Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Deputatul PSD, Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe în guvernul Ciucă, și fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Ciolacu până în decembrie 2024, a reacționat la cele mai recente evoluții de piața valutară, unde leul s-a depreciat puternic în fața euro, iar pe piața interbancară a trecut de 5,1 lei la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai câștigat de George Simion. Amintim că în mandatul lui Câciu la Finanțe au fost impuse taxe mai mari, deficitul a început să derapeze și o singură cerere de plată din PNRR a fost depusă, în timp ce una singură a fost încasată.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Câciu spune într-o postare pe Facebook euro a trecut de 5 lei pe piața interbancară din cauza lui Nicușor Dan. El a atașat postării două imagini, una cu evoluția cursului leu-euro pe piața interbancară și una cu costurile de împrumut ale României, care au crescut ieri după ce au fost anunțate rezultatele primului tur al prezidențialelor, câștigate de candidatul AUR, George Simion.
„Un euro, 5,1 lei. Azi! Care ai vrut duș cu apă rece, extins la nivel național și l-ai dus pe matematician acolo, vezi că începe să vină apa rece! Dacă tot nu v-a plăcut cum a fost, iar unora li s-a urât cu binele, asta e. Noi luăm o pauză!”, a scris Câciu.
Pe de altă parte, analiștii economicii au atras atenția în ultimele două zile că reacțiile negative ale pieței au fost generate nu de scorul lui Nicușor Dan, ci de rezultatul lui George Simion. Unicredit Bank de exemplu, a scris într-un raport publicat după votul din 4 mai că „victoria unui candidat suveranist în primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate duminica trecută îngrijorează investitorii.”
Mandatul lui Câciu de la Finanțe, început în noiembrie 2021, s-a încheiat în iunie 2023 cu o „gaură” la buget, din cauza încetinirii colectării veniturilor de care se ocupa Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care era sub coordonarea Ministerului Finanțelor.
România a încheiat anul 2022, când Adrian Câciu a fost ministru al Finanțelor întregul an, cu un deficit bugetar de 81,01 miliarde lei, respectiv de 5,68% din Produsul Intern Brut (PIB). În proiectul de buget pentru anul 2022, guvernul își asumase un deficit estimat la 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%.
Anul următor, în care Câciu a condus finanțele aproape 6 luni, până când locul i-a fost luat de Marcel Boloș, ținta nu a mai fost respectată.
În iunie 2023, când a avut loc rocada guvernamentală, iar șefia guvernului a fost preluată de Marcel Ciolacu, Adrian Câciu a preluat ministerul Fondurilor Europene.
Proiectul de buget pe anul 2023 prevedea un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut.
Ministrul a fost acuzat încă de la începutul anului 2023 că a supraestimat veniturile și că a subestimat cheltuielile și că deficitul asumat de 4,4% este nerealist, o cifră mai realistă fiind de 5,7%.
Un raport Goldman Sachs nota în iulie 2023: “Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe, în primele 6 luni ale anului 2023, deficitul bugetar a fost 2.34% din PIB, aproximativ 37,21 miliarde de lei, faţă de 1.67% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2022. Veniturile publice au crescut cu 12%, în timp ce cheltuielile publice au avansat cu 16.5%. Cheltuielile cu asistenţa socială au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor şi au crescut cu 11.3%, fiind influenţate de majorarea punctului de pensie. Cheltuielile de personal au fost în creştere cu 8.1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar veniturile din TVA au crescut cu 7%, sub nivelul inflaţiei.”
Iar cifrele oficiale au arătat că România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68% din Produsul Intern Brut.
Tot în timpul mandatului său la Finanțe au existat o serie de măsuri fiscale care practic au crescut o serie de taxe, de la 1 august 2022 și de la 1 ianuarie 2023. Cele mai importante: au crescut accizele la tutun și băuturi alcoolice, dar și impozitele pe venituri din jocuri de noroc, modificări în ceea ce privește raportarea la salariul minim a contribuţiilor sociale pentru contractele part-time și facilitățile acordate pentru sectorul construcțiilor, încadrarea microîntreprinderilor într-un nou plafon, mai scăzut, creșterea impozitării dividendelor și modificări la impozitul pe chirii și declararea contractelor de închiriere.
De asemenea, tot în timpul mandatului lui Câciu de la Finanțe datoria publică a trecut de mai multe ori de pragul de 50% din Produsul Intern Brut, prag de la care Executivul este obligat să vină cu o serie de măsuri de reducere a datoriei. Nu au existat astfel de măsuri și datoria publică s-a menținut în primăvara lui 2023 în jurul acestui prag, scăzând din când în când datorită creșterii accelerate a produsului intern brut.
În plus, în mandatul de un an și jumătate al lui Câciu la ministerul Fondurilor Europene, România a primit fonduri doar pentru cea de-a doua cerere de plată, trimisă de ministrul anterior, iar ministrul Câciu a depus o singură cerere de plată în cadrul PNRR – cea cu numărul trei, pentru care banii nu au fost plătiți nici la acest moment.
