Foto: Pexels
România este cea mai afectată ţară de războiul din Ucraina, deoarece se află în imediata vecinătate a conflictului, iar acesta a declanşat o spirală de creştere a costurilor de producţie agricolă resimţite puternic de fermierii români, afirmă Daniel Botănoiu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), citat de Agerpres.
“România are peste 5 milioane de hectare de semănat cu culturi în această primăvară, iar fermierii au nevoie de lichidităţi pentru a se aproviziona cu motorină, piese de schimb, pesticide, îngrăşăminte sau material semincer. România este cea mai afectată ţară de războiul din Ucraina, deoarece se află în imediata vecinătate a conflictului. Ceea ce este într-adevăr o vulnerabilitate o reprezintă porturile ucrainene de la Marea Neagră şi Marea Azov, unele dintre acestea fiind afectate (Mariupol sau Berdyansk – Marea Azov), iar celelalte se confruntă cu un blocaj generat de forţele armate ruseşti (Kherson sau Odessa). Acest lucru a dus la aglomerarea porturilor româneşti de la Marea Neagră şi a celor de la Dunăre, evident a celor aflate în proximitatea Mării Negre. Materiile prime agricole româneşti stau în depozite, în timp ce mărfurile cu origine ucraineană circulă nestingherite dintr-o parte în alta şi la preţuri care sfidează orice concurenţă, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu produsele materii prime din Rusia. Înţelegem să ajutăm pe colegii noştri fermieri din Ucraina, însă trebuie să avem grijă şi de fermierii români, astfel încât aceştia să poată continua activităţile lor”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.
El susţine că dincolo de efectele sale directe asupra echilibrului global dintre cererea şi oferta de cereale, conflictul ucrainean a declanşat o spirală de creştere a costurilor de producţie agricolă.
“Conflictul a dus, pe piaţa din Romania, la creşterea preţului îngrăşămintelor chimice – preţul îngrăşămintelor este direct corelat cu cel al gazelor şi într-o măsură mai mică cu cel al petrolului. După cum a arătat o analiză FAO recentă, această corelaţie este aproape instantanee între îngrăşămintele cu azot şi gazele naturale, care pot reprezenta până la 80% din costul lor de fabricaţie. O creştere a preţului gazelor naturale afectează îngrăşămintele cu azot folosite în întreaga lume, piaţa fiind globală. Rusia este principalul exportator mondial de îngrăşăminte, cu o poziţie puternică în îngrăşămintele cu azot sau în componentele utilizate pentru fabricarea acestora (amoniac şi azotat de amoniu). Împreună cu aliatul său Belarus, domină şi piaţa îngrăşămintelor pe bază de potasiu”, explică Botănoiu.
De asemenea, piaţa românească a resimţit puternic creşterea preţurilor la combustibili şi energie, la inputuri, respectiv la produsele de protecţia plantelor, seminţe, reproducători, ambalaje precum şi creşterea preţurilor produselor agroalimentare.
“Războiul din Ucraina alimentează o spirală periculoasă de creştere a preţurilor. Această spirală ascendentă este un puternic propagator al inflaţiei în întreaga lume. Conflictul contribuie la accelerarea inflaţiei, prin impactul său dublu asupra preţurilor la energie şi alimente. Spirala creşterii preţurilor la alimente afectează bugetul gospodăriei mai mult decât cel al energiei. Iată de ce creşterea preţului produselor agricole de bază ameninţă securitatea alimentară. Este un an pierdut, un an al incertitudinilor producătorilor români de la materie primă până la cei care pun produsele procesate pe piaţă. Acest lucru nu face decât să constatăm din nou că cei care pierd sunt producătorii şi consumatorii români”, a avertizat el.
* Produsele româneşti nu se mai regăsesc în portul Constanţa
În opinia preşedintelui AFR, războiul din Ucraina a afectat tot sectorul agroalimentar românesc de la cultura mare, la zootehnie, horticultură, apicultură etc., însă este prematur de cuantificat acum pierderile, deoarece războiul nu s-a încheiat.
“Cert este că produsele româneşti, mult căutate în trecut, acum sunt ‘ocolite’, având în vedere faptul că, în portul Constanţa, nu se mai regăsesc în totalitate acele produse care proveneau dintr-o agricultură durabilă şi responsabilă cu mediul, cele în care fermierii respectau bunele practice agricole şi care nu provin din cultivarea plantelor modificate genetic. Aceste restricţii nu le au fermierii din Ucraina, Rusia sau Turcia, ca atare operatorii din state importatoare importante evită astăzi să se mai ‘uite’ la produsele provenite din bazinul Mării Negre, exceptând poate statele importatoare sărace pentru care criteriul principal este reprezentat de preţ”, explică Daniel Botănoiu.
Potrivit sursei citate, invazia rusă în Ucraina a perturbat în mod semnificativ pieţele agricole globale, în special pentru că Rusia şi Ucraina sunt printre cei mai importanţi exportatori de cereale, grâu, porumb, seminţe oleaginoase (în special floarea soarelui) şi îngrăşăminte. Acest lucru a adăugat şi mai multă instabilitate pieţelor. Dintre statele membre UE, cea mai mare rată de creştere a preţului mediu al producţiei agricole a fost înregistrată în Lituania (+18,1% în primul trimestru al anului 2022 faţă de trimestrul al patrulea din 2021), urmată de România (+14,4%) şi Olanda (+13,9%). De asemenea, costul ridicat al cerealelor şi energiei s-a transpus şi în preţul ridicat al furajelor pentru animale, care a înregistrat o creştere cu 22,9% în perioada de referinţă.
“Preţul mediu al producţiei agricole s-a majorat cu 19,9%, în ultimul an, şi au existat creşteri puternice ale preţurilor la cereale (în medie +41,5%) şi la seminţe oleaginoase (+51,7%), precum şi la bovine ( +24,2%), păsări (+22,2%) şi lapte (+21,4%). Cea mai mare rată de creştere a preţului mediu la inputurile care nu sunt legate de investiţii a fost înregistrată în Lituania (+24,5%), urmată de Letonia (+18,9%) şi Slovacia (+14,6%). Toate statele membre au înregistrat creşteri, însă cele mai mici au fost înregistrate în Malta (+4,7%), Slovenia şi Portugalia (ambele +6,2%)”, a spus reprezentantul fermierilor.
În tot acest context, Botănoiu a adăugat că astăzi toate târgurile şi pieţele tradiţionale sunt pline cu produse procesate provenite din Ucraina, de la băuturi răcoritoare, prăjituri şi până la biscuiţi şi produse lactate, halva sau ulei. Pe de altă parte, România nu era şi nu este un exportator net în Ucraina, deci interesul fermierilor sau al producătorilor români pentru piaţa ucraineană era şi este redus.
“UE a alocat 1 miliard de euro pentru refacerea rutelor de transport prin investiţii ce se vor realiza până la sfârşitul anului 2023. Rusia a blocat porturile Ucrainei încă de la începutul războiului şi aproximativ 20 de milioane de tone de cereale erau blocate acolo. Silozurile trebuie golite până în vară, altfel următoarea recoltă ar fi pierdută. De aceea, prima prioritate pentru ţările UE a fost să ajute Ucraina să înceapă să exporte din nou. În iulie 2022, ONU, Rusia şi Turcia au negociat un acord pentru deschiderea unui coridor sigur în Marea Neagră. Porturile Chornomorsk, Odesa şi Yuzhny/Pivdennyi au început să ‘plimbe’ din nou marfa rusească sau ucraineană”, a comentat el.
* Oportunităţi sau obligaţii pentru România?
Întrebat dacă războiul din Ucraina a creat şi oportunităţi pentru România, pentru agricultura românească şi pentru fermierii români, Daniel Botănoiu a răspuns: “Până acum nu văd nici o oportunitate, nu avem beneficii, ci doar obligaţii. Conflictul are multe implicaţii negative pe care le-a adus agriculturii româneşti. Lipsa controlului calităţii mărfurilor din Ucraina face ca să apară boli sau dăunători pe care, poate, România nu le avea până în prezent. Dezavantajul fermierilor români este legat de faptul că stocurile sunt mari, iar aceste stocuri înseamnă costuri suplimentare. Pe piaţa internaţională, produsele noastre se întâlnesc cu mărfuri ruseşti sau ucrainene care sfidează orice fel de concurenţă. Fermierii români, crescătorii de animale au nevoie de forme de sprijin suplimentare pentru a depăşi această situaţie grea”, a adăugat şeful AFR.
Conflictul a creat unde de şoc globale şi produce o disonanţă cu viziunile strategice ale Uniunii Europene (UE). Pactul verde european urmăreşte să plaseze UE pe calea către o tranziţie verde, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
“Problema energetică şi problema biodiversităţii, a solurilor, a culturilor şi a independenţei alimentare sunt subiecte care pot fi tratate simultan. Dar întrebarea, mergând la baza problemei, este că ecologiştii îndârjiţi susţin o idee care este aceea a descreşterii economice, cu o ecologie punitivă. În acest entuziasm ecologic, impacturile sociale şi economice, care sunt legate, nu sunt prezentate. Acum ştim că există multe motive pentru care nu putem avea un mix de energie 100% regenerabilă. Există motive de suprafaţă, motive de cost, continuitate a serviciului, managementul vârfurilor de consum. Există, de fapt, multe motive pentru această imposibilitate. Mi s-a părut întotdeauna, din motive economice, dar şi logistice, că este de neconceput să avem doar energii regenerabile. Consecinţa acestui lucru este de a oferi o energie cu emisii scăzute de carbon, permanentă şi controlabilă: am numit energia nucleară”, a mai spus Daniel Botănoiu.
În opinia sa, un “New Deal verde” european pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice şi a relansa economia este dorit de mulţi apărători politici, economici şi climatici. Totuşi, teoria “creşterii verzi” şi programele sale de producere a energiei prin surse regenerabile sunt contrazise de numeroase studii.
“Decarbonizarea economiilor cu 40% până în 2030 este obiectivul pe care şi l-au propus ţările care au semnat acordurile de la Paris în 2015. Dar este cu adevărat posibil să se reducă emisiile de CO2 într-un deceniu, în economii industriale complexe şi, mai ales, cum? Ce sectoare trebuie să se transforme pentru a realiza acest lucru şi în ce condiţii? Putem schimba radical metodele de producere a energiei fără a avea un efect de durată asupra economiei? Toate aceste întrebări şi-au găsit până acum un răspuns conţinut în două cuvinte: “creşterea verde”. Această teorie (şi programele sale globale) consideră că trecerea de la producţia de energie fosilă (în primul rând petrol şi cărbune) la energii regenerabile (eoliană, fotovoltaică, hidro) va produce bogăţie în timp ce se decarbonizează societăţile. Aceste programe de “creştere verde” sunt, totuşi, înfrânte de orice analiză ştiinţifică serioasă”, a comentat liderul Asociaţiei Fermierilor din România.
* Impact direct asupra securităţii alimentare mondiale
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei are un impact direct asupra securităţii alimentare şi a accesibilităţii preţurilor alimentelor la nivel mondial, dar, datorită politicii agricole comune, disponibilităţii alimentelor, a furajelor şi a îngrăşămintelor nu reprezintă o preocupare majoră în UE.
“UE este în mare măsură autonomă, fiind de aşteptat ca piaţa sa unică să îşi dovedească rolul în absorbirea şocurilor, în asigurarea securităţii alimentare şi în garantarea sprijinului pentru venit pentru fermierii europeni. Cu toate acestea, reducerea importurilor de porumb, grâu, ulei de rapiţă şi de floarea-soarelui şi făină din Ucraina are un impact în special asupra preţurilor la furaje şi asupra industriei alimentare a UE. Având în vedere preţurile ridicate pe piaţă şi tendinţele inflaţioniste rezultate în urma războiului din Ucraina, principala preocupare în UE rămâne accesibilitatea preţurilor”, consideră Botănoiu.
Preţurile cerealelor au crescut deosebit de puternic, dar acest lucru a afectat grav disponibilitatea şi accesibilitatea cerealelor în ţările mai sărace precum Somalia, Djibouti şi Afghanistan.
În privinţa României, Botănoiu afirmă că aceasta are condiţii naturale şi resurse pe care le poate valorifica indiferent de situaţia care există în ţară sau în apropierea ţării.
“Şi, dacă PAC trebuie să fie verde, trebuie să recunoască rolul fundamental al decarbonizării împreună cu cel al suveranităţii alimentare şi să acorde compensaţii pentru carbonul captat prin activităţile agricole. Pentru asta avem nevoie de o agricultură eficientă, care să-şi conserve mijloacele de producţie pentru că, veţi înţelege, această eficienţă este direct legată de randament. Acesta este modul în care agricultura şi fermierii vor găsi noi perspective, oferind soluţii la provocările majore de astăzi şi de mâine. Fie ca decidenţii politici să devină conştienţi de acest lucru, fără să asculte incompetenţii sau rău intenţionaţii care mărturisesc neadevăruri din dorinţa unor câştiguri efemere. Pun pariu că bunul simţ va câştiga într-o bună zi!”, a concluzionat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Daniel Botănoiu.