Crizele generate de pandemie, forța de muncă, lanțurile de aprovizionare și teama de război alimentează inflația

Redacția feb. 21, 2022 0 comentarii
Inflatie

Inflația a crescut în ultimele luni în întreaga lume, provocând turbulențe pe piețe deoarece investitorii anticipează acțiuni dure de înăsprire a politicii monetare din partea băncilor centrale în viitorul apropiat și sfârșitul erei finanțărilor ieftine, arată o analiză realizată de analistul eToro, Bogdan Maioreanu.

Mulți investitori consideră că inflația este principalul risc pentru investițiile lor. Într-un sondaj recent realizat de Bloomberg, peste 30% dintre cei 700 de respondenți au citat inflația drept principala lor preocupare. Am văzut aceeași preocupare și în sondajul eToro Retail Investor Beat, unde din 500 de investitori români chestionați, mai mult de jumătate au menționat inflația ca fiind principalul factor de risc în primul trimestru al anului 2022.

Dar ce riscuri aduce inflația pentru ca investitorii să fie atât de îngrijorați? Inflația reprezintă scăderea în timp a puterii de cumpărare a unei anumite monede. De fapt, este o creștere a prețurilor care duce la cumpărarea a mai puține bunuri cu aceiași bani. În ce privește populația, inflația le afectează economiile și le scade nivelul de trai. Deoarece veniturile rămân aceleași, iar prețurile cresc, consumatorul începe să își schimbe obiceiurile de cumpărare de la articolele opționale la cele necesare, ceea ce afectează și companiile.

Pentru a reduce inflația, mișcarea clasică a băncilor centrale este de a crește ratele dobânzilor și de a restrânge masa monetară. Vedem că acest proces a început deja în România, Banca Națională efectuând deja patru majorări de dobândă. Există o linie fină între limitarea inflației și oprirea creșterii economice. Se preconizează o încetinire a creșterii economice globale la 4,2% în 2022, din cauza performanțelor mai slabe estimate în Europa de Vest, America de Nord, China continentală și Japonia. Acesta este unul dintre motivele pentru care piețele sunt foarte atente la orice declarație de majorare a ratelor dobânzii. Acestea vor face ca banii să fie mai scumpi și au potențialul de a diminua consumul.

Pentru a face față inflației, potrivit Euromonitor International, companiile își ajustează strategiile de afaceri pentru a-și recăpăta ritmul de creștere și a-și menține marjele de profit. Una dintre îngrijorări este că, dacă nu reușesc să facă acest lucru, companiile vor rata estimările privind câștigurile. Piața a fost obișnuită în anii trecuți cu surprize pozitive privind veniturile companiilor, care depășeau așteptările. Însă, în ultima perioadă, companiile care au ratat estimările privind câștigurile au fost mai puternic pedepsite de piață decât în trecut, în ciuda faptului că au arătat creștere.

Unele dintre marile companii producătoare de bunuri de consum și-au folosit puterea de stabilire a prețurilor pentru a transfera costurile către clienți, adăugând presiuni inflaționiste, în timp ce altele au adoptat strategii de stabilire a prețurilor țintite, prin restructurarea produselor și serviciilor. Din cauza creșterii prețului materiilor prime,unii producători iau în considerare materii prime alternative pentru a ține sub control prețurile produselor. De exemplu, Daikin, un producător japonez de aparate de aer condiționat, înjumătățește cantitatea de cupru folosită în aparatele sale, deoarece prețul cuprului a crescut vertiginos.

În sondajul realizat de Bloomberg, pandemia de Covid-19 este enumerată ca fiind al doilea motiv principal de îngrijorare pentru 26% dintre investitori. Și acesta este legat și de inflație și de creșterea economică. Unul dintre efectele pandemiei este lipsa forței de muncă. Potrivit companiei de servicii de informații IHS Markit, lipsa forței de muncă contribuie și ea la creșterea inflației. În Statele Unite, participarea forței de muncă rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei, iar ratele locurilor de muncă vacante au crescut la niveluri record. În întreaga Europă, COVID-19 a perturbat fluxurile de muncă ale imigranților. Politica zero-Covid a Chinei continentale și schimbările demografice restrâng oferta de forță de muncă și sporesc constrângerile lanțurilor de aprovizionare. Presiunile salariale sunt cele mai acute în sectoarele serviciilor, unde lucrătorii sunt cei mai expuși la virus. Implicațiile comerciale ale penuriei de forță de muncă și ale perturbărilor continue ale lanțurilor de aprovizionare includ o mai mare automatizare a proceselor cu utilizare intensivă a forței de muncă, o planificare mai bună a nevoilor de aprovizionare și o reconsiderare a politicilor privind stocurile ținute la minim.

Al treilea motiv de îngrijorare din sondaj este războiul. Aproximativ 23% dintre investitorii intervievați au citat tensiunile geopolitice, iar 16% au folosit în mod specific termenii război, invazie sau conflict. În sondajul eToro Retail Investor Beat, 24% dintre investitorii români citează conflictele internaționale ca fiind una dintre principalele lor preocupări în primul trimestru al anului 2022. Pe fondul tensiunilor de la granița ucraineană, piețele sunt foarte sensibile la orice escaladare a conflictului. Săptămâna trecută, aceste tensiuni au dus la scăderea piețelor și au contrabalansat știrile mai bune privind creșterea vânzărilor cu amănuntul din SUA și perspectivele Fed. Doar activele de refugiu, precum dolarul american și aurul, au crescut. Un război în regiune are potențialul de a spori mediul inflaționist, prin creșterea rapidă a prețurilor la energie și chiar mai multe perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, creând mai multe lipsuri pentru companii și populație și determinând creșterea prețurilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.