sursa foto: Pexels
Auditorii europeni atrag atenţia asupra unor lacune în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte fondurile pentru redresare în urma pandemiei de COVID, potrivit unui raport al Curţii de Conturi Europeană (CCE), scrie Agerpres.
Într-o perioadă relativ scurtă, Comisia Europeană a creat un sistem de controale pentru principalul fond al UE de redresare în urma pandemiei – aşa-numitul Mecanism de redresare şi rezilienţă (MRR) – în valoare de 724 de miliarde de euro. Curtea de Conturi Europeană (ECA) a examinat modul în care a fost conceput acest sistem de control şi a identificat un deficit în materie de asigurare şi de răspundere de gestiune în ceea ce priveşte protejarea intereselor financiare ale UE, se arată în raport.
Statele membre au obligaţia de a verifica dacă proiectele de investiţii finanţate prin MRR respectă normele UE şi normele naţionale, dar Comisia nu dispune, în urma activităţilor proprii, decât de puţine informaţii verificate care să arate dacă şi cum sunt efectuate aceste controale naţionale. În lipsa unei asigurări că aceste norme sunt respectate, apare un deficit de răspundere de gestiune la nivelul UE.
Comisia utilizează o metodă nouă pentru a direcţiona banii disponibili prin MRR: ea face plăţi către ţările UE după ce este sigură că acestea au îndeplinit anumite obiective convenite în prealabil în planurile lor naţionale de redresare prin atingerea unor jaloane şi ţinte. În acest scop, Comisia a introdus un set amplu de controale prin care se verifică datele furnizate de ţări pentru a demonstra că jaloanele şi ţintele au fost atinse. Totuşi, în cazul proiectelor de investiţii finanţate prin MRR, respectarea normelor relevante naţionale şi ale UE nu reprezintă o condiţie pentru efectuarea plăţii, aşa cum se întâmplă în alte programe de finanţare ale UE.
Respectarea acestor norme nu este acoperită nici de verificările pe care Comisia le face cu privire la cererile de plată ale statelor membre.
“Cetăţenii vor avea încredere în noile metode de finanţare ale UE doar dacă pot fi siguri că banii lor sunt cheltuiţi aşa cum trebuie. În prezent, există un deficit la nivelul asigurării pe care Comisia o poate furniza cu privire la principalul fond al UE de redresare în urma pandemiei, precum şi un neajuns în materie de răspundere de gestiune la nivelul UE”, a declarat Tony Murphy, preşedintele Curţii de Conturi Europene.
În anii următori, Comisia intenţionează să examineze dacă verificările desfăşurate de fiecare ţară UE sunt adecvate. Cu precădere, ea va evalua dacă sistemele proprii de control ale ţărilor sunt în măsură să prevină, să detecteze şi să corecteze frauda, corupţia, conflictele de interese şi dubla finanţare.
Comisia are puterea de a recupera orice sumă implicată în astfel de activităţi ilicite în cazul în care ţările nu reuşesc ele însele să facă acest lucru, însă Executivul UE nu a prevăzut să examineze modul în care ţările verifică dacă proiectele de investiţii finanţate prin MRR respectă normele UE şi normele naţionale.
“În consecinţă, Comisia dispune de informaţii verificate limitate, lucru care are un impact asupra asigurării pe care o poate furniza”, atrage atenţia CCE.
Auditorii avertizează că nerespectarea normelor UE şi a normelor naţionale, inclusiv a celor cu privire la achiziţiile publice, la ajutoarele de stat şi la eligibilitate, reprezintă un fenomen răspândit în alte programe de cheltuieli ale UE şi constituie un risc important pentru interesele financiare ale UE. Aceştia solicită Comisiei să găsească soluţii pentru a elimina această lacună de asigurare la nivelul UE.
Comisia nu a emis îndrumări cu privire la ce trebuie făcut în cazul în care se constată că o măsură finanţată regresează, ceea ce sporeşte riscul ca eventualele jaloane şi ţinte revocate să nu fie detectate. Impactul unui astfel de regres nu este clar.
În plus, se decide abia acum – după aproape jumătate din durata de viaţă a acestui instrument temporar – ce sumă ar trebui îngheţată sau redusă în cazul în care o ţară nu îndeplineşte în totalitate o ţintă sau un jalon.
De asemenea, auditorii au observat că mai este loc de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte raportarea fraudei şi că sunt necesare instrucţiuni suplimentare referitor la corecţiile forfetare care ar trebui aplicate în mod uniform în caz de deficienţe constatate în sistemele de control ale ţărilor, mai spune documentul.