Ministerul Finanțelor Sursa foto: Facebook/Ministerul Finanțelor
Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a ajuns la 2,65% din Produsul Intern Brut, în luna august, arată datele oficiale din execuția bugetară publicate de ministerul Finanțelor.
O cifră apropiată, a anunțat miercurea trecută, pe 20 septembrie, seara ministrul Finanțelor Marcel Boloș.
„În curând vom avea datele oficiale pentru luna august, după ce se realizează toate consolidările și se publică. Deficitul bugetar pe care îl avem înregistrat este de 2,66% din PIB, 42,5 miliarde lei“, a declarat ministrul Finanțelor.
Creșterea a fost de 3,5 miliarde de lei în august, de la la 38,6 miliarde lei în primele șapte luni ale anului la 42,1 miliarde de lei, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor.
Procentual, raportat la PIB, este o creștere de la 2,43% din PIB, la 2,65% din PIB. În primele 8 luni din 2022, deficitul a fost de 32,9 miliarde de lei, adică de 2,34% din PIB.
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.
Venituri
Veniturile totale au însumat 330,47 mld lei în primele opt luni ale anului curent, în creștere cu 12,5% (an/an). Evoluția a acestora a fost susținută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii și venit, venituri suplimentare din sectorul energetic (utilizate în cadrul schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale și reflectate în categoria „alte impozite și taxe pe bunuri și servicii”), contribuții de asigurări și impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (și pe fondul unui efect de bază mai ridicat), cât și de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 26,93 mld lei, consemnând o creștere de 21,9% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (61,9%) și impozitul pe veniturile din pensii (42,3%), încasările aferente declarației unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,0%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,7%, sub evoluția fondului de salarii din economie (15,2%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariații care încasează salariul minim brut.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 104,00 mld lei, în creștere cu 13,4% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajații care încasează salariul minim brut pe țară.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,15 mld lei, consemnând o creștere de 12,1% (an/an), susținută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (14,2%).
Încasările nete din TVA au înregistrat 66,47 mld lei, în creștere cu 9,3% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele opt luni a.c. se remarcă o evoluție mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (și pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât și de majorarea restituirilor de TVA cu 9,8%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,8 mld. lei în ian-aug 2023, comparativ cu 18,1 mld lei în ian-aug 2022).
Veniturile din accize au însumat 24,02 mld lei, consemnând un avans marginal față de nivelul de anul trecut (0,7%, an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 1,6%, în timp ce evoluția negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice din primele opt luni s-a ameliorat (-0,3%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 29,46 mld lei, consemnând un avans de 4,4% (an/an). Evoluția pozitivă a acestora a fost influențată de veniturile din dividende și sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare atât a încasărilor din redevențe, pe fondul descreșterii prețurilor energiei, cât și a vărsămintelor din veniturile nete ale B.N.R.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,07 mld lei, în creștere cu 34,0% (an/an).
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 372,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 23,2% din PIB la 23,4% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 85,61 mld lei, în creștere cu 10,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 48,18 mld lei, în creștere cu 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 13,4% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19,78 mld lei, cu 592 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2% din PIB. Ca urmare a prefinanțării din primele luni ale anului a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023, având în vedere că în primele 8 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, s-a asigurat deja 76,4% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 129,61 mld lei în creștere cu 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei îndemnizaţii compensatorii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele opt luni ale anului 2023, au fost în sumă de 3,81 mld lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,76 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și
pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 mld lei) care reprezintă 29,33% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 6,55 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 32,93 mld lei, cu 48,4% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 46,24 mld lei, în creștere cu 39,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 33,07 mld lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,67% din totalul cheltuielilor pentru investiții.