 2022, ceea ce a provocat un șoc pe două fronturi: consumul casnic și producția industrială.

Inflația s-a înjumătățit la 5,5% în iunie (față de anul trecut), atenuând amploarea impactului asupra gospodăriilor, dar și Banca Centrală Europeană (BCE) și-a majorat semnificativ ratele dobânzilor (de la -0,5% la 3,5% în un an). Creșterea costurilor îndatorării, în special în țările care au un sistem de credit ipotecar cu rată variabilă (Spania, Italia, Grecia, Portugalia etc.), va încetini treptat economia în a doua jumătate a anului.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Vânzările cu amănuntul nu au crescut în aprilie și mai

În spatele acestor cifre apare un stat bolnav: Germania. Economia sa în primul trimestru a scăzut cu 0,9% față de primul trimestru din 2022, în timp ce în Franța a crescut cu 0,2%, în Italia cu 0,5% și în Spania cu 1% în aceeași perioadă. „Germania, care era economia cea mai dependentă de gazul rusesc, a fost cea care a trebuit să facă cele mai multe ajustări”, explică economiștii UBS.

În detaliu, statisticile PIB din zona euro din trimestrul II nu vor fi disponibile până pe 31 iulie, dar majoritatea datelor pentru aprilie și mai sunt deja publicate și confirmă tendința: creșterea nu a revenit. Capital Economics prezice o nouă scădere de 0,1%, în timp ce UBS pariază pe „creștere modestă”, dar ambele cifre sunt aproape de o stagnare.

În ceea ce privește gospodăriile, vânzările cu amănuntul nu au progresat în aprilie și mai. Cifrele sunt puțin mai bune decât în ​​februarie și martie, când scăderea a fost accentuată, dar reflectă pierderea bruscă a puterii de cumpărare, cauzată de creșterea prețurilor. „Consumul de bunuri de folosință îndelungată ajustat în funcție de inflație este cu 12% sub tendința de dinainte de pandemie”, subliniază BCA Research.

În ceea ce privește industria europeană, recesiunea este acum clar stabilită. Indicele PMI, care măsoară așteptările companiilor, a raportat o contracție în iulie pentru a douăsprezecea lună consecutiv. Cele mai afectate au fost fabricile foarte consumatoare de energie (metalurgie, îngrășăminte etc.).

Acumularea de stocuri

„Sectorul industrial se confruntă atât cu provocări ciclice, cât și structurale”, spune Angel Talavera de la Oxford Economics. Ca factori negativi, el menționează în special încetinirea bruscă a creșterii chineze, trecerea de la consumul de bunuri la consumul de servicii și acumularea de stocuri mari în ultimii doi ani.

În unele cazuri, prețul gazului, deși a revenit la nivelul de dinainte de conflictul din Ucraina, rămâne de aproximativ trei ori mai mare decât media sa pe termen lung. „Ceea ce înseamnă că, dacă va exista creștere, aceasta va trebui să provină din sectorul serviciilor (…) și deci în principal din consumul casnic”, continuă Talavera.

Aici sunt însă incertitudini. Pe de o parte, inflația scade rapid și ar putea ajunge la 3% până la sfârșitul lui 2023. Pe de altă parte, BCE continuă să majoreze rata dobânzii, cu o creștere de 0,25 puncte așteptată la sfârșitul lunii iulie, și poate încă una în septembrie. Nu este deci de așteptat o redresare economică netă pe termen scurt.