pixabay.com
Datoriile record, ratele ridicate ale dobânzilor, costurile schimbărilor climatice, cheltuielile cu sănătatea și pensiile pe măsură ce populația îmbătrânește, precum și politica dezbinată alimentează temerile legate de o criză a pieței financiare în marile economii dezvoltate, arată o analiză a agenției de presă Reuters.
O creștere bruscă a costurilor de împrumut guvernamental a pus în centrul atenției datoriile mari, investitorii cerând compensații mai mari pentru a deține obligațiuni pe termen lung, iar factorii de decizie politică îndeamnă la prudență în ceea ce privește finanțele publice.
Peste 80% din creșterea de 10 trilioane de dolari a datoriei mondiale în prima jumătate a anului, ajungând la un nivel record de 307 trilioane de dolari, a provenit de la economiile dezvoltate, potrivit Institutului de Finanțe Internaționale.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Statele Unite, unde lupta în jurul limitei de îndatorare a adus-o aproape de o incapacitate de plată, Italia și Marea Britanie sunt cele mai îngrijorătoare, au declarat pentru Reuters peste 20 de economiști proeminenți, foști responsabili politici și mari investitori.
Aceștia nu se așteaptă ca o economie dezvoltată să se lupte cu plata datoriei, dar spun că guvernele trebuie să prezinte planuri fiscale credibile, să majoreze taxele și să stimuleze creșterea pentru a menține finanțele gestionabile. Tensiunile geopolitice sporite se adaugă la costuri.
Un mediu fragil, cu rate mai mari și un sprijin din ce în ce mai redus din partea băncii centrale, crește riscul ca un pas greșit în materie de politici să declanșeze o prăbușire a pieței, așa cum a arătat criza “mini-bugetară” din 2022 din Marea Britanie.
Peter Praet, fost economist-șef la Banca Centrală Europeană, a declarat că, deși datoria pare încă sustenabilă, perspectivele sunt îngrijorătoare, având în vedere nevoile de cheltuieli pe termen mai lung.
“Puteți lua multe, multe țări în prezent și veți vedea că nu suntem departe de o criză a finanțelor publice”, a spus Praet, care s-a alăturat BCE în timpul crizei datoriilor din 2011.
“Dacă aveți un accident sau o combinație de evenimente, atunci intrați într-un fel de proces dinamic neliniar negativ. Este ceva care reprezintă o posibilitate reală”.
Nevoile mari de finanțare și băncile centrale care își retrag sprijinul sporesc incertitudinea prețurilor pentru investitori, a declarat Sophia Drossos, economistul-șef al fondului de hedging Point72 Asset Management.
“Nivelul deficitului și al datoriei ne face să ne simțim inconfortabil”, a declarat Daniel Ivascyn, director de investiții la gigantul de obligațiuni PIMCO, care este puțin reticent în a deține o obligațiune pe termen mai lung.
Planurile de cheltuieli lipsite de credibilitate au fost considerate ca fiind cele mai susceptibile de a declanșa turbulențe pe piață.
Pe termen mai lung, “traiectoriile datoriilor guvernamentale reprezintă cea mai mare amenințare la adresa stabilității macroeconomice și financiare”, a declarat Claudio Borio, șeful departamentului monetar și economic al Băncii Reglementelor Internaționale.
Ce poate declanșa o criză
Disputele bugetare au afectat credibilitatea Statelor Unite, ceea ce a dus la pierderea ratingului de top AAA.
Olivier Blanchard, senior fellow la Peterson Institute for International Economics, s-a declarat cel mai îngrijorat de situația Statelor Unite, având în vedere “un proces bugetar politic defectuos” și deficite primare mari.
“Cum se va termina? Bănuiesc că nu prin incapacitate de plată, ci atunci când piețele vor începe să își reflecte îngrijorările în prețurile la trezorerie, printr-o criză politică și o ajustare potențial urâtă”, a declarat fostul economist-șef al FMI.
Ray Dalio, de la fondul de hedging Bridgewater Associates, se așteaptă la o criză a datoriilor SUA.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei americane a subliniat comentariile recente ale secretarului Janet Yellen privind deficitul bugetar și creșterea ratelor.
Yellen a declarat săptămâna trecută pentru Wall Street Journal că guvernul s-a angajat la o “politică fiscală sustenabilă” și că bugetul ar putea fi ajustat pentru a asigura acest lucru.
Datoria de 2.400 de miliarde de euro a Italiei este în centrul atenției în Europa, unde FMI a declarat că datoriile mari fac guvernele vulnerabile la criză.
Prima de risc a datoriei sale a crescut luna aceasta, deoarece a redus creșterea și a majorat previziunile privind deficitul bugetar. Scope Ratings a avertizat că Italia ar putea fi neeligibilă pentru un program crucial de achiziționare de obligațiuni de către BCE.
Un punct de cotitură este potențialul Italiei de a pierde ratingul de investiții. Moody’s o evaluează cu o treaptă peste categoria “junk”, cu o perspectivă negativă.
Creșterea din nou a ratei datoriei Romei ar face mai probabilă o retrogradare. Acest lucru riscă să aibă “ramificații semnificative” pentru sudul Europei, a declarat Jim Leaviss de la M&G Investments.
Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că nu se teme de o retrogradare a ratingului, dar nu o poate exclude. Ministrul a refuzat să comenteze pentru acest articol.
Moody’s va anunța ratingul Italiei în noiembrie.
Creșterea scăzută a menținut datoria Italiei la un nivel ridicat, un risc în întreaga Europă și în Marea Britanie, unde planurile de strângere a curelei vor diminua investițiile publice.
“Dacă nu avem o perspectivă de creștere mai bună în Europa, atunci matematica sustenabilității datoriei pare destul de slabă”, a declarat economistul global șef al PGIM pentru venituri fixe, Daleep Singh, fost consilier al președintelui american Joe Biden.
Trezoreria Marii Britanii a declarat că este pe drumul cel bun pentru reducerea datoriei și creșterea economiei prin reforme majore.
Datoria este aproape sau mai mare de 100% din producție în Marea Britanie, Statele Unite și Italia. Îmbătrânirea populației, schimbările climatice și riscurile geopolitice, cum ar fi războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, înseamnă presiuni semnificative asupra cheltuielilor în viitor.
Plățile de dobânzi în creștere cu rate ridicate adaugă presiune.
Plățile nete de dobânzi din SUA vor crește de la 2,5% la 3,6% din PIB până în 2033 și la 6,7% până în 2053, potrivit estimărilor Biroului bugetar al Congresului. Dar măsura preferată de Yellen, care ajustează pentru inflație, sugerează plăți sub 1% din PIB pentru restul acestui deceniu.
Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară din Marea Britanie se așteaptă ca costurile cu dobânzile să crească la 7,8% din venituri până în 2027-28, de la 3,1% în 2020-21, exacerbate de datoria legată de inflație.
Chiar și cheltuielile cu dobânzile ale Germaniei au crescut de 10 ori din 2021 până la aproape 40 de miliarde de euro. O criză este puțin probabilă, dar planificarea bugetară s-ar confrunta cu “provocări majore”, a declarat instituția supremă de audit.
Ce măsuri ar trebuie luate cât mai repede
Cheltuielile eficiente, reformele și planurile de creștere sunt esențiale.
“Avem nevoie de mai multe investiții, nu de mai puține”, a declarat profesorul Jonathan Portes, de la King’s College London, economist-șef al cabinetului britanic în timpul crizei financiare.
Împrumuturile sunt mai greu de vândut la rate mai mari, așa că guvernele au nevoie de planuri credibile. Deși neplăcute, impozitele trebuie să crească, în special în Statele Unite și Marea Britanie, iar unele reduceri de cheltuieli sunt inevitabile, au subliniat economiștii.
Nu sunt implementate suficiente reforme, a avertizat economistul șef al OCDE, Clare Lombardelli.
Întârzierile vor afecta capacitatea guvernelor de a aborda viitoarele șocuri.
“Dacă vom continua așa cum o facem acum, vom asista la o criză în următorul deceniu”, a declarat economistul-șef al LBBW, Moritz Kraemer, care a supervizat retrogradarea ratingurilor suverane europene de către S&P în 2011.