Consiliul Fiscal: Guvernul așteaptă în 2024 venituri ipotetice de 19 miliarde lei din colectare și digitalizarea ANAF / Cheltuielile vor fi cu 4,5 miliarde lei mai mari / Noua lege a pensiilor mărește deficitul mult

Consiliul Fiscal avertizează că veniturile din bugetul pe anul 2024 sunt supraestimate cu 19 miliarde lei, deoarece sunt luate în calcul venituri ipotetice provenite din ameliorarea colectării și digitalizarea ANAF. Totodată, Consiliul Fiscal avertizează că cheltuielile vor fi cu 4,5 miliarde lei mai mari decât cele estimate. Drept urmare, Consiliul estimează că deficitul va ajunge la 6,4% din Produsul Intern Brut (PIB) mult peste estimarea Guvernului de 5% din PIB.

Amintim că Consiliul Fiscal a avertizat și anul trecut că proiectul de buget pe anul 2023 veniturile încasate urmau să fie cu 11,3 miliarde mai mici, iar cheltuielile erau subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB. Consiliul estima atunci că vede un deficit de 5,7% în 2023, față de ținta de 4,4% a Guvernului. Avertismentele Consiliul Fiscal s-au adeverit, se poate vedea acum din execuția bugetară din acest an. Pentru a contracara această situație, Guvernul a anunțat la jumătatea acestui an măsuri fiscale, care au introdus taxe și impozite noi.

Consiliul Fiscal mai afirmă în opinia asupra bugetului pe 2024 că impactul noii legi a pensiilor pe termen imediat și mediu este sever și mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cele mai importante observații:

Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câțiva ani.

Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației. Dar impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente.

Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală și optimizările fiscale. Reforma fiscalității implică și reforme privind piața muncii, care este puternic distorsionată.

Cele mai recente date privind execuția bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăși cu 39-40 mld. lei ținta stabilită prin bugetul inițial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Însă, în contextul subexecuției semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB

Construcția bugetară pentru anul 2024 are în vedere o țintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB. Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2024 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, , în timp ce cheltuielile bugetare se diminuează marginal cu 0,02 pp din PIB.

Factorii care influențează dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali în anul 2024 sunt reprezentați, în principal, de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, măsurile de politică fiscală adoptate, cuantumul veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/ digitalizarea ANAF și evoluția anticipată a absorbției de fonduri europene.

Privind includerea ex-ante în proiecția bugetară a unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării/ digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenței. În consecință, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget.

CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu asistența socială, reprezentând circa 0,26% din PIB.

Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va proceda la o reducere forțată de cheltuieli.

În aceste condiții, Consiliul Fiscal semnalează existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcției bugetare actuale.

Opinia integrală a Consiliului Fiscal poate fi citită AICI.