Deficitul bugetar a ajuns la aproape 10 miliarde lei, adică de 0,72% din PIB, după primele două luni din an

Deficitul bugetar al României, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile țării, a ajuns la 9,51 miliarde lei după primele două luni ale anului, în scădere față de deficitul de 12,76 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, anunță Ministerul Finanțelor, într-un comunicat de presă.

Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,35 puncte procentuale pe primele două luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,08% din PIB la 0,72% din PIB.

Finanțele susțin că evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,7 puncte procentuale din PIB (în principal încasări din TVA și alte impozite pe bunuri și servicii), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,3 puncte procentuale din PIB (preponderent cheltuieli cu asistența socială).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Venituri

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 68,25 miliarde lei în primele două luni ale anului 2022, cu 27,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Această evoluție favorabilă a fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, fonduri europene, venituri nefiscale și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 5,03 miliarde lei în ian-febr, consemnând o creștere de 12,3% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+27,9%), respectiv impozitul pe dividende (+24,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,1%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+9,7%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 21,72 miliarde lei în primele două luni, în creștere cu 8,5% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii (Fig. 2).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,43 miliarde lei în ian-febr, în scădere cu 14,4% (an/an), pe fondul încasărilor mai reduse din impozitul pe profit de la agenții economici (-18,6% an/an).

Încasările nete din TVA au însumat 17,13 miliarde lei în primele două luni, înregistrând o creștere de 47,2% (an/an). Dinamica acestora a fost influențată de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante (Fig. 3), cât de un nivel mai redus al restituirilor de TVA (2,34 miliarde lei în ian-febr), comparativ cu sumele semnificative rambursate anul trecut.

Veniturile din accize au însumat 5,85 miliarde lei în ian-febr, în creștere cu 8,9% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 19,2% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice  (susținută de creșterea consumului de carburanți și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022), respectiv o cvasi-stagnare a încasărilor din accizele pentru produse din tutun față de aceeași perioadă a anului trecut.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 3,53 miliarde lei în primele două luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+2,7 miliarde. lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 6,30 miliarde lei în ian-febr, consemnând o creștere de 39,7% (an/an), determinată în principal de avansul încasărilor din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 4,80 miliarde lei în primele două luni, în creștere cu 78,0% (an/an).

Cheltuieli

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 77,76 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 17,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele două luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 5,6% din PIB la 5,9% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 18,75 miliarde lei, în creștere cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 9,27 miliarde lei, în creștere cu 16,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 13,1%. În principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 0,96 miliarde lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 4,54 miliarde.lei. Comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent plãțile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publicã s-au majorat cu 1,91 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international,  cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 31,75 miliarde lei în creștere cu 22,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani.

De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,4 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli  au fost de 0,96 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,99 miliarde lei, cu 64,4% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 4,34 miliarde lei, în creștere cu 6,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 4,08 miliarde lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 53,2% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare.