Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Premierul Nicolae Ciucă și-a depus luni demisia după o guvernare de un an și șapte luni și lasă în urmă o serie de eșecuri majore, precum ratarea aderării la spațiul Schengen, care aduce pierderi companiilor românești, sau reforma doar parțială a pensiilor speciale, fiind exceptate pensiile militarilor – însuși premierul Ciucă fiind beneficiar de pensie specială militară. Pe de altă parte, prim-ministrul liberal marchează și câteva „bile albe”, precum evitarea unei crize politice majore, care ar fi dus la dezechilibre pe plan economic sancționate de agențiile de rating și reducerea, cel puțin anul trecut, a deficitului bugetar în linie cu țintele asumate la Bruxelles, deși a existat și o parte de „noroc” datorită unor situații excepționale.
Însă Nicolae Ciucă lasă mai departe succesorului său câțiva „cartofi fierbinți”, precum jaloane întârziate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care pot duce la pierderi de fonduri, reforme delicate precum noua lege a pensiilor și noua lege a salarizării (în contextul în care există deja tensiuni sociale cu privire la salarizarea din sectorul public), reforma sistemului fiscal și o regândire a impozitării într-o țară cu cele mai mici venituri fiscale la buget (ca procent din PIB) din UE, o creștere economică ce încetinește și un deficit care riscă să derapeze în acest an.
Marile eșecuri
Ratarea intrării în Schengen. România a ratat anul trecut aderarea la Schengen, după opoziția Austriei, deși rapoarte ale Comisiei arătau că îndeplinește toate condițiile tehnice de aderare la Schengen. Premierul Nicolae Ciucă a avut personal discuții cu cancelarul Austriei, însă țara tot a respins, prin veto, aderarea României și Bulgariei, punând pe seama celor două țări afluxul de imigranți care ajung în Austria. Este un eșec cu profunde consecințe economice, care provoacă firmelor românești pierderi semnificative ca urmare a orelor pierdute în cozile de la vamă. Economedia a făcut AICI o trecere în revistă a beneficiilor economice pe care le-aar aduce intrarea României în Schengen.
Tăierea pensiilor speciale. Cel mai mare eșec marcat de guvernul Ciucă este tăierea pensiilor speciale, o așteptare a întregii societăți, în contextul în care România și-a asumat această reformă inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, Guvernul face în cele din urmă doar o reformă parțială a pensiilor speciale, prin care elimină doar câteva categorii de beneficiari și supraimpozitează pensiile speciale (cu 30%) doar dacă partea necontributivă depășește salariul mediu brut pe economie.
Deși era o reformă a Ministerului Muncii condus de social-democratul Marius Budăi, premierul Nicolae Ciucă a avut un interes personal să nu elimine pensiile speciale ale militarilor, în contextul în care el însuși beneficiază de pensie de serviciu militară. Pensia specială i-a adus lui Ciucă venituri de 214.990 lei în 2021, cu mult peste salarii (indemnizație ministru + indemnizație prim-ministru), care au totalizat în același an 166.129 lei, potrivit celei mai recente declarații de avere. Și soția sa este beneficiar de pensie militară.
Per total, reforma pensiilor speciale nu este încă gata, deși trebuia finalizată până la finalul anului 2022, conform jalonului din PNRR, deoarece Guvernul a încercat inițial să mimeze reforma, însă s-a lovit de obiecțiile Comisiei Europene. Amendamente depuse recent de coaliția de guvernare sunt încă discutate în Parlament, iar coaliția și-a asumat adoptarea legii până la 1 iulie.
Întârzieri în PNRR. Întreg Planul Național de Redresare și Reziliență, aflat sub coordonarea liberalului Marcel Boloș, este întârziat. Comisia Europeană nu a aprobat încă nici măcar cererea numărul 2 depusă de România în decembrie, din cauza unor probleme cu îndeplinirea jaloanelor. Conform surselor Economedia este așteptat un răspuns după data de 15 iunie. Cu toate acestea, întârzierea pune în pericol celelalte două cereri de plată care pot fi depuse de România în acest an (fiecare țară are dreptul la două cereri de plată pe an). În plus, și aceste cereri de plată conțin reforme sensibile, precum o nouă lege a pensiilor și recalcularea tuturor pensiilor, nouă lege a salarizării unitare, listarea Hidroelectrica și manageri profesioniști la CFR, CNAIR și Metrorex.
În plus, România nu a cheltuit nici banii din PNRR atrași până acum, ci ei stau în rezerva de valută la Banca Națională a României, după cum scrie Europa Liberă aici și după cum a scris și Economedia anterior AICI.
Noi excepții fiscale, în ciuda angajamentelor din PNRR. Deși România s-a angajat prin PNRR să elimine în timp excepțiile fiscale, Parlamentul a adoptat în 2022 noi scutiri de impozit și contribuții fiscale și pentru alți angajați, respectiv cei din agricultură și industria alimentară. Guvernul nu a venit cu nicio obiecție la acest proiect.
Cea mai mare inflație din ultimii 15 de ani. Anul trecut, rata anuală a inflației din România a atins niveluri nemaiîntâlnite în istoria din ultimele 15 ani a economiei românești. Mai precis, nivelul maxim a fost atins în noiembrie anul trecut cu o inflație de 16,8%, anul fiind precedent fiind încheiat cu o rată de 16,4%. Cu toate acestea, Guvernul a profitat de această situație pentru că și-a văzut încasările la buget majorate de veniturile mai mari din TVA-ul mărit plătit de populație la produsele mai scumpe. Au existat câteva măsuri sociale punctuale pentru persoanele vulnerabile, de la vouchere pentru alimente, carduri pentru energie și alte ajutoare punctuale pentru pensionari. O încercare de plafonare a prețului la lemne a eșuat dramatic, ducând la penurie de lemne în țară. Prețurile la carburanți au fost scăzute printr-o măsură temporară, însă efortul a fost susținut în mod de egal de Guvern și de mediul privat, care și-a asumat voluntar o reducere a prețului. Prețurile la energie au fost plafonate pentru consumatori casnici și companii mici, însă măsurile luate au părut improvizate, ținând cont de numărul mare de ordonanțe adoptate. În plus, ne putem aminti haosul decontării facturilor: furnizorii au fost obligați să încaseze de la consumatori facturi plafonate, în timp ce cumpărau cu împrumuturi bancare energie extrem de scumpă de pe piața liberă, iar Guvernul încă le decontează diferențele de preț cu întârzieri de câteva luni. În schimb, marii consumatori industriali nu au fost susținuți în niciun fel, astfel că am văzut treptat închiderea marilor producători, precum cei de îngrășăminte. Ce a reușit Guvernul a fost să reducă prețul laptelui, în acest an, însă nu este clar până la acest moment cu ce costuri, în special asupra micilor producători. Deocamdată, vedem doar ieftinirea laptelor, dar nu știm care au fost costurile și cine va plăti.
Explozie a numărului de bugetari. La începutul acestui an, media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari era de 1.766, cu mult peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă, scria profit.ro. Ulterior, Guvernul a decis să înghețe angajările, însă numeroase ministere și autorități au găsit modalități prin care să continue creșterea numărului de angajați.
Risipă a banilor publici. Economedia a trecut în revistă de-a lungul timpului numeroase exemple de risipă a banilor publici din timpul mandatului lui Nicolae Ciucă. Ele pot fi citite în detaliu AICI.
Creșteri de taxe. Deși a promis că nu va crește taxe, Guvernul Ciucă a adoptat o serie de măsuri fiscale care practic au crescut o serie de taxe, de la 1 august 2022 și de la 1 ianuarie 2023. Cele mai importante: au crescut accizele la tutun și băuturi alcoolice, dar și impozitele pe venituri din jocuri de noroc, modificări în ceea ce privește raportarea la salariul minim a contribuţiilor sociale pentru contractele part-time și facilitățile acordate pentru sectorul construcțiilor, încadrarea microîntreprinderilor într-un nou plafon, mai scăzut, creșterea impozitării dividendelor și modificări la impozitul pe chirii și declararea contractelor de închiriere.
Majorarea datoriei publice. În timpul mandatului Guvernului Ciucă, datoria publică a trecut de mai multe ori de pragul de 50% din Produsul Intern Brut, prag de la care Executivul este obligat să vină cu o serie de măsuri de reducere a datoriei. Nu au existat astfel de măsuri și vedem cum datoria publică se menține în jurul acestui prag, scăzând din când în când datorită creșterii accelerate a produsului intern brut.
„Bilele albe”
Stabilitate politică. Cea mai mare realizare a Guvernului Ciucă a fost una de ordin politic cu reverberații în economie: în ciuda „bâlbelor”, a evitat o criză politică majoră, prin ruperea coaliției de guvernare sau nerespectarea protocolului, care ar fi dus la neîncredere și dezechilibre pe plan economic și care ar fi venit cu depunctare din partea agențiilor internaționale de rating. Din contră, în acest an, agenția de rating Fitch a reconfirmat ratingul României la „BBB minus” şi a revizuit perspectiva de ţară de la negativă la stabilă.
A scăzut deficitul bugetar ca procent din PIB. Guvernul Ciucă a redus anul trecut deficit bugetar, în linie cu angajamentele asumate la Bruxelles, deși a făcut acest lucru beneficiind de circumstanțe excepționale, inclusiv de inflația mare care a adus venituri la buget și de prețurile mari la energie care au făcut ca companiile energetice de stat să vireze sume semnificative în vistieria statului. Cu toate acestea, Guvernul lasă în urmă o situație îngrijorătoare, în condițiile în care în acest an situația excepțională nu pare să se mai repete, iar perspectivele sunt că deficitul va fi considerabil mai mare decât ținta asumată de Guvern de 4,4% pentru 2023, analiștii estimând 5,7%. Iar în 2024, an cu patru rânduri de alegeri, țara noastră trebuie să reducă deficitul la 3% din PIB.
A păstrat cota unică. Membrii Guvernului condus de Nicolae Ciucă au insistat pentru păstrarea cotei unice de impozitare, în ciuda presiunilor social-democraților de a demara discuții pentru trecerea la impozitarea progresivă. Ei au insistat că aceasta este „linia roşie peste care nu se trece”. În schimb, succesorul lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu insistă că România este printre singurele țări din UE care mai au cotă unică și că este necesară trecerea la impozitarea progresivă.
Gestionarea crizei refugiaților. România a primit numeroase laude din partea partenerilor externi cu privire la modul în care a gestionat criza refugiaților. În România, refugiații ucraineni au fost susținuți printr-un program de decontare a cazării și mesei, transport gratuit și măsuri de integrale în școală și piața muncii.
Deblocarea Portului Constanța. Portul Constanța a raportat anul trecut cifre record pentru traficul de mărfuri, în contextul în care operatorii portuari români au preluat marfa care ar fi trebuit să treacă prin porturile din sudul Ucrainei. Guvernul a realizat o serie de proiecte de investiții și a planificat altele pentru Port, pentru a face față fluxurilor de mărfuri ucrainene.
Respectarea angajamentelor pe plan extern. O altă bilă albă a Guvernului Ciucă este respectarea angajamentelor de politică externă, în contextul în care țări din regiune, precum Ungaria, fac notă discordantă. Sub premierul Nicolae Ciucă a existat o singură ieșire în decor, respectiv scandalul Bâstroe, însă acesta a fost „umflat” de miniștrii PSD.
Repornirea investițiilor, mai ales în infrastructură. Un alt plus pentru Guvernul Ciucă a fost repornirea puternică a investițiilor în infrastructură. Guvernul Ciucă a reușit în 2022 să ajungă la investiții record de 73 miliarde lei, deși prin buget își propusese o sumă chiar mai mare, de 88 miliarde lei. Acest lucru s-a datorat în principal faptului că suntem la final de exercițiu financiar multianual, când de obicei accelerează absorbția de fonduri europene – aceasta s-a ridicat la 11,3 miliarde în 2022, fonduri de coeziune și PNRR.
Însă în timpul mandatului premierului Ciucă au fost semnate câteva proiecte majore de investiții:
- contracte semnate pe 12 din cele 13 loturi ale Autostrăzii Moldovei Ploiești – Pașcani, 300 din cei 320 km, cu o valoare totală de 18 miliarde lei, proiect din PNRR.
- contracte de aproape 10 miliarde lei, pe loturile 2 și 3 Sibiu – Pitești
- contracte de peste 12 miliarde lei pe PNRR, la CFR. Au fost semnate contracte pentru 7 din cele 8 loturi de modernizare a magistralelor Cluj – Oradea și Caransebeș – Timișoara
- contracte semnate de peste 11 miliarde lei pentru magistrale de metrou din Cluj-Napoca și București
În schimb, România nu a revenit încă la inaugurări de peste 100 de kilometri de autostradă într-un an. Anul 2013 a fost ultimul în care România a reușit să dea în trafic peste 100 de kilometri de autostradă (108 km). În plus, există proiecte cu întârzieri majore, precum Podul de la Brăila, care avea decembrie 2021 termen inițial de inaugurare.
În plus, și investiţiile străine au trecut de 11 miliarde de euro pe tot anul 2022, marcând cel mai bun an din acest punct de vedere.
Trendul accelerării investițiilor statului continuă și în 2023, pe primele patru luni cheltuielile pentru investiții ridicându-se la aproape 20 miliarde lei, în creștere cu 58% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.