Sursa foto: FMI Facebook
Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere de reformă radicală a guvernanței economice în statele membre. Noile reguli, care trebuie aprobate de Consiliui UE și Parlamentul European, ar penaliza drastic statele membre care depășesc un deficit bugetar de 3% din PIB sau o datorie publică de 60% din PIB.
Pentru statele membre care se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește datoria publică, abaterea de la traiectoria de ajustare bugetară convenită va conduce, în mod implicit, la deschiderea unor proceduri de deficit excesiv, potrivit Comisiei Europene. O procedură prin care statul membru e forțat să facă reformele necesare pentru însănătoșirea finanțelor, în caz contrar putând pierde atât fonduri UE, cât și încrederea piețelor financiare care investesc în datoria acelui stat.
Propunerea, care nu stabilește nicio țintă numerică pentru cât de mult ar trebui să scadă datoria, va dezamăgi probabil cea mai mare țară din UE, Germania, care dorea să stabilească un obiectiv minim de reducere anuală a datoriei de 1% din PIB pentru fiecare dintre cele 27 de țări ale UE, potrivit unei analize a publicației elene Kathimerini.
Ar fi și cazul României, care este încă din 2020 în procedură de deficit excesiv și care nu reușește să își coboare deficitul bugetar sub 3% din PIB.
Obiectivul central al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă în toate statele membre, prin reforme și investiții, potrivit Comisiei Europene.
Propunerile Comisiei arată că pentru fiecare stat membru cu un deficit public de peste 3 % din PIB sau cu o datorie publică de peste 60 % din PIB, Comisia Europeană va emite o „traiectorie tehnică” specifică fiecărei țări. Această traiectorie va urmări să asigure faptul că datoria este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau menținută la niveluri prudente, și că deficitul rămâne sau este adus și menținut sub 3 % din PIB pe termen mediu.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Se vor aplica garanții comune pentru a se asigura sustenabilitatea datoriei. Valorile de referință de 3 % și 60 % din PIB pentru deficit și, respectiv, datorie vor rămâne neschimbate. Ponderea datoriei publice în PIB va trebui să fie mai mică la sfârșitul perioadei acoperite de plan decât la începutul perioadei respective, iar, atât timp cât deficitul rămâne de peste 3 % din PIB, va trebui implementată o ajustare bugetară minimă de 0,5 % din PIB pe an ca valoare de referință. În plus, statele membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare bugetară vor trebui să se asigure că efortul bugetar nu este amânat pentru ultimii ani ai perioadei.
În ceea ce privește statele membre cu un deficit public sub 3 % din PIB și cu o datorie publică sub 60 % din PIB, Comisia le va furniza informații tehnice pentru a se asigura că deficitul public este menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB și pe termen mediu.
O neîndeplinire a angajamentelor în materie de reformă și de investiții care justifică o prelungire a perioadei de ajustare bugetară ar putea conduce la scurtarea perioadei de ajustare.
Planurile bugetare structurale naționale pe termen mediu reprezintă ”piatra de temelie” a propunerilor Comisiei, potrivit comunicatului citat.
Statele membre vor elabora și prezenta planuri în care își vor stabili obiectivele bugetare, măsurile de eliminare a dezechilibrelor macroeconomice, precum și reformele și investițiile prioritare pe o perioadă de cel puțin patru ani. Aceste planuri vor fi evaluate de Comisie și aprobate de Consiliu pe baza unor criterii comune ale UE.
Noul proces de supraveghere bugetară va fi integrat în semestrul european, care va rămâne cadrul central pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă.
Care sunt pașii următori. În concluziile aprobate și de Consiliul European, Consiliul a solicitat încheierea lucrărilor legislative în 2023. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord, cât mai curând posibil, cu privire la propunerile legislative prezentate astăzi, astfel încât să răspundă în mod adecvat provocărilor viitoare.
