Sursa foto: Dreamstime
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să majoreze dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază, a opta creştere succesivă, în linie cu estimările analiştilor, şi a anunţat că va continua înăsprirea politicii monetare, pentru a contracara inflaţia ridicată, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Consiliul guvernatorilor BCE a informat că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4%, 4,25% şi, respectiv, 3,50%. Este cel mai ridicat nivel al ratei dobânzii la depozite din ultimii 22 de ani.
Pentru a reduce inflaţia la ţinta de 2%, BCE a majorat agresiv dobânzile, cu 400 de puncte de bază, de la zero la mijlocul lui 2022. Este cel mai rapid ritm de înăsprire a politicii monetare a BCE, dar puţini analişti se aşteaptă ca majorările să continue dincolo de 2023, din cauza inflaţiei ridicate şi a creşterii salariilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Consiliul guvernatorilor BCE se va asigura la viitoarele decizii de politică monetară că dobânzile vor fi aduse la niveluri suficient de restrictive pentru a realiza o revenire rapidă a inflaţiei la ţinta pe termen mediu de 2%. Proiecţiile privind inflaţia, excluzând energia şi alimentele, au fost revizuite în creştere, în special pentru 2023 şi 2024”, se arată în comunicatul BCE.
Pieţele se aşteaptă la o nouă majorare a dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază în iulie sau septembrie, şi şanse moderate pentru o nouă decizie în septembrie sau octombrie.
De asemenea, BCE a indicat joi că de la 1 iulie nu va mai reinvesti banii din datoria scadentă în cadrul programului de achiziţiile de active (APP – asset purchase programme), de 3.200 miliarde de euro.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a decis miercuri seara a decis menţinerea ratei dobânzii la un interval cuprins între 5% şi 5,25%.
Economia zonei euro a fost în recesiune tehnică în primele trei luni ale acestui an, potrivit cifrelor revizuite publicate săptămâna trecută de Eurostat, care arată că PIB-ul zonei euro s-a contractat atât în primul trimestru din 2023 cât şi în ultimul trimestru din 2022.
Oficiul european de statistică a anunţat iniţial că economia zonei euro a stagnat (0%) în ultimul trimestru din 2022 comparativ cu trimestrul precedent şi a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru din 2023.
Conform datelor revizuite, PIB-ul zonei euro a înregistrat două trimestre consecutive de scădere cu 0,1%. Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.
Pe de altă parte, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în mod suprinzător până la 5,3% în mai, de la 5,6% în aprilie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 6,1% în mai, de la un nivel de 7% înregistrat în aprilie. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,3%.
Toate aceste date justifică, în opinia analiştilor, o majorare limitată a dobânzilor dar nu o pauză în ciclul de înăsprire a politicii monetare. Economiştii se aşteaptă ca BCE să continue să majoreze dobânzile până în vara acestui an, când costul creditului în zona euro va atinge un punct culminant cuprins între 3,50% şi 3,75%.